Download
1 / 50
510 likes | 634 Views
Obiectivul prezent ării. A discuta dificultățile pe care le întâmpinăm atunci când alegem un subiect de cercetare din actualitatea politică imediată . Structura prezentării. Va urma practic etapele construirii unui proiect de cercetare, ale muncii de teren și ale redactării lucrării:
E N D
Obiectivulprezentării • A discuta dificultățile pe care le întâmpinăm atunci când alegem un subiect de cercetare din actualitatea politică imediată.
Structura prezentării • Va urma practic etapele construirii unui proiect de cercetare, ale muncii de teren și ale redactării lucrării: 1. Alegerea subiectului de cercetare 2. Încadrarea lui teoretică 3. Culegerea datelor 4. Redactarea lucrării • Prezentareadilemelor • Prezentareaunorexemple din experiența proprie • Concluzii • Alte exemple
1. Alegerea subiectului • Este înțelept să alegem un subiect din actualitatea politică? • Este mai ușor sau mai greu de cercetat decât unul din trecutul recent? • Dacă este mai greu, merită efortul? • Va fi mai puțin științific decât unul din trecut? • Va fi mai bine primit?
2. Cadrarea teoretică • Subiectul de cercetare este sui-generis sau se cadrează într-o clasă de fenomene care a fost deja documentată și tratată teoretic? • Ne propunem să verificăm o teorie sau să dezvoltăm o teorie?
3. Culegereadatelor • Putemutilizamateriale de presă? Dacă da, în ce condiții? Este recomandabil? Aduc ”plus-valoare”? • Trebuie neapărat să facem interviuri? Cu cine? Cât este de ușor? Ce probleme întâmpinăm? • Este important să facem o anchetă, să distribuim adică un chestionar standardizat?
4. Redactarea lucrării • Cum prezentăm datele obținute de la persoane în viață? • Lucrarea va fi făcută publică. Rănim pe cineva? • Etica demersului de cercetare: ce nivel de identificare a sursei de informație am convenit când am obținut informațiile?
Experiența de cercetare proprie • Miniștri tehnocrați în perioada comunistă • Impactul selecției candidaților pentru funcții publice (prim-ministru, președinte) asupra vieții partidului care face selecția • Recrutarea elitelor politice (*) • Tipuri de cariere politice • Coaliții de guvernare • Miniștri tehnocrați în perioada post-comunistă
Mini-bibliografie: cărți Books • Who Governs Romania? Profiles of Romanian Political Elites Before and After 1989, The Publishing House of the Institute for Political Sciences and International Relations of the Romanian Academy, 2012 (in English) • Patterns of Political Elite Recruitment in Post-Communist Romania, Ziua Publishing House, 2004 (in English) Booklet • Pathways to cabinet: Selecting Ministers in Post-communist Romania, SFB580 Heft 032, Friedrich Schiller Universitaet Jena, 2009(in English)
Mini-bibliografie: articole (1) • „Political Careers between Local and National Offices: the Example of Romania“, in M. Edinger, S. Jahr (eds.), Political Careers across Levels, NomosVerlag (forthcoming 2014) • (with RazvanGrecu) “The «Waiting Room»: Romanian Parliament after 1989”, in Elena Semenova, Michael Edinger and Heinrich Best (eds.), Parliamentary Elites in Central and Eastern Europe. Recruitment and Representation, Routledge, 2013, pp. 194-215 • (with MihailChiru and SergiuGherghina) “Standing for Reelection Under Different Rules: Evidence from the Romanian Legislature”, Problems of Post-Communism, vol. 60, no. 5, September-October 2013, pp. 34-44. • (with SergiuGherghina and MihailChiru) “Electoral Reform – Cui Bono? Attitudes of Romanian MPs to the Electoral System Change, in Journal of Legislative Studies, Volume 19, issue 3, 2013, pp. 351-369 • (with SergiuGherghina and MihailChiru) “We all agree that we disagree too much: attitudes of Romanian MPs towards party discipline”, in East European Politics, Volume 28, issue 2, 2012, pp. 180-192
Mini-bibliografie: articole (2) • „From one Stalinism to Another. The Technocratic Dimension in Romanian Communist Governments,” in Communist Elites before and after 1989. The Yearbook of the Institute for the Investigation of Communist Crimes in Romania, 2007 (in Romanian) • “Career Patterns and Career Preferences of Romanian MPs”, in ZdenkaMansfeldova, David Olson, Petra Rakusanova, (eds.), Central European Parliaments. First Decade of Democratic Experience and Future prospectives, Prague: Institute of Sociology, Academy of Sciences of the Czech Republic, 2004, pp. 184-200 (in English). • “The Impact of Recruitment for Public Office on Party Organization. Theory Development and a Case Study from Post-Communist Romania” in Transitions. La Roumanie et l’intégration européenne (numéro édité par SorinaSoare), vol. 43 (2002), no. 1, pp. 25-40 (in English).
