40 likes | 201 Views
Motivul LUNII în literatura. Motivul LUNII în literatura. Motivul LUNII în literatura. Motivul LUNII în literatura. Kolo z svari Tib e riu Cls :a XI a D Prof:Chis Liviu. Motivul LUNII î n literatur ă.
E N D
Motivul LUNII în literatura Motivul LUNII în literatura Motivul LUNII în literatura Motivul LUNII în literatura Kolozsvari Tiberiu Cls:a XI a D Prof:ChisLiviu Motivul LUNII în literatură
Existăformepoetice care, prinbogătiasimbolismuluilor, pot rescrieistoriauneiliteraturi. Motiveleîsiremodeleazăîntelesurileurmândcursulepocilorliteraresi, de aceea, devinsemnificantepentruasezareauneiliteraturiînmatcatimpuluiistoric, înregistrândreactiile de acceptaresau de contestare a uneiideologiiliterare, a unei mode literare, a unui tip de viziunepoetică. Un asemeneatoposestecel al lunii.
Prelungindprinsemnificatiile sale gândireamitică, simbolulluniidominăteri-toriulimaginaruluinocturn, asa cum soareleîldominăpeceldiurn. Există o ambivalentă a simbolisticiiluniipe care astruldiurn nu o cunoaste, ambivalentăsesizabilăînaproapetoateculturiletra-ditionale; rezumând am puteaspunecăsimbolismul lunar, corelat cu cel al soarelui, exprimăperiodicitateasireînvierea, căcilunaguverneazădesfăsurareaspectacoluluicresteriisi al descresterii1.Astrulnocturneste „un instrument de măsură universal” al timpului2, ritmândviatasimoarteadeopotrivă; de aceea, nu estedelocneobisnuitcăluna a fost, simultan, privită ca simbol al fertilităti, intrândînaceeasiseriesimbolistică cu apasivegetatia, si ca simbol al mortii: numeroasedivinitătilunaresunthtonienesifunerare.
Luna care vegheazăcurgereaveacurilor, vegheazăsicurgereagândurilor, este o călăuză nu numai a nomazilorprin desert, cisi a omuluidintotdeaunapecăilenestiute ale cugetării; de aceealunasimbolizează, înegalămăsură, „cunoastereaprinreflectare”, cunoastereateoretică, ratională, iarnoapteaguvernată de lunărămânetimpulpredilect al reflectiei. Am reamintitacesteconsideratiifoartegenerale, legate de lună, pentrucă a-proapetoatesemnificatiileacestuisimbolplurivalent se prelungesc, maiclarsaumaidifuz, înpoeziaromantică, ceredescoperă nu atâtdimensiuneatemporalitătii, câtdiversitateatrăirilor care i se asociază. Luna intrăînscenariulnocturn al poemului romantic nu numai ca element obligatoriu, cisi ca unulfoartelesneperceptibil, pentrucă se fixează din capulloculuiîntr-un toposliterar de mare prestigiu, indicând o schimbare de regim a imaginarului poetic.