R O M Â N I A CENTRUL ZONAL DE ÎNALTE STUDII PENTRU PREVENIREA BIOTERORISMULUI M

1. R O M Â N I ACENTRUL ZONAL DE ÎNALTE STUDII PENTRU PREVENIREA BIOTERORISMULUIM

2. Începând cu anul 2002 ca o consecinţă a dramaticelor evenimente petrecute în USA la 11 septembrie 2001, în România am demarat o importantă acţiune care a vizat crearea unei structuri specializate multidisciplinare şi multă departamentale, care să lucreze în domeniul prevenirii acţiunilor bioteroriste. Această structură a fost prima de acest fel în Europa şi a doua în lume, după cea din USA. Dat fiind că, de la bun început „Grupul de lucru” a fost recunoscut concomitent de Ministerul Educaţiei şi Serviciul Român de Informaţii, noi am hotărât ca să baleiem în mare viteză 3 zone deosebite.

3. 1. România, prin „Grupul de lucru” a fost invitată pentru prima dată laGeneva în august 2003 la lucrările de prevenire ale bioterorismului în cadrul O.N.U., invitaţie onorată. Aceiaşi invitaţie onorată şi la lucrările O.N.U. de la Geneva, la nivel de experţi care a avut loc în iulie şi decembrie 2004. Concomitent a fost onorată şi invitaţia la reuniunea Grupului European (U.E.) de experţi din domeniul prevenirii bioterorismului, care a avut loc în noiembrie 2003 la Bruxelles (prin experţii săi). Menţionez că în componenţa Grupului de lucru, se află înalţi specialişti care lucrează în domeniul agenţilor patogeni ai plantelor, animalelor şi ai omului (agenţi pretabili de a fi folosiţi ca arme biologice în diferite feluri), au făcut şi fac parte specialişti colaterali din MApN, SRI, MAI, MAPDR, MAE, agenţi economici privaţi cât şi oameni politici care au ajutat şi ajută derularea în cele mai bune condiţiuni a activităţii noastre.

4. La aceste meetinguri delegaţia României a prezentat o serie de prelegeri în care a reiterat importanţa unei acţiuni naţionale globale, din care să nu lipsească elementul de bază MEDIUL DE VIAŢĂ. Toate acestea au atras atenţia asupra noastră ca factor de coagulare în Europa şi prin vocea Prof. univ. dr. Barry Kellman – profesor de drept internaţional la Universitatea De Paul din Chicago, am fost invitaţi să realizăm cu ocazia vizitei care a avut loc în februarie 2004 în ţara noastră a domniei sale, un Agreement de colaborare şi asistenţă între „Grupul nostru”, Consorţiul de legislaţie şi securitate strategică din USA condus de Prof. Barry Kellman. Acest Agreement a fost semnat şi parafat, mai mult Prof. Barry Kellman a acceptat propunerea noastră ca să devină Preşedinte de Onoare al „Grupului de lucru”. Ca o consecinţă firească a aprecierii înalte de care ne-am bucurat s-a primit propunerea din partea americană ca să organizăm în co-preşedenţie Română-USA, în România, la Bucureşti şi Poiana Braşov în zilele de 6-10 octombrie 2004, a primei conferinţe internaţionale din Europa având ca subiect, „Prevenirea Bioterorismului”.

5. Acestea au fost: O amplă recunoaştere internaţională valabilă atât Pentru „Grupul de lucru” cât şi pentru România. O solicitare şi o amplă organizare a unui subprogram naţional de cercetare ştiinţifică alături de programul de combatere a terorismului nucleare şi I.T. Crearea unei strategii naţionale primare de defensivă în condiţiunile unui eventual atac bioterorist. Toate aceste elemente de management tactic şi strategic au fost aduse la îndeplinire în bune condiţiuni, astfel:

6. La această conferinţă au participat 15 mari personalităţi reprezentând: NATO OSCE OMS OIE Pentagonul Interpolul UNICRI Rusia Georgia UNODC – Vienna Steris NMS Biodefense USA Mac Arthur Foundation, alături de cei mai buni specialişti români.