Recrutarea elitelor politice • Când și în ce circumstanțe a intrat X în politică? Din ce segment social provine? Ce profil public avea înainte de a intra în politică? • Recrutarea politică inițială • Motivații și circumstanțe ale intrării în viața politică • De la roluri sociale la roluri politice
Recrutarea elitelor politice • Calitățile principale pentru care o persoană este selectată pentru o funcție publică • Afilierea partizană • Senioritatea în partid (vechime și funcție de conducere) • Experiența în (alte) funcții publice • Experiența profesională • Notorietatea • Capitalul social (rețele de suport semnificative) • Averea
Recrutarea elitelor politice • Agenții de recrutare • Un individ (lider de partid) • Conducerea locală a partidului • Întreaga organizație locală • Conducerea națională a partidului • Congresul partidului Indicator pentru nivelul de democrație internă.
Recrutarea elitelor politice Sunt subiectele enumerate mai sus discutate și de alți cercetători? Există teorii și deci bibliografie relevantă? • Teorii ale recrutării elitelor politice • Lester G. Seligman, 1961, 1964, 1967, 1971 • Kenneth Prewitt, 1970 • Austin Ranney, 1981 • Michael Gallagher, Michael Marsh, 1988
Recrutarea elitelor politice Ce tipuri de date avem la îndemână pentru a cerceta subiectele alese? • Informații din presă: nesistematice (există doar pentru unii, nu pentru toți subiecții) • Informații publice: sistematice dar incomplete pentru profunzimea câmpului de cercetare (CV-urile acoperă în special caracteristicile socio-profesionale, oferă elemente de carieră și senioritate în partid, nu oferă informații despre recrutarea inițială sau despre agenții de selecție) • Informații din administrarea chestionarelor (sistematice și complete, dacă nivelul de validitate interioară și exterioară este ridicat)
Date publice: CV (1) (sursa: www.cdep.ro; http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=70&cam=2&leg=2000&pag=0&idl=1) Date personale • Data şi locul nasterii: 15 noiembrie 1941, Bucureşti • Părinţii: Ciontu Constantin şi Ciontu Matilda • Stare civilă: căsătorit, 3 copii • Domiciliul: Bucureşti, str.dr.Clunet nr.16, sect.5, tel.411.90.75; 0722208151 Scurtă biografie: • între anii 1945 şi 1946, orfan de ambii părinţi; • în anul 1947, internat la Căminul de Orfani din Mogoşoaia; • 1951 - trimis la Căminul de băieţi orfani din Buşteni Studii şi specializări • 1948-1951 - clasele primare la Căminul de Orfani din Mogoşoaia; • 1951-1953 - gimnaziu la Buşteni; • 1953, trimis la Câmpina la Şcoala Profesională de Petrol Chimie, specializarea electrician; • 1959-1963, Liceul „Matei Basarab” - Bucureşti (seral); • 1963-1965, stagiul militar la UM 01714 Transmisiuni, Piteşti; • 1969-1973 Facultatea de Filozofie „Ştefan Gheorghiu”, (cursuri de zi),licenţiat în sociologie
