RESURSELE ENERGETICE ÎN CENTRUL GEOSTRATEGIILOR ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI

1. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI RETRAGERE BUCUREŞTI 17 IANUARIE 2007 RESURSELE ENERGETICE ÎN CENTRUL GEOSTRATEGIILOR ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI Gl. bg. (r.) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

2. Probleme principale 1. Resursele - preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională 2. Disponibilitatea resurselor - sursă de tensiuni şi potenţial conflict 3. Golful Persic continuă să rămână furnizorul major de petrol al economiei globale 4. Teheranul foloseşte “arma petrolului” ca instrument de negociere în problema energiei nucleare 5. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 ce denotă interesul pe termen mediu al Rusiei pentru a-şi proteja poziţia de lider în UE 6. Posibilitatea transferului de petrol şi gaze naturale din zonele de extracţie către cele industrializate din Occident poate determina noi speranţe şi certitudini pentru creşterea economică şi prosperitatea în regiune

3. 1. Resursele - preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională - Cele mai importante resurse - cele de hrană, de energie şi de materii prime - rămân preocupare de interes major în actuala conjunctură internaţională - Dimensiunea globală a problemei este dată de amploarea fără precedent a solicitării acestor resurse - Apar noi şi complexe probleme cu privire la necesitatea asigurării accesului tuturor ţărilor la resurse, în vedera susţinerii dezvoltării lor economice - Accesul sau pierderea accesului la aceste resurse pot avea consecinţe imprevizibile - Economiile dezvoltate depind de resursele energetice oriunde pe glob, iar caracterul limitat şi spectrul epuizării lor devine tot mai evident. - Ele rămân în centrul deliberărilor şi negocierilor vizând stabilirea unei noi alcătuiri a relaţiilor interstatale.

4. RESURSELE FOSILE - PROGNOZE

5. RESURSELE FOSILE - PROGNOZE

6. 2. La nivelul analizei strategice Grosul resurselor mondiale de hidrocarburi se găseşte în trei regiuni adiacente situate pe axa nord-sud: Rusia, Bazinul Caspic şi Golful Persic

8. 2. La nivelul analizei strategice

9. GOLFUL PERSIC - FURNIZOR MAJOR AL ECONOMIEI MPUDIALE - Golful Persic continuă să rămână furnizorul major de petrol al economiei globale 2/3 (70% din petrolul exportat de OPEC) o creştere cu 1,8 % 50 %din nevoile de consum ale UE În 2020, dependenţa UE - 70 % (gaz) şi 90 % (petrol) - China îşi asigură 60 % din nevoile de petrol - Înainte de atacarea Irakului: după ce vor avea control sigur asupra Golfului Persic, SUA ar putea deveni liderul unui cartel care va administra efectiv 90 % din resursele şi producţia mondială de petrol (Declaraţie a vicepreşedintelui american)

10. RUSIA UN MARE DEPOZITAR DE RESURSE ENERGETICE -Este cea mai mare ţară şi cel mai mare depozitar de resurse energetice (multe neexploatate şi ne cunoscute) - Importanţa în asigurarea resurselor energetice, cel puţin puţin în spaţiul eurasiatic şi pentru spaţiul bord-american creşte - Este o realitate de care trebuie să se ţină seama în configurarea mediului nstrategic al viitorului

11. RUSSIA - A MAJOR ROUTEIN TRANSPORTATION OF CASPIAN HYDROCARBONS

12. PRINCIPALE RUTE DE TRANSPORT PETROL VIA TERITORIUL RUSESC 1. ATYRAU - SAMARA - NOVOROSSYISK 2. BAKU - MAKHACHKALA - NOVOROSSYISK 3. ATYRAU - ASTRKHAN - NOVOROSSYISK

13. ZONA CAUCAZO-CASPICĂ - Din Marea Caspică se va extrage 25% din cantitatea totală de petrol estras de ţările nonmembre OPEC - O nouă percepţie despre Marea Neagră - Oleoductul Baku-Tibilisi-Ceyhan (BTC) - un pas pentru securitatea rezervelor energetice din Asia Centrală şi stabilitatea pieţei mondiale - Speranţe şi certitudini pentrucreştere economică şi prosperitate în regiune - Interacţiunea cu conflictele din spaţiul Caucazului de Sud