7. Fiind extrem de bine primită această conferinţă, atât ca organizare dar şi ca nivel de cunoştinţe etalat de partea română, Prof. Barry Kellman – copreşedinte a acestei conferinţe, a adresat un apel atât Preşedintelui României, cât şi Primului Ministru din perioada respectiva, actualizate de domnia sa după alegerile din decembrie 2004 care au avut loc în România, de a se înfiinţa (prin transformarea „Grupului de lucru” ) „Centrul Internaţional de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului” ca organ de coordonare în zona Europei de Est şi în bazinul Mării Negre, a acţiunilor specifice prevenirii bioterorismului. Aceasta a avut loc în ziua de 04.07.2005. Centrul nostru, oficial ca Asociaţie ONG, a luat fiinţă prin Hotărârea Judecătoriei Sector 1 nr. 496. P.J. 2005

8. Astfel, în data de 04.07.2005, a avut loc la Bucureşti în prezenţa domnilor prof. univ. h.c. dr. h.c. Nicolae Manolescu – preşedinte executiv Centru, prof. univ. dr. Barry Kellman – director executiv al Consorţiului de legislaţie şi securitate strategică USA, domnilor Francesco Cappe şi Francesco Marelli – Institutul Regional pentru Cercetarea Crimelor şi Legislaţie al Naţiunilor Unite (UNICRI), domnului Ivan Beanzovsky – director NATO, doamnei Paulina Piaseka – director în cadrul Ministerului de Interne din Polonia, domnului acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, domnului senator Teodor Meleşcanu – vicepreşedintele Senatului, şi alături de numeroşi specialişti şi experţi în domeniu, deschiderea oficială a Centrului zonal de înalte studii pentru prevenirea bioterorismului ca ONG (asociaţie cu personalitate juridică)

9. Activitatea centrului se axează pe: cooperare internaţională specifică; învăţământ postuniversitar specific domeniului; cercetare ştiinţifică în domeniu; organizare teritorială pentru a face faţă oricăror situaţii speciale de criză.

10. 2. Din punct de vedere al activităţii în domeniul cercetării ştiinţifice, vă informăm că în anul 2003 a debutat în cadrul Programul Naţional de Biotehnologie - BIOTECH, subprogramul specific acţiunilor de prevenire şi combatere a bioterorismului. În cadrul acestui subprogram s-au antrenat următoarele instituţii carecoordonează proiecte extrem de valoroase. Acestea sunt: Institutul Pasteur Institutul Cantacuzino Institutul de Pedologie şi Agrochimie Institutul de Protecţia Plantelor Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico Militare Bucureşti Institutul de Protecţia Mediului Institutul Fundulea Institutul pentru Textile şi Pielărie Institutul pentru Microtehnologie

11. Aceste proiecte s–au derulat până în 2006. Dacă ar fi să ierarhizăm primejdiile pe care societatea românească va trebui să le înfrunte în acest secol, bioterorismul se înscrie în primele rânduri. Plecând de la această premisă trebuie iniţial să facem unele precizări în sensul că, un act de bioterorism poate fi realizat printr-o multitudine de scenarii, pornind de la simpla contaminare într-un local public, contaminarea unor câmpuri cultivate, aerosolizarea unui virus, dispersarea agentului patologic în apă sau pe suprafaţa solului.

12. În comparaţie cu celelalte arme, cea biologică se caracterizează prin: dificultatea stabilirii cu promptitudine a utilizării ei de către inamic; existenţa unui interval de timp valabil între momentul atacului şi apariţia primelor semne specifice asupra organismelor supuse unui atac; posibilitatea ca efectele atacului biologic să determine cazuri secundare şi astfel să apară epidemii extinse; lipsa efectelor distructive asupra construcţiilor şi altor bunuri materiale; simplitatea şi costurile relativ mici de producere, cercetare, stocare şi diseminare a agenţilor patogeni utilizaţi în scopuri agresive; efectul psihologic negativ declanşabil în populaţia atacată.

13. Din aceste motive, înţelegerea ameninţării reprezentate de bioterorism este un fapt de importanţă esenţială în realizarea unor procedee adecvate de prevenire, cât şi de măsuri de contracarare eficientă a efectelor unui atac bioterorist. Lămurind aceste precizări vom pune câteva întrebări la care vom încerca să obţinem răspunsuri satisfăcătoare. Prima întrebare este dacă putem face un corect diagnostic diferenţial între un atac bioterorist şi un eveniment epidemiologic natural. Astfel sarcina principală a celor preocupaţi de a asigura defensiva contra agresiunilor bioteroriste este cea legată de un corect diagnostic diferenţial între un eveniment bioterorist „vera” deci provocat, comparativ cu un eveniment epidemiologic natural neprovocat.