Date publice: CV (2) Activitate profesională • 1965-1967, electrician la întreprinderea „Buletinul Oficial”, devenită apoi RA „Monitorul Oficial”; • 1967-1969, activist UTC la Raionul Tudor Vladimirescu, sect 4 - Bucureşti; • 1973-1975, activist PCR la Sectorul 4 Bucureşti; • 1975-1985, activist PCR la Comitetul Municipiului Bucureşti; • 1985-1989, activist PCR la Sectorul 5 Bucureşti; • 1990-1996, director la SC „ELA” SRL; • 1996-prezent, deputat Funcţii, activităţi într-un partid politic • 1991-2005, membru fondator al PRM, având funcţii de secretar, vicepreşedinte, prim-vicepreşedinte şi preşedinte PRM; • 2006, prim vicepreşedinte PNGCD Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală • 1992 - 1996 - consilier local la Primăria sect. 5. Funcţii, activităţi parlamentare anterioare • 1996 - 1997 - chestor al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor; • 1997 - 2000 - secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor; • 2000 - septembrie 2005 - vicepreşedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor;
Date publice: wikipedia (1) (Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Ciontu) • ÎnPRM a ocupat funcțiile de secretar, vicepreședinte, prim vicepreședinte și președinte. • Văzut ca un politician moderat și echilibrat este ales, în 2005, președintele PRM. • Încercarea de modernizare și moderare a PRM a fost blocată de Corneliu Vadim Tudor printr-un conflict public cu președintele în exercițiu Corneliu Ciontu. • ReîntoarcereaPRM la discursul extremist al lui Corneliu Vadim Tudor a fost inaceptabilă pentru Corneliu Ciontu, fiind astfel nevoit să părăsească Partidul România Mare. • În2005 Corneliu Ciontu inițiază procedurile de înființare a unui nou partid politic, pe numePartidul Popular
Date publice: wikipedia (2) (Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Ciontu) • În2006 la aproape un an de la inițierea procedurilor de înființare, Partidul Popular este blocat să funcționeze prin recursul formulat de PRM și alte câteva partide neparlamentare. • În2006 Corneliu Ciontu devine prim vicepreședinte al PNG. • Diferendurile de opinie și viziune politică îl obligă să se retragă din PNG înscriindu-se în 2007 în Partidul Conservator. • Din2007 până în prezent Corneliu Ciontu deține funcția de vicepreședinte al Partidului Conservator.
Articol de presă (1) (sursa: ziarul Tricolorul, 20.09.2013) Hai să (ne) rîdem cu securiştii pensionari Cornel Ciontu şi Dumitru Badea! ”Ziarul „Monitorul de Neamţ“ ne-a dat o ştire f.f. comică: Ciontu şi Badea se pupă singuri în f..., ca maimuţele, şi încearcă să-i smulgă lui Dan Voiculescu cele 2.000.000 de euro cerute încă de la început! Cele „două jucării stricate“ şi-au bălăngănit moaştele la Roman şi Piatra Neamţ, unde nu i-au băgat în seamă decît o babă surdă şi un boschetar în ghips, care s-a înecat cu un chips…”
Articol de presă (2) (sursa: Ziarul Deșteptarea, 12.09.2013) Secretarulgeneral CorneliuCiontu da semnalulreformei in PRM ”Filialabacauana a PartiduluiRomânia Mare a primitierivizitasecretarului general al partidului, CorneliuCiontu, ales in aceastafunctie la Congresulextraordinar al PRM de la Alba Iulia, de reformare a formatiuniipolitice. Secretarul general viziteazamaimultefiliale din Moldova, cu misiuneareorganizariilorsi, in final, pentrureaducereapartiduluicelputin la nivelul de acum opt ani, când era formatiunepoliticaparlamentara[...] In alocutiuneasa, secretarul general Ciontu a facut un scurtistoric al infiintarii PRM, a explicatpescurtmotivulpentru care acum opt ani a plecat din PRM si a motivatexcluderealuiCorneliu Vadim Tudor din partid.”
