110 likes | 252 Views
Structuralismul şi funcţionalismul. Structuralismul Wilhelm Wundt Critica introspecţiei Funcţionalismul William James John Dewey. Structuralismul. puternică influenţă asupra gândirii psihologice spre sfârşitul secolului al XIX-lea Wundt (1911):
E N D
Structuralismul şi funcţionalismul Structuralismul Wilhelm Wundt Critica introspecţiei Funcţionalismul William James John Dewey
Structuralismul • puternică influenţă asupra gândirii psihologice spre sfârşitul secolului al XIX-lea • Wundt (1911): • psihologia “trebuie să găsească faptele de conştiinţă, să cerceteze legăturile şi relaţiile lor pentru a descoperi în cele din urmă legile care le guvernează” • metoda: introspecţia • conştienţa: experienţa imediată (psihologia), în opoziţie cu experienţa mediată (fizica) • conştienţa are ca substrat activitatea creierului, dar nu poate fi descrisă în termenii chimiei sau fizicii
procesele psihice: răspunsuri la stimuli interni sau externi • studierea lor ar fi posibilă pe baza faptelor fiziologice de care sunt legate • senzaţiile, percepţiile şi reprezentările erau disecate şi descrise prin intermediul introspecţiei legi universal valabile • !!principiile utilizării introspecţiei: • observatorul trebuie să ştie când o experienţă începe şi când se termină; • observatorul trebuie să rămână concentrat; • fenomenul observat trebuie să fie repetabil; • fenomenul trebuie să fie influenţabil – să fie supus metodei experimentale.
două elemente fundamentale ale vieţii psihice: senzaţia şi emoţia • interacţiunea lor explica funcţionarea proceselor mentale • mintea devine o forţă creativă, volitivă, care nu poate fi redusă la caracteristicile elementelor constituente • teoria a fost numită voluntaristă, termenul structuralism fiind impus mai târziu de Titchener • !!caracteristica esenţială a fiinţelor umane: capacitatea de a avea emoţii • temporal, emoţia ar precede cogniţia (contrazice teoria formulată de James)
contribuţia lui Wundt: • impune explicarea proceselor psihice din punct de vedere fiziologic; • îşi susţine afirmaţiile pe bază experimentală; • implică experimentul în cercetarea proceselor psihice elementare; • urmăreşte să transforme psihologia într-o ştiinţă explicativă. • deservicii: (uneori “forţate”) • s-a opus extrapolării experimentului asupra proceselor psihice superioare • a respins unele rezultate obţinute prin analiza practicii pedagogice • a afişat îndoieli faţă de realizările ucenicilor săi în psihologia aplicată • a îngreunat apariţia psihologiei sociale
!!Critica introspecţiei • Auguste Comte • Încercarea ochiului de a se privi pe sine • Încercarea omului de a se vedea trecând pe stradă • Când are cine să observe, nu are ce; când există obiect al observaţiei, nu are cine să-l observe • Prin introspecţie se alterează faptul observaţiei • Stările afective intense sunt puţin accesibile • Se pot sesiza doar fenomenele conştiente • Ideile preconcepute ale observatorului
Funcţionalismul • originea: filosofia pragmatică – pentru a găsi înţelesul unei idei trebuie să căutăm consecinţele acesteia • În psihologie: definirea entităţilor psihice prin funcţia exercitată în cadrul activităţii mentale • unele elemente au fost vădit antistructuraliste: • accentuarea relaţiei cauză-efect • predicţia şi controlul • observarea comportamentului, în dauna introspecţiei
William James (1842-1910) • Fondatorul şcolii pragmatice • bunăstarea financiară asigurată de bunic • pasiuni: arte, chimie, medicină • 1867 – pleacă în Germania, va studia cu Helmholtz • în SUA, 1875 – primul curs de psihofiziologie • pune şi bazele unui laborator pentru demonstraţii • 1890 – The Principles of Psychology (The James) • 1893 – The Briefer Course (The Jimmy) • nu i-a plăcut munca de cercetare şi s-a considerat mereu un filosof
redefineşte domeniul psihologiei: • analiza stărilor mentale de care suntem conştienţi la un moment dat şi funcţiile pe care acestea le îndeplinesc în organism • identificarea prin intermediul introspecţiei a unui flux neîntrerupt de gânduri complexe, având ca scop supravieţuirea individului • fluxul conştienţei (stream of consiousness) • nu a construit un cadru teoretic închegat • contribuţia sa este fragmentară • nu a avut un grup stabil de persoane care să-i continue ideile • a transformat psihologia dintr-o ştiinţă abstractă într-una care se adresa intereselor şi grijilor personale
John Dewey (1859-1952) • Şcoala de la Chicago • psihologia – fundament al educaţiei • Şcoală-laborator pentru clasele primare • !!Educaţia progresivă • Educaţia este viaţa • A învăţa înseamnă a face • Instruirea centrată pe elev
puncte comune între structuralism şi funcţionalism • încrederea în voinţa umană • obiectul de studiu al psihologiei mintea umană • orientarea empiristă a reprezentanţilor • respingerea ineismului