14. În practica largă este absolut obligatoriu ca toate elementele curente care pot concura la un diagnostic de „nivele neobişnuite de patogeni” să poată fi mereu „ajustate” de rezultatele care se obţin în permanenţă atât în cercetarea ştiinţifică fundamentală cât şi în cea aplicativă. Aceasta este posibil când se recunoaşte într-un stat rolul de veritabilă locomotivă jucat de cercetarea ştiinţifică pentru dezvoltarea societăţii umane la cel mai înalt nivel. În concluzie, la prima întrebare se poate în principiu, să se răspundă afirmativ în sensul că ştiinţa oferă astăzi posibilitatea de a face diferenţa între o boală naturală vis-a-vis de o boală provocată printr-un atac bioterorist.

15. A doua întrebare, pe care noi o considerăm cardinală este aceea care doreşte a şti care sunt mijloacele prin care se pot realiza „atacuri bioteroriste”. La această întrebare ne vom opri puţin, pentru a face o scurtă analiză. Astfel, vom deosebi două tipuri de atacuri bioteroriste: A. Atacul clasic - foloseşte la alegere diferiţi agenţi patogeni bacterieni, virali, prionici, micotici – corpusculari sau toxigeni (inclusiv concentraţii de toxine ale acestora);

16. Modul de acţiune asupra „biosului” dintr-un anume perimetru, (care poate fi mai mic sau mai mare), atât ca suprafaţă de întindere cât şi ca afectare solitară a unor componente ale biosului (om, animale superioare, animale inferioare, plante) sau ca afectare mixtă care poate fi la rândul ei limitată sau globală. Atacul clasic, de asemenea, are o gravitate diferită, dacă evoluează acut sau dacă evoluează cronic – inaparent. Pentru cele de mai sus, noi vom lua măsuri de prevenire (prevenţie) pe deoparte, iar pe de altă parte, măsuri de combatere din punctul de vedere al celor mai sus arătate. Este foarte important pentru reducerea drastică a pierderilor de orice fel, să existe o bună organizare pe întreg teritoriu naţional, o bună comunicare şi o corectă şi permanentă aplicare a pachetului de legi în acest domeniu care ne permit a acţiona într-un sens sau altul.

17. În cazul măsurilor de prevenire accentul cade pe: o bună cunoaştere a modului de producere a unui atac bioterorist; o colaborare cu societatea civilă; o supraveghere epidemiologică corectă; o protecţie specifică omului, animalelor şi chiar a plantelor din arealul de viaţă delimitat. În situaţia realizării combaterii trebuie realizat un extrem de rapid diagnostic etiologic corect care să conducă la luarea măsurilor specifice. Pentru realizarea unui diagnostic etiologic corect este nevoie ca în zona geografică afectată să se parcurgă o serie de etape, aceste etape au un motto special: „orice atac bioterorist este în esenţă un atac cu proteine”.

18. Aceste etape sunt: ZONA PRESUPUSAA FI AFECTATĂ I. Identificarea unui nivel ridicat de proteine faţă de nivelul zonei. II. Identificarea tipului de proteine prelevate. Compararea datelor obţinute cu datele standardizate pentru microbioagenţi recunoscuţi şi rolul potenţial de efectori ai bioterorismului. ACESTE DATE DE MAI SUS OBLIGĂ REALIZAREA UNEI STRÂNSE COLABORĂRI ŞI COOPERĂRII ÎNTRE MEDICI UMANI, MEDICI VETEIRNARI, SPECIALIŞTI ÎN PROTECŢIA PLANTELOR CU SPECIALIŞTI ÎN ŞTIINŢELE JURIDICE, CREÎNDU-SE UN NOU DOMENIU CRIMINALISTICII, CEL AL MICROBIOCRIMINALISTICII. IV. În final, se va realiza un diagnostic diferenţial între un eveniment epidemiologic natural şi un eveniment epidemiologic provocat, care duce la afirmarea sau infirmarea existenţei unui „atac bioterorist”.

19. B. Atacul special Acţiunile antibioteroriste trebuie să fie coordonate de GENOMICĂ, această extraordinară ştiinţă care s-a cristalizat la finele secolului trecut şi care va domina plenar secolul actual. Acest lucru este absolut necesar deoarece bioterorismul poate folosi aceastăteribilăarmă, rezultată din diferite etape de cercetare ştiinţifică. Aceste extrem de periculoase arme sunt: FAGII – care îndeplinesc în Genomică şi funcţia de „chirurgi genici” VECTORII MOLECULARI – care pot realiza o serie largă de organisme modificate genetic, cât şi microrganisme modificate genetic, alături de izoenzimele modificate genetic.