Articol de presă (3) (sursa: Mesagerul de Bistrița Năsăud, 3.10.2013) Corneliu Ciontu, hotărât să reconstruiască PRM ”Secretarul general al Partidului România Mare (PRM), Corneliu Ciontu, a susţinut joi, începând cu ora 14.00, o conferinţă de presă la sediul filialei Bistriţa-Năsăud... Corneliu Ciontu a rememorat perioada de glorie a PRM, anii 2000 şi 2004, când partidul avea o cotă de 20%, respectiv 13,4%, pentru ca după aceea să se prăbuşească uşor, din cauza excesului extremist al preşedintelui Corneliu Vadim Tudor. Însăşi afilierea PRM la Partidul Popular European, spunea Ciontu, a fost dinamitată de Vadim, partidul a scăzut până la 1,3%, ajungându-se azi ca 70% din foştii membri să părăsească formaţiunea politică; vorbitorul însuşi a plecat, la imputaţia „tribunului” că ar fi furat ca parlamentar trei milioane de euro şi după ameninţările „că-i bagă în puşcărie băiatul de 17 ani”. În cei opt ani de lipsă din partid, Ciontu nu a răspuns atacurilor lui Vadim şi a revenit la chemarea unor foşti colegi de partid, la Congresul de la Alba Iulia, din 27 iulie, fiind ales secretar general, cu 322 de voturi din 330, astfel că se simte legitim şi hotărât să facă toate eforturile pentru reconstrucţia partidului, drept pentru care se găseşte în aceste zile într-un tur pe la filialele din ţară.”
Paranteză:Evaluarea articolelor de presă Ce articole pot fi utile și pentru ce tipuri de informații? • Cariera politică a unui fost lider de partid parlamentar. • Dinamica internă a unui partid parlamentar. • Circumstanțele schimbării de lider, ale încercării (eșuate) de credibilizare a partidului.
Chestionarul: introducerea (1) Cum îl introducem este foarte important. ”Stimatădoamnă, stimatedomnule, Aş aprecia foarte mult dacă v-aţi găsi puţin timp pentru a completa chestionarul alăturat. Vreau să vă asigur că răspunsurile furnizate de dumneavoastră vor avea caracter confidenţial şi vor fi folosite în scopuri strict ştiinţifice, în cadrul proiectului de cercetare intitulat “Cariere politice în România postcomunistă”, coordonat de subsemnatul sub egida Societăţii Române de Ştiinţe Politice. (continuă)
Chestionarul: introducerea (2) (continuare) Datele colectate cu prilejul acestei cercetări vor furniza material comparativ pentru un proiect internaţional despre membrii parlamentelor europene... Obiectivul principal al acestui proiect este de a studia comparativ forţa diverselor partide şi ideologii în perioada postcomunistă, compoziţia şi dinamica grupurilor parlamentare, profesionalizarea activităţii parlamentare, profilul politic, social, şi educaţional al membrilor parlamentelor ţărilor în tranziţie.
