9 Mai 1877 - Ziua Independenţei României

1. LiceulTeoreticBrezoi 9 Mai 1877 - Ziua Independenţei României Elev: Budreala Marian-Alexandru Profesorcoordonator: Dumitrescu Elena

2. În 9 mai 1877, România işi declarăIndependenţa faţă de Imperiul Otomanşi, în urma războiului ruso-româno-turc, independenţa ţării noastre a fost recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878. România a devenit astfel primul stat naţional independent din Europa de est. Nicolae Grigorescu – “Dorobanţul” Războiul de Independenţă al României dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificarea deplină.

3. Românias-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus pentru a-şi declara independenţa faţă de cele două mari puteri (puterea suzerană era Imperiul Otoman iar puterea protectoare era Imperiul Ţarist) şi a deveni un “actor” important în Balcani. Războiul s-a terminat cu victoria României şi aRusiei împotriva turcilor, obţinerea Independenţei României şi unirea Dobrogei cu România. Aspectul negativ a fost acela că Rusia a anexat sudul Basarabiei. Nicolae Grigorescu –“Dorobanţ”

4. Desfăşurarea evenimentelor: • În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relaţiile dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea războiului, guvernul român a apreciat că era imperios necesar să se ajungă la o înţelegere cu cel dintâi. • Pentru ca armatele ruseşti să poată traversa teritoriul românesc, s-a încheiat la Bucureşti (16 aprilie1877) o convenţie româno-rusă prin care li se permitea trupelor ruseşti să treacă prin ţară, iar ruşii se obligau să respecte integritatea teritorială a României.

5. Principele Carol I a dorit încă de la începutul ostilităţilor ruso-turce din sudul Dunării să implice total România pentru a obţine statutul de cobeligeranţă şi să asigure recunoaşterea independenţei de către marile puteri. 1866 - 1914

6. La 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu,ministrul de externe român, face o declaraţie în parlament prin care declară independenţa: “Domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă...” 1817 - 1891

8. Pe 6-7 august 1877, ca urmare a telegramei Marelui duceNicolae către Principele Carol I în care solicita ajutorul românesc, are loc intrarea efectivă în luptă a armatei române.

9. Trecerea Dunării de către armata română a avut loc la 20 august, şi s-a făcut pe un pod de vase pe la Siliştioara, lângă Corabia.

10. România a participat la război cu o armată de 58700 oameni şi 190 de tunuri moderne.Pierderile de vieţi omeneşti s-au ridicat la peste 10000 persoane. Curajul şi abnegaţia cu care au luptat românii au fost apreciate în repetate rânduri în presa românească, în presa străină şi de către personalităţi europene.

11. “Atacul redutei Griviţa” –gravură În data de 30 august, batalioanele de atac din Divizia a II-a pornesc asaltul asupra Griviţei.

12. Trei zile-n urmă am răzbit Prin Dunărea umflată, Şi nu departe-am tăbărât De Plevna blestemată. În faţa noastră se-nălţa A Griviţei redută Balaur crunt ce-ameninţa Cu gheara-i nevăzută.

13. Şi tunuri sute bubuiau… Se clătina pământul! Şi mii de bombe vâjâiau Trecând în zbor ca vântul.

14. Veni şi ziua de asalt, Cea zi de sânge udă! Părea tot omul mai înalt Faţă cu moartea crudă.

15. Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum, Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm… iată-ne-acum Sus, sus la parapete.

16. “Alah! Alah!” turcii răcnesc Sărind pe noi o sută. Noi punem steagul românesc Pe crâncena redută. Vasile Alecsandri - “ Peneş Curcanul”

17. Aici a căzut maiorul Gheorghe Şonţu. Comanda a fost preluată de căpitanul Valter Mărăcineanu, care însă a fost ucis şi el în apropierea redutei. Gheorghe Şonţu Valter Mărăcineanu

18. Pentru a fi cucerit Vidinul, cea mai puternică fortăreaţă de pe Dunăre, trupele române cuceresc prin lupte eroice localităţile Smârdan şi Inova.

19. În lupta de la Smârdan, unul dintre cele mai puternice puncte de apărare ale Vidinului, în câteva ore soldaţii români au reuşit să cucerească trei redute puternice, au capturat 4 tunuri, au răpus 500 de turci şi au făcut 250 de prizonieri, alungând trupele inamice din localitate. Nicolae Grigorescu – “Atacul de la Smârdan”

20. Cu trupele ruseşti ajunse la câţiva kilometri de Constantinopol, turcii capitulează. Osman-paşa rănit la picior, se predă colonelului român Mihail Cerchez. Pierderile trupelor otomane la Plevna au constat în peste 5.000 de morţi şi răniţi, precum şi 45.000 de prizonieri, fiind capturat şi un bogat material de război. Osman - paşa

21. România a participat la războiul din 1877-1878 în modul cel mai activ şi mai onorabil, ea a adus servicii de seamă acţiunii militare dusă în comun. În timpul cât s-au purtat lupte, România a avut în chip notoriu şi oficial rolul unui stat aliat şi nu a precupeţit nimic pentru a-şi îndeplini cu lealitate acest rol.“Mihail Kogălniceanu

22. Participarea României la războiul din 1877-1878 şi cucerirea independenţei de stat a însemnat egalitatea juridică cu toate statele suverane, având o adâncă semnificaţie morală pentru că a ridicat conştiinţa naţiunii române libere şi a permis realizarea în perspectivă, atunci când istoria a permis-o, a Marii Uniri de la 1918. Nu mai puţin important a însemnat eliberarea altor populaţii balcanice de sub dominaţia otomană, contribuind decisiv la evoluţia acestora ca state moderne într-o epocă de afirmare a spiritului naţional.

23. Mi-am văzut visul cu ochii De-acum pot să mor ferice! Astăzi lumea ne cunoaşte: Român zice, Viteaz zice! (Vasile Alecsandri – “ Odă ostaşilor români”)

24. Sfârșit