1 / 53

Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentală şi Oriental ă

Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentală şi Oriental ă. Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GUŢU, Prim-Vicerector. www.ulim.md ag utu @ulim.md. Proces ul Sorbona-Bologna. Declaraţiile :

buck
Download Presentation

Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentală şi Oriental ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Tendinţele aplicării procesului Sorbona-Bologna în Europa Occidentalăşi Orientală Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GUŢU, Prim-Vicerector www.ulim.md agutu@ulim.md

  2. Procesul Sorbona-Bologna • Declaraţiile: • Sorbona (1998,4 ţări),Bologna (1999,29 ţări),Praga (2001,32 ţări),Berlin(2003, 40 ţări) • Spaţiul European al învăţământului superior şi al cercetării • Mobilitatea studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor • Transparenţa şi atractivitatea

  3. Procesul Sorbona-Bologna • Arhitectura studiilor comparabile(80% din statele semnatare au deja baza legislativă pentru aceasta) : • Licenţa (bachelor),master,doctorat(PhD) • Studiimodulare şi semestriale (Credite ECTS) • Recunoaşterea mutuală a diplomelor de studii • Formarea profesională pe parcursul întregii vieţi • Cursuri europene şi internaţionale • Evaluarea şi asigurarea calităţii

  4. Procesul Sorbona-Bologna • Aderarea politică rapidă – proces multaşteptat în spaţiul european (2/3 din instituţiile vizate au sensibilizat rapid esenţa PSB, însă 50% din ele consideră că legislaţia ţărilor lor încă nu este gata pentru efectuarea reformei) • Convergenţă mai degrabă decât armonizare (tentativă nereuşită a Buxelles – armonizarea ar putea duce la banalizare) • Oportunitatea impulsionării evoluţiei învăţământului naţional

  5. Puncte de reper • Cunoaşterea şi susţinerea Procesului SB • Rolul studenţilor (60% studenţi au fost familiarizaţi formal cu esenţa PSB) • Gradul de angajare în câmpul muncii (sporirea acestuia odată cu sporirea calităţii studiilor şi pertinenţei diplomelor) • Structura cursurilor (reforma curriculară) – 80% din ţările semnatare au acceptat structura în 2 cicluri, cât despre doctorat – situaţia diferă de la ţară la ţară)

  6. Puncte de reper • Autonomia şi asigurarea calităţii (ţările semnatare au creat agenţii pentru evaluarea externă a calităţii studiilor şi examinează acum posibilitatea standardizării principiilor de evaluare; cu deosebită acuitate se pune problema acreditării studiilor doctorale)

  7. Evoluţii • Foarte diverse în dependenţă de ţară - Conjunctura politică • Voinţa pentru reforme • Dinamica aplicării • Gradul de aderare la comunitatea universitară (profesori, studenţi) • Calitatea dialogului Stat – Instituţie

  8. Situaţia în câteva ţări • Dinamică rapidă, reforma ofertei studiilor • Franţa, Italia • Dinamică rapidă, sistem SB apropiat celui anterior - Olanda, Norvegia, Suedia • Situaţie specifică • Austria, Belgia • Spania, Portugalia, Germania, Grecia • România, Republica Moldova

  9. Evoluţii - Franţa

  10. Evoluţii - Franţa • 4 texte reglementare normative au fost publicate în 2002. • Păstrarea diplomelor intermediare DEUG, DESS, DEA ş.a.pentru o perioadă de timp până la expirarea cererii de formare) • Trecerea completă la sistemul LMD pe întreg teritoriul Franţei (Licenţă, Master, Doctorat) în anul 2005. • Concentrarea doctoratului în Şcolile Doctorale pe lângă universităţi (studii doctorale cu elemente prezenţiale pluri- şi interdisciplinare).

  11. Evoluţii - Franţa • Contractualizarea – instituţia şi ministerul educaţiei şi ştiinţei încheie un contract de colaborare. Contractul se reînnoieşte 1 dată la 4 ani. • Iniţiativa de a propune noi formări la noi specializări vine din parte universităţii. Ministerul acordă sau nu abilitarea pentru respectivele propuneri. • Contractul determină şi finanţarea universităţii pe următorii patru ani.