Chestionarul: ”intrarea în politică” • 31 Descrieţipescurtcircumstanţeleîn care aţidecissăintraţiînpolitică. ______________________________________________________________________ • 42Ce motive v-audeterminatsăvăînscrieţiînpartidulpelistelecăruiaaţifost ales în 26 noiembrie 2000? ______________________________________________________________________ • 82 Cum se împacă o carieră profesională cu una politică, în cazul dvs.? Puteţi bifa mai multe răspunsuri. ( ) 1. Intrînd în politică, a trebuit să îmi întrerup temporar cariera profesională pe care o voi relua după ce voi părăsi politica. ( ) 2. Intrînd în politică, mi-am întrerupt definitiv cariera profesională pe care o începusem înainte. Voi începe o carieră în alt domeniu după ce voi părăsi politica. ( ) 3. Sînt un om de afacerişicombinfoarte bine cariera politicăcuafacerile. ( ) 4. Ajunsesem la un vîrfîn cariera mea profesionalăşiaveamnevoie de o nouăprovocare, pe care amgăsit-o înactivitateapolitică ( ) 5. Vizibilitatea, contacteleşiexperienţape care mi le aduce cariera politicăîmisîntfolositoareîn cariera mea profesională. ( ) 6. Politica este de-acumprofesia mea şi nu măvoiîntoarce la vecheaprofesie. ( ) 7. Nu ştiu.
Chestionar: ”calități individuale” • 55 Ce calităţisaufapte ale dvs. credeţică au prevalatînfaţacontracandidaţilordinpartidînprocesul de selecţie a candidaţilorpentruParlament? Bifaţicelmultdouărăspunsuri. • ( ) 1. Vechimeaînpartid. • ( ) 2. Experienţapoliticăacumulatăîntimp. • ( ) 3. Poziţiaînconducereaorganizaţieiteritoriale. • ( ) 4. Sprijinulputernicacordatmie de conducereacentrală. • ( ) 4. Vizibilitateaşipopularitatealocală • ( ) 5. Vizibilitateaşipopularitateanaţională. • ( ) 6. Faptulcărezidenţa mea esteîncircumscripţiape care o reprezint. • ( ) 7. Expertizaînprobleme de interes public, general. • ( ) 8. Sprijinulfinanciarpe care eu l-am acordatpartidului. • ( ) 9. Altceva (precizaţi). • ( ) 10. Nu ştiu.
Chestionar: ”procesul de selecție” • 53 Înainteaalegerilorparlamentaredin 2000, cine, din lista de mai jos, v-a susţinutcel mai multînobţinereaunuilocpe lista de candidaţi a partidului? • ( ) 1. Conducereanaţională a partidului. • ( ) 2. Conducereaorganizaţieiteritoriale. • ( ) 3. Întreagaorganizaţieteritorială. • ( ) 4. Un anumitgrup social, profesionalsau de interese. • ( ) 5. Altele (specificaţi). • ( ) 6. Nu ştiu • 54 În general, cum aţicaracterizaprocesul de selecţie a candidaţilorpentruParlamentîninteriorulpartiduluidumneavoastră? • ( ) 1. Democratic şideschis. • ( ) 2. Democratic, daruşormanipulabil. • ( ) 3. Democratic, darinfluenţat de deciziileconduceriicentrale. • ( ) 4. Puterniccontrolat de conducerea centrală. • ( ) 5. Influenţat de interese diverse din afarapartidului. • ( ) 6. Altfel (cum?) ______________________________ • ( ) 7. Nu ştiu, nu pot sămăpronunţ.
Chestionar: ”disciplina în partid” • 72 Înopiniadvs., cît de importantă este disciplina într-un partidpentrusuccesulacţiunii sale politice? • ( ) 1. Extrem de importantă. • ( ) 2. Relativimportantă. • ( ) 3. Foartepuţinimportantă. • ( ) 4. Delocimportantă. • ( ) 5. Nu ştiu, nu mă pot pronunţa. • 73 Gîndindu-văacum la partiduldin care faceţi parte, sînteţi de părerecă: • ( ) 1. Partidularaveamult de cîştigatdacă disciplina înpartidar fi sensibil mai mare. • ( ) 2. Partidulmerge bine, dar un plus de disciplină nu arstrica. • ( ) 3. Închestiuneadisciplinei, nu credcătrebuieschimbatceva. • ( ) 4. Înpartid este preamultădisciplină, partidularavea de cîştigatdacămembriisăiaravea o libertate mai mare de mişcare, gîndireşiexprimare. • ( ) 5. Nu ştiu, nu mă pot pronunţa.