14. Oil Production ofAzerbaijan and Kazakhstan (mln tons per year) Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

15. Oil Production ofAzerbaijan and Kazakhstan (mln tons per year) Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

16. Oil Production Azerbaijan, Kazakhstan and Russia (mln tons per year) Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

17. Oil Production Azerbaijan, Kazakhstan, Russia and Saudi Arabia (mln tons per year) Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006

18. Oil Export of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia in 2005 (mln tons) Source: International Energy Agency (IEA) Oil Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

19. Gas Production in Azerbaijan, Kazakhstan, Turkmenistan and Russia in 2005 (bln cub m) Source: International Energy Agency (IEA) Natural Gaz Information, 2006 State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia

20. La nivelul analizei strategice -Problemele care afectează disponibilitatea acestor resurse sunt corelate -Ele au exercitat şi continuă să exercite o influenţă reală, cu impact major asupra politicii externe a statelor, disponibilitatea resurselor naturale rămânând şi în prezent o sursă de tensiuni şi potenţial conflict.

21. TEHERANUL FOLOSEŞTE ARMA PETROLULUI - Evoluţia politică şi deciziile economice ale Iranului în conflict cu proiectele americane - Începând din 2003 Iranul a cerut ca exporturile sale către Europa şi către Asia să fie plătite în euro, chiar, dacă preţul petrolului pe pieţele internaţionale se face în dolari. Partenerii economici ai Iranului ca Franţa, Germania sau Rusia pot avea avantaje - Atitudinea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad: respinge reluarea dialogului cu SUA; disponibilitate pentru cooperarea cu partenerii europeni - Disputa pe tema ambiţiilor nucleare - Teheranul foloseşte arma petrolului ca instrument de negociere în problema energiei nucleare.

22. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 -Denotă interesul pe termen mediu al Rusiei pentru a-şi proteja poziţia de lider în UE şi îşi propune să aibă un rol în continuă creştere pe piaţa energetică - Rusia - ţară care asigură 25% din cantitatea necesară de gaze întregii Europe - a devenit o prioritate pentru UE şi pare să folosească “poziţia sa de furnizor principal” de gaze şi petrol pentru a-şi atinge “scopurile politice” - Germania abordează probleme legate de parteneriatul cu Rusia, inclusiv cea a securităţii aprovizionării cu gaze (30 % din cantitatea necesară), în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, care a dus la scăderea livrării către Europa a gazelor naturale ruseşti ce tranzitează teritoriul Ucrainei. -

23. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 - Reprezentanţi ai grupului de la Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria - examinau la 27 ianuarie 2006 probleme energetice: aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre UE care sunt dependente de gazele naturale din Rusia - Politica Rusiei în livrarea gazelor naturale - acuzată de senatorul american John Mc Cain că recurge la şantaj în domeniul energetic - în centrul dezbaterilor de încheiere a celei de-a 42-a Conferinţe anuale pentru securitate (Munchen, febr. 2006) - Politica externă viitoare a UE va fi probabil influenţată de problemele energetice şi de faptul că “principalele surse” sunt exterioare Uniunii (A. Merkel - summit-ul de primăvară de la Bruxelles, din martie 2006). - O nouă realitate care aduce în prim planul atenţiei noastre o altă apreciere a cancelarului german: Relaţiile favorabile cu Rusia sunt esenţiale pentru UE. -

24. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 - Reprezentanţi ai grupului de la Vişegrad - Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria - examinau la 27 ianuarie 2006 probleme energetice: aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre UE care sunt dependente de gazele naturale din Rusia - Politica Rusiei în livrarea gazelor naturale - acuzată de senatorul american John Mc Cain că recurge la şantaj în domeniul energetic - în centrul dezbaterilor de încheiere a celei de-a 42-a Conferinţe anuale pentru securitate (Munchen, febr. 2006) - Politica externă viitoare a UE va fi probabil influenţată de problemele energetice şi de faptul că “principalele surse” sunt exterioare Uniunii (A. Merkel - summit-ul de primăvară de la Bruxelles, din martie 2006). - O nouă realitate care aduce în prim planul atenţiei noastre o altă apreciere a cancelarului german: Relaţiile favorabile cu Rusia sunt esenţiale pentru UE. -

25. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 - Pe cale de consecinţă: relaţiile României cu Federaţia Rusă trebuie să fie în beneficiul UE (oficial britanic) - Apelând la presiuni prin mărirea preţului la gezele naturale (cu 45% către R. Moldova, Armenia acceptă, începând cu luna aprilie, dublarea preţului la g.n. livrate de Gazprom) Rusia doreşte să-şi menţină influenţa economică şi în spaţiul CSI -În ceea ce priveşte România, Rusia rămâne indiferentă la aprovizionarea sa cu gaz - Criza energetică a adus acţiunile Gazprom la cote/zi record, în topul mondial al celor mai valoroase companii. Valoarea de piaţă a Gazprom s-a dublat şi a atras după el şi bursele ruseşti. Oficialii Gazprom susţin că în următorii 10-15 ani valoarea de piaţă a grupului ar putea să treacă pragul de 1000$

26. Arma energetică a lui Vladimir Putin - o mişcare geopolitică pentru 2010 - Deşi încearcă să fie un jucător important pe piaţa energetică, Rusia are, în continuare, nevoie de investiţii, infrastructura fiind în vechită. Cu atât mai mult cu cât, rolul Rusiei pe piaţa energetică mondială este în creştere - Economia rusă, desigur, în creştere, este încă dependentă de veniturile obţinute din vânzarea petrolului şi gazelor naturale, iar creşterea economică de preţul acestora.

27. RUSSIA - A MAJOR ROUTEIN TRANSPORTATION OF CASPIAN HYDROCARBONS

31. Transferul de petrol şi gaze din zonele de extracţie către Occident - Din Marea Caspică se va extrage 25% din cantitatea totală de petrol estras de ţările nonmembre OPEC - O nouă percepţie despre Marea Neagră - Oleoductul Baku-Tibilisi-Ceyhan (BTC) - un pas pentru securitatea rezervelor energetice din Asia Centrală şi stabilitatea pieţei mondiale - Speranţe şi certitudini pentrucreştere economică şi prosperitate în regiune - Interacţiunea cu conflictele din spaţiul Caucazului de Sud

32. MAIN ROUTES OF OIL TRANSITVIA THE RUSSIAN TERRITORY Atyrau – Samara – Novorossyisk Baku - Makhachkala – Novorossyisk Atyrau-Astrakhan-Novorossyisk (CPC)

33. Source: State Statistics Agencies of Azerbaijan, Kazakhstan and Russia Pipeline Transportation Company OAO “Transneft” Caspian Pipeline Consortium (CPC)

34. E&T 2004 Export (mln tons) Tranzit (mln tons) % rate of Transit to Export Azerbaijan 8,9 2,7 30,3% Kazakhstan 47,7 40,5 84,9% Total 56,6 43,2 76,3% Oil Export and Transit of Azerbaijan and Kazakhstan via the Russian territory in 2004

35. E&T 2005 Export (mln tons) Tranzit (mln tons) % rate of Transit to Export Azerbaijan 13,3 4,1 30,8% Kazakhstan 52,4 43,4 82,8% Total 65,7 47,5 72,3% Oil Export and Transit of Azerbaijan and Kazakhstan via the Russian territory in 2005

36. Black Sea Crude Oil Balance in 2005, mln tons Yuzhny Odessa Refineries of Romania & Bulgaria 11 Mt Yuzhnaya Ozereyevka (CPC) Theodosia 7 31 6 Novorossiysk Constanta 49 Tuapse 5 11 Total delivries to the Black Sea 111 Mt 7 Bourgas Supsa 6 Bosphorus Straits 100 MT Batumi 7 Source: Pipeline Transport Company OAO “Transneft”, 2006

37. Bourgas Alexandroupolis Pipeline Project Source: Pipeline Transport Company OAO “Transneft”, 2006

38. Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle ruseşti • - Criza gazelor naturale ruseşti din ianuarie 2006 a readus în actualitate necesitatea unei politici energetice europene • - Cartea Verde “O strategie europeană pentru o energie sigură, competitivă şi durabilă” este documentul strategic al Comisiei Europene care analizează toate aspectele esenţiale ale unei politici energetice ambiţioase şi coerente prin prisma “noilor provocări” ale Uniunii: creşterea dependenţei de importurile de hidrocarburi, fluctuaţia preţurilor pe piaţa energetică internaţională a energiei şi punerea în practică aProtocolului de la Kyoto • - ConcluziileCărţii verzi, difuzată pe 8 martie a.c. este disponibilă pe site-ul UE www.europa.eu.int

39. Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle ruseşti • I. O politică comună de aprovizionare bazată pe: (1) diversificarea produselor energetice, a surselor şi rutelor de transport (2)dialogul cu ţările producătoare (3) un cadru normativ internaţional (4) diplomaţie şi cooperare şi (5) piaţă internă de energie • Argumente: • (1) Dependenţa exagerată de o singură sursă de energie este vulnerabilă (crizele petrolului din 1973 şi 1979 - o situaţie care s-ar putea repeta şi în cazul gazelor naturale, dacă actuala tendinţă de a le prefera ca sursă energetică în sectorul electric s-ar menţine) • - Dependenţa de un număr limitat de gazoducte este şi ea periculoasă • (2) Dialodul cu Ucraina - ţară de tranzit pentru gazele ruseşti şi din Asia Centrală, cu care UE a semnat un memorandum - rămâne esenţial. Acelaşi dialog se impune cu Norvegie, OPEC, cu ţările din regiunea Golfului Persic, dar şi cu cele riverane Mării Caspice

40. Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturale ruseşti (3) Argumente pentru necesitatea unui cadru normativ internaţional: - Nu trebuie subestimată importanţa ţărilor de tranzit. Carta Energiei şi Protocolul de Tranzit pot constitui baza unui cadru care angajează efectiv părţile. - O piaţă continentală a energiei, cu reguli bine stabilite şi un proces decizional comun de gestionare a resurselor - cheia de boltă a securităţii energetice a UE - Comunitatea energetică stabilită la iniţiativa Uniunii - un pas important în acestă direcţie. (4) Pentru reducerea tensiunilor pe pieţele energetice şi ameliorării securităţii la nivel mondial, devin tot mai necesare diplomaţia şi cooperare cu celelalte ţări consumatoare. În cazulUE:SUA, Japonia, India şi China.

41. Concluzii şi învăţăminte din criza gazelor naturaLle ruseşti • (5) -Piaţă internă nu trebuie neglijată, iarpertinenţa unei politici comune de aprovizionare energetică externă, completată prin mecanisme de solidaritate între statele membre ale Uniunii devine tot mai actuală. • II. SECURITATEA APROVIZIONĂRII CU ENERGIE este din nou în centrul subiectelor de politică energetică ca urmare, nu numai a efectelor cauzate de cicloanele din august şi septembrie 2005 ori altor dezastre naturale, ci şi a persistenţei tensiunilor din Orientul Mijlociu şi a crizei gazelor naturale dintre Rusia şi Ucraina (2006); Rusia-Belarus (2007). Cuvintele cheie în prevenirea riscurilor rămân: diversificarea energiilor, surselor, furnizorilor, căilor de aprovizionare, flexibilitatea, dar şi dialogul care se dovedeşte a fi tot mai esenţial.

42. ÎN LOC DE CONCLUZIE - Orice perturbaţie apărută pe plan internaţional în domeniul enegetic (creşterea preţului petrolului, de exemplu) afectează şi securitatea naţională a fiecărui stat şi nu doar pe dimensiunea energetică a acesteia - Aceasta explică de ce o parte a politicilor externe, dar şi a celor de putere este preocupată de accesibilitatea conductelor şi terminalelor, viitoarele trasee pentru conducte, de parteneriate etc, iar geopolitica de astăzi este tot mai mult dominată de strategia resurselor energetice - Geopolitica îi obligă pe subiecţii săi să ia în considerare “totalitatea preocupărilor actorilor prezenţi pe scena internaţională şi este permanent interesată de calculele unora sau altora, de obiectivele ce vizează cooperarea sau destinderea relaţiilor, dar şi utilizarea forţei sau de jocurile viclene” ( Paul CLAVAL, Geopolitica şi strategia. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul XX, Ed. Corint, Bucureşti, 2001, p. 10) - Că este aşa o demonstrează, alături de multele argumente prezentate şi mai recentele probleme, dificultăţi şi îngrijorări apărute chiar de la începutul acestui an: criza gazelor naturale ruseşti, criza negocierilor în dosarul nuclear iranian, conflictul din Orientul Mijlociu etc. -