  12. Evoluţii - Franţa • Transparenţa ofertei de formare şi atractivitatea acesteia • Flexibilizarea cursurilor (trasee specifice pentru studenţi) • Dezvoltarea parteneriatului cu alte universităţi (80% din universităţile franceze au omologat ciclurile lor de studii, 66 din 85 universităţi franceze au efectuat trecerea la LMD) • Impulsionarea mobilităţilor studenţeşti şi profesorale (eliberarea diplomelor duble, co-diplomarea)

  13. Evoluţii - Franţa • În 1984 a fost creat CNE (Comitetul Naţional pentru Evaluare), ce se ocupă de acreditarea externă a universităţilor. • Expertiza cercetării se efectuează la nivel naţional. • Şcolile doctorale sunt evaluate 1 dată la 4 ani. Conducătorii de doctorat – 1 data la 2 ani.

  14. Evoluţii - Franţa • Licenţă (180 credite ECTS) – Achiziţionarea cunoştinţelor fundamentale, pluridisciplinaritate, oferte aderente, inserţie profesională, continuarea studiilor prin master. • Master (120 credite ECTS) – competenţe specifice ale universităţii, orientarea spre profesionalizare şi cercetare, inserţie europeană şi internaţională prin doctorat sau câmpul muncii.

  15. Evoluţii - Franţa • Doctorat /PhD (Şcolile doctorale ) – studii în cadrul unei echipe de cercetare în Şcoala Doctorală acreditată de CNE în domeniile de excelenţă ale universităţii. • Drepturile şi obligaţiunile doctorandului şi ale conducătorului ştiinţific sunt menţionate în Carta tezei. • Diploma este eliberată de universitate cu referinţă la Şcoala Doctorală acreditată. • Impulsionarea mobilităţilor doctorale – doctorat în co-tutelă, cercetări în comun etc.

  16. Concluzii pentru Franţa • Experimentări - 2002-2003 • Schimbarea culturii • Construirea “doctrinei” • Aderări, rezistenţă, procese integraţioniste - 2004:70% din universităţi şi 80% omologărireciproce Şcoli/Universităţi • 2005 – totalitatea universităţilor trec la LMD • Puternic impact instituţional

  17. Evoluţii - Italia

  18. Evoluţii - Italia • Situaţia anterioară • Ciclu unic:Lauréa • Studii de durată până la 8 ani • Procentajul reuşitei – unul din cel mai slab în Europa) • Legea: noiembrie 1999 • 2001: adoptarea oficială a PSB • Tranziţia în 4 ani • 55 Universităţi şi Institutele Politehnice

  19. Evoluţii - Italia • Lauréa:3 ani,180 Credite ECTS • Lauréa spécialistica:2 ani, 120 Credite ECTS • Magistralis=>inserţia profesională • Doctoralis=>studii doctorale

  20. Evoluţii - Italia • Master: Curs cu vocaţie profesională • Post-Lauréa(60 ECTS) • Post-Lauréa spécialistica(120 ECTS) • Acces limitat, taxe de şcolarizare foarte înalte • Classi di lauréa: mari domenii disciplinare fixate de minister • Lauréa:42 classi (biologie, drept, economie, matematică, ştiinţe umanistice)

  21. Evoluţii - Italia • Lauréa spécialistica:104 classi (arheologie, fizică, filosofie, farmacie industrială, geniu civil, ştiinţe cognitive, ştiinţe politice) • Ministerul fixează cursurile obligatorii şi opţionale. Primele nu pot depăşi 66% din numărul de credite acumulate. • Studentul îşi poate alege propriul său traseu de formare. • Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Italia a introdus o funcţie nouă în universităţile italiene – manager didactic.

  22. Evoluţii - Italia • Cele 52 universităţi italiene propun un număr de 3200 cursuri • Minisetrul italian al educaţiei şi ştiinţei lansează anual programul de “Internaţionalizare a cursurilor”, care prevede eliberarea diplomelor duble sau co-diplomarea. Legea permite eliberarea unui supliment la diplomă vizat de două universităţi partenere.

  23. Evoluţii – Olanda • Sistemul Bachelor-Master a fost introdus în 2002 odată cu un sistem de acreditare a calităţii studiilor universitare. • Un an de studii universitare echivalează cu 60 credite ECTS (1680 ore) • Legea spune că orice Bachelor trebuie să permită continuarea îstudiilor prin Master, dar conform dicrecţiei alese. • Accesul la doctorat este permis doar în baza unui Master. • Reforma trebuie să finalizeze în septembrie 2004.

