1 / 32

SĂRBĂTOAREA FLORIILOR Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Spor

SĂRBĂTOAREA FLORIILOR Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău.

calum
Download Presentation

SĂRBĂTOAREA FLORIILOR Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Spor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SĂRBĂTOAREA FLORIILOR Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

  2. Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor se sărbătoreşte în fiecare an cu o săptămână înainte de Paşte şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim călare pe un asin, fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii săi şi locuitorii oraşului.

  3. În primele secolele ale Creştinismului, au început pelerinajele în Ţara Sfântă. Printre pelerinii care au vizitat Orientul în a doua jumătate a secolului al IV-lea s-a numărat şi Egeria, o călugăriţă originară din Spania, care, în scrierile sale, povesteşte pentru prima dată despre această sărbătoare. Menţiuni despre Sărbătoarea Floriilor găsim şi la Sf. Epifanie, Sf.Ioan Gură de Aur, Sf.Ambrozie şi Sf. Chiril al Alexandriei.

  4. Duminica Floriilor este considerată şi începutul Săptămânii Patimilor. De aceea, este numită şi Duminica Aspiranţilor sau a Candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii mergeau la episcopul locului, spre a-i cere să fie admişi la botez, iar cu ocazia aceasta le dădea să înveţe Simbolul Credinţei. Duminica Floriilor se mai numea şi Duminica Graţierilor, pentru că în cinstea ei, împăraţii romani acordau graţieri celor care erau întemniţaţi.

  5. Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Duminica Floriilor este precedată de sâmbăta lui Lazar, zi în care Biserica pomeneşte minunea învierii din morţi a lui Lazăr săvârşită de către Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfală ce i s-a făcut Domnului Iisus Hristos, care a intrat în Ierusalim ca Împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Duminica Floriilor

  6. În această zi, denumită şi Duminica Stâlpărilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic şi de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfinţite, creştinii împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele. Salcia este mereu înflorită în această perioadă a anului, o expresie a fertilităţii şi a reînvierii naturii. De asemenea, se spune că e bine să te încingi cu aceste ramuri de salcie ca să nu te doară mijlocul. Duminica Floriilor - Duminica Stâlpărilor

  7. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi vegetaţiei de primăvară, apicultorii înconjoară în ziua de Florii stupii, iar ţăranii, convinşi de efectul miraculos al acestor muguri, îi îngroapă sub brazdă. De asemenea, amintim şi obiceiul ca în vreme de furtună să se pună pe foc muguri din sălciile de la Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina, protejând casa şi familia de dezastre. În tradiţia populară există credinţa că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu.

  8. De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a Intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă "de ursită", astfel că fetele află, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Obiceiuri de Florii

  9. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

  10. În acelaşi timp, dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descântată şi sfinţită, riscă să albească.La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

  11. Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli.De asemenea, fiind praznic împărătesc, Sfânta Biserică a rânduit ca în această zi să fie dezlegare la peşte, vin şi untdelemn.Pentru creştini,peştele (ihtios în greacă) este un simbol hristic, de mare însemnătate pentru comunităţile creştinilor din primele secole.Intrarea Mântuitorului în Ierusalim prefigurează demnitatea împărătească a lui Iisus Hristos,care vine călare pe asin.Însuşi Dumnezeu ne dă exemplu de smerenie şi se descoperă ca Împărat al Păcii, al unei Împărăţii care nu aparţine lumii acesteia şi nu se conduce după legile ei.

  12. De Florii se sărbătoresc toţi cei care la botez au primit numele de Florin sau Florina, Florentina, Florea sau nume de floare: Violeta, Camelia, Narcisa, Lăcrămioara, Anemona, Crina... Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşte. Duminica Floriilor, amestec de sacru şi profan, simbolizează miracolul vieţii şi bucuria de a trăi şi face trecerea spre Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare.

  13. Săptămâna dinaintea Paştelui, cunoscută şi ca Săptămâna Mare, este,ca de altfel întreaga Sărbătoare a Paştelui, plină de semnificaţii. Tradiţia spune că în Săptămâna Patimilor trebuie să se facă curăţenie: se curăţă curţile, se adâncesc şi se curaţă şanţurile, se văruiesc casele, se spală perdelele şi mobilierul, se şterg geamurile, se aerisesc hainele, aşternuturile sau covoarele. Mai mult, bărbaţii muncesc la câmp până în Joia Mare, iar apoi îşi ajută nevestele la treburile casnice. Fiecare zi a acestei Săptămâni simbolizează ceva, însă cele mai importante sunt Joia şi Vinerea. În Joia Mare oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. Seara, lumea se duce la priveghi, iar la Denie (se vine cu flori la biserică şi se trece de 3 ori pe sub masă) oamenii vin îmbrăcaţi cu haine de doliu (haine din pânză albă cusute cu negru). În această zi se pot vopsi ouăle. Tradiţii şi obiceiuri în Saptămâna Patimilor

  14. În Vinerea din Săptămâna Patimilor, Vinerea Mare, se ţine post negru şi nu se lucrează nimic, iar la biserică nu se trag clopotele. Ziua de vineri se încheie cu Prohodul Domnului, iar la sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi credincioşii. Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştelui. Se pregătesc mâncărurile tradiţionale: drobul, friptura şi borşul de miel. Unul dintre obiceiuri (care place doamnelor şi domnişoarelor) vorbeşte de faptul că în noaptea de Înviere şi în zilele de Paşte este obligatoriu să porţi ceva nou: femeile o cămaşă, iar barbaţii o pălărie nouă. Spre miezul nopţii se merge la biserică ca să se ia Lumină şi apoi se revine acasă. La masa de Paşte se adună toată familia unde se mănâncă miel şi cozonac.

  15. Fie că respectaţi cu stricteţe tradiţiile şi obiceiurile Paştelui, fie că v-aţi adaptat societăţii actuale în care datinile sunt uitate, important este să sărbătoriţi pe cei cu nume de flori în Duminica Floriilor şi să vă pregătiţi în Săptămâna Patimilor pentru un Paşte Fericit!

  16. 1. www.crestinortodox.ro/.../duminica-floriilor- 2. www.info-ghid.com/cum-ne-pregatim-de-pasti-duminica-floriilor-si- saptamana-patimilor 3. www.mediafax.ro/.../duminica-floriilor 4. www.utilecopii.ro/.../duminica-floriilor-floriile Bibliografie

  17. SFÂRŞIT

More Related