Caracteristici psihometrice

1. Caracteristici psihometrice

2. Evaluare și testare psiholgică • Evaluarea reprezintă un proces general de colectare de informații. • Testele reprezintă o modalitate standardizată de adunare a informațiilor. • Alte modalități de colectare a informațiilor: interviu, metoda observației, date biografice. • Scopul evaluării psihologice: identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre caracteristicile personale și cele ale populației de referință, predicții asupra comportamentului, clasificări. • Testul reprezintă o colecție de monstre de comportament utilizate pentru a extrage inferențe generale cu privire la comportamentul unui subiect

3. Evaluare și testare psiholgică • Monstre de comportament = itemi • Zone de evaluare psihologică • Personalitate – CPI, Personalități accentuate, EPQ. • Funcționare intelectuală – Raven, WAIS, Wechsler. • Interese – Holland, JVIS • Motivație – AMI, SHL Motivation Questionnaire • Evaluare clinică – depresie, anxietate, etc

4. Abordare normativă vs abordare ipsativă • Abordarea ipsativă presupune realizarea unei comparații intra-individuale; care este cea mai pronunțată caracteristică în raport cu alte caracteristici. • Exemplu: evaluarea intereselor • Abordarea normativă = presupune realizarea unei comparații inter-individuale; care este cea mai ridicată sau mai scăzută caracteristică în raport cu grupul de referință • Exemplu: selecție de personal.

5. Fidelitate • Fidelitate se referă la gradul în care testul manifestă constanță să în măsurare. • Tipuri de fidelitate • Test-retest • Aplicarea instrumentului în momentul t1 și reaplicarea lui în momentul t2. • Corelație rezultate t1 cu rezultate t2. • Riscul obișnuirii cu proba • Pierderea subiecților • Dacă distanța între t1 și t2 este prea mare pot apărea modificări la nivelul variabilei măsurate.

6. Fidelitate • Formă alternantă • După aplicarea instrumentului se aplică un alt instrument care evaluează același construct. • Corelație între rezultatele celor două instrumente. • Half-split • Instrumentul este împărțit în două jumatăți egale, iar rezultatele sunt corelate. • O jumătate conține itemii impari, a doua jumătate este compusă din itemii pari. • Kuder-Richardson – pentru itemi de tip dihotomic (da/nu; adevărat/fals). • Cronbach alpha – pentru itemi evaluați pe scală likert. • Personalitatea exemanitorului

7. Validitate • Validitate se referă la capacitatea testului de a măsura întotdeauna ceea ce și-a propus. • Validitate de conținut se aplică în general pentru probele de achiziții. • Validitate de construct definește sensul fundamental al conceeptului de validitate • Nu poate fi măsurată direct. • Este afirmată dacă instrumentul dispune de alte tipuri de validitate. • Validitate de fațată (de aspect) – cât de bine arată un instrument

8. Validitate • Valditate predictivă ne permite să realizăm predicții la distanță mare de timp. • Validitate convergentă ne arată în ce măsură rezultatele unui instrument sunt asemănătoare cu rezultatele unui alt instrument care măsoară același construct. • Validitate discriminantă ne indică capacitatea instrumentului de a diferenția între constructe asemănătoare. • Validitate concurentă distinge între grupuri între care ar trebui să distingă.