  24. Evoluţii – Norvegia • Sistemul anterior de 4 ani era foarte apropiat celui propus de Procesul SB • Dispozitivul legal a fost adoptat în 2001. • Structura actuală e Bachelor – 3 ani, 180 ECTS, Master – 2 ani 120 ECTS, Doctorat (PhD). • Toate universităţile trebuie să se conformeze sistemului în anul universitar 2003-2004.

  25. Evoluţii - Suedia • Adoptă toate prevederile Procesului SB • Adoptă sistemul de două cicluri • Actualmente discuţii pe marginea adaptării sistemului naţional de credite transferabile la ECTS.

  26. Evoluţii – Austria • În pofida criticilor adresate Procesului SB de către unele universităţi austriece – în prezent, ţara e anagajată deja în reformele de rigoare prin legea din 2002, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. • 25% din instituţii s-au conformat cerinţelor legii, 50% - vor finaliza acest proces către 2006. • În 2004 ministerul educaţiei a creat o Agenţie pentru evaluarea calităţii în învăţământ.

  27. Evoluţii – Belgia (francofonă) • Folosirea ECTS în primele 2 cicluri • În 2003 apare decretul despre armonizarea studiilor universitare în Belgia. • Crearea une Agenţii de evaluare a calităţii studiilor universitare în 2004. • Ciclul Bachelor – 180 credite ECTS. Ciclul Master – 60 sau 120 credite, situaţia e încă neclară la acest capitol. • Reforma va face să regrupeze cele 6 centre de studii universitare necomplete în jutrul celor 3 universităţi existente

  28. Evoluţii - Spania

  29. Evoluţii - Spania • Legea organică despre aderarea la spaţiul european al învăţământului superior a fost adoptată în 2001. • Ciclurile de studii universitare: grado (licenciatura) - 180-240 credite ECTS; postgrado (master) – 60-120 credite ECTS; doctorat – puţin avansat.

  30. Evoluţii - Spania • Sarcini imediate: • Adaptarea sistemului de credite spaniol la ECTS. • Iniţierea unui dialog eficient între instituţii şi minister (actualmente doar 20% din disciplinele curriculare sun la libera decizie a universităţilor) • Schimbarea mentalităţii la profesori şi studenţi. • Finalizarea reformei – 2010.

  31. Evoluţii - Portugalia

  32. Evoluţii - Portugalia • Portugalia este încă prea puţin angajată în Procesul SB. • Pentru prima dată ministerul ştiinţei şi educaţiei a prezentat un plan de aplicare a Procesului SB la Consiliul pentru învăţământul superior în mai 2003. Actualmente legea respectivă este în discuţii la parlament. • Este pe cale de a adopta arhitectura de 2 cicluri universitare cu o durată încă non-definită clar.

  33. Evoluţii - Portugalia • Tranziţia - presupusă până în 2005. • Menţinerea ciclurilor existente: licenţiatura – 4/6 ani şi mestrado – 2 ani, cât şi doctoratul. • Portugalia aplică prevederile Convenţiei de la Lisabona, însă recunoaşterea diplomelor ţine încă de autoritatea universităţilor. • Definirea rubricilor suplimentului la diplomă mai e încă în discuţie, cu toate că universităţile eliberează deja aceste suplimente.

  34. Evoluţii - Portugalia • Sistemul de credite transferabile naţional urmează a fi adaptat la ECTS • Sistemul de evaluare a studiilor universitare pedagogice a fost extins pentru toate domeniile, iar Agenţia Naţională de Evaluare este afiliată la ENQA (European Network for Quality Assurance)

  35. Evoluţii - Germania • Legea din 1998 prevede structurarea studiilor universitare pe două cicluri (Bachelor – BA) şi Master (MA). • Reforma este tributară politicii landurilor. • Universităţile mai recente sunt mai receptive decât cele tradiţionale. • Reticenţele vizând Procesul SB diminuează, iar opţiunea liberei alegeri în spiritul humboldian câştigă din ce în ce mai mult teren.

  36. Evoluţii - Grecia • Cu toate că Grecia este semnatară a Procesului SB – legea va fi pregătită abia în următoarele luni. • Universităţile sunt încă puţin angajate în acest proces. • Au fost realizate mai multe proiecte de masterate şi doctrate în comun cu alte universităţi europene.

