CRI ZA FINANCIARĂ Ş I IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

1. CRIZA FINANCIARĂŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

2. Cauze: (1) • Limitele modelului american de creştere economică bazat pe credit şi pe cerere de consum; • Puternica dereglementare a pieţelor financiare din SUA; • Inovaţiile financiare şi puternica dezvoltare a pieţelor produselor derivative; • Randamentele ridicate obţinute de operatorii de pe pieţele financiare;

3. Cauze: (2) • Creşterea excesivă a volumului creditului – în scopul creşterii profiturilor băncilor sau a bonusurilor primite de bancheri; • Nivelul scăzut al ratei dobânzii practicat de Fedîn perioada 2001-2004 (1% – 2,25%), ceea ce a dus la rate înalte de creştere a volumului creditului şi la creşterea cursurilor activelor financiare; • Creşterea ratei dobânzii la credite în perioada 2001-2006 ( de la 1% la 5,25%) şi expirarea termenelor pentru care au fost acordate garanţiile au determinat creşterea explozivă a volumului creditelor nerambursate la scadenţă (neperformante);

4. Cauze: (3) • Creşterea speculativă a preţurilor locuinţelor a influenţat căderea pieţei creditelor ipotecare; • Criza pieţei creditelor ipotecare s-a transformat într-o criză a întregului sistem financiar; (În perioada iunie 2006-iunie 2007, creşterea creditelor ipotecare restante a fost de 34 miliarde de dolari (de la 6% la 9% din total), în timp ce sistemul financiar american vehiculează fonduri de 57.000 mild. dolari) • Globalizarea - criza creditelor din SUA a devenit o criză mondială a creditului;

5. Acţiuni ale guvernelor SUşi ţărilor UE (1) • Recapitalizarea băncilor; • Garantarea depozitelor (unele ţări instituie garantarea integrală a depozitelor şi altor genuri de creanţe); • Garantarea creditelor interbancare; • Preluarea de către statde la bănci a activelor toxice (în SUA şi unele ţări UE); • Naţionalizarea unor bănci; • Instituirea unor noi reglementări;

6. Acţiuni ale guvernelor SUşi ţărilor UE (2) • Asigurarea de către UE a unei o supravegheri financiare centralizată; • Solicitarea oficialităţilor de aplicarea unor practici de gestionare a riscului mai eficiente şi mai riguroase; • Introducerea unor reglementări mai bine articulate în ceea ce priveşte gradul de adecvare a capitalului; • Intărirea practicilor de management al lichidităţilor; • Imbunătăţirea normelor de evidenţiere a riscurilor şi de protecţie împotriva acestora.

7. Starea economiei româneşti (1) • Înregistrarea unui trend anual descendent al ratei inflaţiei, acesta situînduse totuşi deasupra intervalului de variaţie (ţinta fiind de 3,5%); • Puternice presiuni inflaţioniste, în principal, ca urmare a politicilor salariale şi de asistenţă socială; • Creşterea deficitului de cont curent (la sfârşitul anului 2008 acesta înregistra 18,6 mild. EURO (13,4 % din PIB); • Deficitul bugetar inregistrat la finele anului 2008 a depăşit norma europeană de 3 % (faţă de o ţintă propusă de 2,3%)

8. Starea economiei româneşti (2) • Scăderea volumului creditelor; • Volumul depozitelor bancare a înregistrat o creştere, însă raportul credite/depozite a crescut mai rapid; • BNR a majorat de opt ori consecutiv rata dobânzii de politică monetară (de la 7,5% la 10%) pentru a atenua presiunile inflaţioniste;

19. Impactul politicilor monetare anti-criză promovate de BNR asupra economiei româneşti • Rezervele minime obligatorii se situează la un nivel ridicat, permiţând ajustarea graduală a lichidităţii din sistemul bancar; • Prin măsuri prudenţiale şi administrative, BNR a acţionat în mod constant pentru temperarea vitezei de creştere a creditelor; susţinerea creditării în monedă naţională în detrimentul celei în valută; • Raportul creanţe neperformante/capitaluri proprii se menţine redus (2,78 la sută la finele anului 2008); • Nivelul garantat al depozitelor (pe persoană şi pe bancă) constituite la instituţiile de credit a fost majorat de la 20000 euro la 50000 euro, începând cu 15 octombrie 2008;

20. Efecte potenţiale ale turbulenţelor financiare internaţionale asupra economiei româneşti • Volatilitatea mai pronunţată a cursului de schimb, în condiţiile reducerii semnificative a apetitului pentru risc al investitorilor pe pieţele emergente; • Creşterea în continuare a costurilor finanţării externe şi reducerea volumului acesteia, afectând mai ales creditul în valută şi creditul acordat populaţiei; • Diminuarea volumului intrărilor autonome de capital şi eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor străine fructificate în economia românească; • Scăderea cererii pentru exporturile româneşti prin reducerea perspectivelor de creştere economică în ţările membre UE, dar şi temperarea dinamicii importurilor (mai ales a celor asociate consumului privat) ca urmare a atenuării cererii interne;

21. MULŢUMESC !