Paranteză:Strategii pentru o anchetă reușită • Răbdare, perseverență, insistență, disponibilitate • Abordarea indirectă (utilizarea ”relațiilor”) - prin șefii de grup - prin consilierii parlamentari - prin colegi • Abordarea directă (informații de contact valide) - corespondență - față în față - telefonic
Paranteză: Provocări • ”One of the difficulties came from the fact that neither I, nor the institution under whose auspices I have carried out this survey, had a high public profile. I and my colleagues ... had to explain not only what my major objectives are, but also who we are and to gain thereby their confidence. I thought that by invoking the fact that this research is part of an international program, the MPs will react positively, as it is known from previous experiences that responsiveness to foreigners and to any kind of foreign input is higher than responsiveness to indigenous researchers.”
Circumstanțele intrării în politică Co-optation. Not all the MPs have been driven to politics by their own immediate motivation. Discussions with family members, colleagues and friends provided the necessary spark. “I joined PSD… after a discussion with a friend with whom I team even today in the leadership of the local party organization”, writes B.V. “Colleagues from the student years urged me (to join)”, says another PSD MP. For D.G., the circumstances have been defined by “the discussions with friends and acquaintances that were party members”. One PRM MP was “propelled” in politics “by colleagues, friends and family”, while another one was similarly “convinced by friends to join the Greater Romania Party”.
Paranteză etică • Cum protejăm sursa informației dacă informația este sensibilă? • Am obținut informația pentru că am promis că îi oferim un anumit nivel de protecție. • În introducerea la chestionar am promis confidențialitate și uz strict științific. • Trebuie să găsim metode pentru cel mai bun compromis între a face publică informația pe care o avem și protejarea identității sursei.
Ce concluzie trebuie să tragem • Un subiect de actualitate stârnește un mare interes, are impact dincolo de lumea academică, oferă cercetătorului sentimente de pionierat și face originalitatea accessibilă. • Cu toate acestea, dificultăți apar în toate etapele procesului de investigație mai ales atunci când raportul de cercetare final aspiră la un statut de contribuție științifică.
Un sfat • 1. Alegerea subiectului să se facă cu o perspectivă temporală mai largă, cercetătorul să încerce să se ridice deasupra momentului investigat.
Și încă un sfat • 2. Să nu lipsească perspectiva teoretică și acolo unde este posibil cadrarea teoretică fără de care demersul va fi lipsit de ”științificitate.”
Și încă un sfat • 3. Informațiile ”de-a gata” au o calitate inferioară: sunt puține, incomplete, nerelevante sau tendențioase. Ele pot fi folosite după ce sunt filtrate. Informațiile de calitate de multe ori trebuie produse (prin anchete și interviuri). Sursa lor este însă o persoană mai greu accesibilă, de obicei foarte ocupată și greu de convins să ofere informații relevante. Persoana este încă în activitate și anumite informații au un caracter sensibil putând afecta relații și imaginea publică a altor actori politici.
Și ultimul sfat • 4. De aceea în redactarea lucrării trebuie ținut cont de gradul de senzitivitate a informațiilor, care vor fi prezentate cu protejarea sursei, dacă demersul de cercetare respectă o etică minimală.
Alte exemple • Criza politică din 2014. • De ce a ieșit PNL de la guvernare? • Ideea monarhică în România post-comunistă • Cine conduce PSD: Victor Ponta sau așa-zișii ”baroni locali” • Alegerile europene: mize europene sau naționale? • Politicianul Traian Băsescu după Decembrie 2014 • Rolul serviciilor de informații în politica românescă • Rolul FMI în conturarea politicilor economice în România
Date de contact • Blog: politicalelites.wordpress.com • Email: laur_stefan@yahoo.com • Profil LinkedIn