  37. Evoluţii - România

  38. Evoluţii - România • Legea privind organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri – licenţă, master şi doctorat a fost adoptată la 24 iunie 2004. • Durata ciclurilor se stabileşte de Ministerul Educaţiei la propunerea Consiliului Rectorilor şi se aprobă prin hotărâre de guvern

  39. Evoluţii - România • Licenţa – durata 3-4 ani, 180-240 ECTS, oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii şi abilităţi cognitive specifice. • Licenţa serală şi cu frecvenţă redusă– cu 1 an mai mult decât la zi. • Licenţa prevede obligatoriu stagiile de practică. • Masteratul – durata 3-4 semestre, 90-120 ECTS. Prin excepţie, în funcţie de durata licenţei, se acceptă 60 ECTS. Oferă studii de aprofundare a licenţei obţinute sau într-un domeniu apropiat, cât şi de dezvoltare a capacităţilor de cercetare.

  40. Evoluţii - România • Legea prevede că absolvenţii deţinători ai diplomei de licenţă sau master pot ocupa posturi didactice în ciclul primar sau gimnazial, pentru posesorii diplomei de licenţă - cu condiţia parcurgerii a unui modul psihopedagogic de 30 credite ECTS. • “Instituţiile de învăţământ superior sunt autonome şi răspund pentru proiectarea, aplicarea şi dezvoltarea de specializări şi programe de studii corespunzătoare.”

  41. Evoluţii - România • Studiile universitare de doctiorat au de regulă durata de 3 ani. Durata poate fi prelungită cu aprobarea senatului universitar în situaţii specifice de cercetare. • Susţinerea tezei se poate efectua în termen de maximum 3 ani după terminarea studiilor de doctorat. • Reglementările specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de ministerul educaţiei şi cercetării şi se pun spre aprobare guvernului.

  42. Evoluţii - România • Aplicarea ECTS este obligatorie în toate instituţiile universtare. • Începând cu 2005-2006 universităţile eliberează suplimentul la diplomă conform normelor europene în vigoare. • Legea prevede stimularea programelor de diplome comune, pe care ministerul educaţiei şi cercetării le legiferează cu asistenţa guvernului prin reglementări legale.

  43. Evoluţii - România • Instituţiile de învăţământ superior de scurtă durată intră în lichidare sau se reorganizează în instituţii de studii la nivel licenţă. • Prevederile legii intră în vigoare în anul academic 2005-2006.

  44. Evoluţii - România • Legea prevede că în unele cazuri universităţile pot oferi un ciclu de formare integrat cu o durată de 5 ani, 300 ECTS, care echivalează cu diploma de master.

  45. Evoluţii - Moldova

  46. Evoluţii - Moldova • Nu este semnatarăa PSB, dar speră să devină la reuniunea din mai, 2005 de la Bergen, Norvegia. • A pregătit textul noii legi a învăţământului • A elaborat strategia dezvoltării învăţământului superior din RM până 2015 (finalizarea procesului de reformare – în 2015). • A elaborat Nomenclatorul specializărilor supus spre discuţie în Parlamentul RM

  47. Evoluţii - Moldova • Autonomia universitară este “dirijată” de Ministerul Educaţiei. • A fost creat în 1999 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Evaluare Academică. • Calitatea învăţământului universitar a diminuat din cauza creşterii bruşte a numărului de studenţi care au acces la studii.

  48. Evoluţii - Moldova • Comunitatea universitară din RM denotă un grad de angajare sporit în procesul integraţional european. • Studiile universitare se structurează în 2 cicluri – licenţă (4 ani) şi master (1 an). • Doctoratul rămâne de competenţa universităţilor, dar şi a Academiei de Ştiinţe din RM. • Diploma de doctor nu este eliberată de universităţi, ci de Comisia Superioară de Atestare.

  49. Evoluţii - Moldova • Câteva universităţi au trecut la organizarea procesului didactic în baza de ECTS (inclusiv ULIM). • Suplimentul la diplomă este eliberat de majoritatea universităilor din republică, ULIM-ul eliberează acest supliment din 1996 • Societatea este sensibilizată de filosofia Procesului SB prin diverse publicaţii, emisiuni, seminare, foruri etc.

  50. Concluzii • De la lansarea programei Erasmus 1987, care s-a inspirat din istoricul academic al Evului Mediu până în prezent a fost parcursă o cale lungă • Dinamică Procesului SB este ireversibilă, dar diferenţiată de la ţară şa ţară

More Related