20. În final doresc să subliniez două extrem de importante lucruri: unul se referă la faptul că fără o realizare a unei legislaţii extrem de restrictive, care să acopere ambele situaţii mai sus arătate, nu vom avea arme defensive extrem de eficace pentru a preveni şi combate bioterorismul; al doilea se referă la stringenta coroborare şi colaborare între medicină, agricultură şi ştiinţele juridice pentru gestionarea corectă, atât a prevenţiei cât şi a combaterii bioterorismului, prin crearea aşa zisei zone de activitate specifică MICROBIOCRIMINALISTICII.

21. AGENŢI BIOLOGICI AGRESIVI ATAC BIOTERORIST EVENIMENT EPIDEMIOLOGIC - natural EVENIMENT EPIDEMIOLOGIC - accidental - provocat MEDIU DE VIAŢĂ om-animale-plante sol-apă-aer Atacul terorist şiderularea etapelor pentru controlul acestuia, adică combaterea lui

22. Etapele: Producerea atacului bioterorist Recunoaşterea – identificarea primară a acestuia Comunicare on – line 2.1. Recoltarea probelor şi expedierea lor către laborator 2.2. Transportul probelor 2.3. Prelucrarea în laborator şi elaborarea diagnosticului 2.4. Intervenţia primară post-atac- instituirea zonei de carantină specifică (nivel de biosecuritate). 2.5. Intervenţia specifică secundară post-atac. Lichidarea urmărilor evenimentului bioterorist

23. Estimarea intervalelor de timp în care este controlat un eveniment de tip atac bioterorist. 3.1. Durata depinde de tipul de agent utilizat. 3.2. În funcţie de informaţiile deţinute şi culese – recunoaşterea prezumtivă poate lua minim 2 ore. 3.3. Recoltarea probelor – 1 oră. 3.4. Transportul probelor – în funcţie de mijlocul de transport şi de distanţă (maxim 3 ore). 3.5. Prelucrarea în laborator şi elaborarea diagnosticului de certitudine (maxim 6 ore).

24. Pentru îndeplinirea celor de mai sus, Centrul nostru îşi propune următoarele obiective: ▪Învăţământ post-universitar şi eventual academic internaţional, inclusiv master şi doctorat; ▪Cercetare ştiinţifică internaţională; ▪Crearea unui cadru legislativ corespunzător adaptabil internaţional; ▪Organizarea teritorială (crearea de filiale cu arondări pe mai multe judeţe limitrofe).

25. Scurtă privire asupra organizării de către Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului a celei de-a doua Conferinţe Internaţionale pentru Prevenirea Bioterorismului, ţinută în zilele de 15-16 decembrie 2005 Relaţii internaţionale În zilele de 15-16 decembrie 2005, Centrul nostru a organizat „Cea de-a doua conferinţă internaţională de prevenire a bioterorismului” care a avut loc la Bucureşti, în sala de Senat a U.M.F. „Carol Davila”. Au participat următorii specialişti din străinătate care au conferenţiat:

26. Angely Axel – Director General adjunct NATO cu probleme de combatere a bioterorismului. Ivan Branzovsky – Director General NATO pentru agricultură Alexander Panin – Reprezentant OIE – Paris Baciu Adrian – INTERPOL Lyon, Director cu probleme specifice bioterorismului. Maia Stavreva – Bulgaria – Director Adjunct Centru de control al securităţii alimentelor. Ionuţ Suseanu – Expert ONU, în problema combaterii bioterorismului.

27. Toate luările de cuvânt au subliniat următoarele: Marea importanţă a cunoaşterii dificilei problematici bioterorismului. Începerea unei intense acţiuni de documentare şi pregătire a societăţii civile în ceea ce privesc măsurile ce trebuie luate pentru realizarea prevenirii şi combaterii bioterorismului. Sprijinirea în întreaga activitate a membrilor Centrului Zonal care au dovedit deosebita importanţă a activităţii pe care o dezvoltă din 2002 – în regim total BENEVOL. Dezvoltarea unei largi cooperări internaţionale. Coagularea unei structuri naţionale de combatere a bioterorismului general din care să facă parte şi Centrul nostru. În final participanţii la lucrările Conferinţei internaţionale au elaborat şi adoptat „DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI”, referitoare la sarcinile care revin pentru eficientizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a bioterorismului.

28. Concluziile trase de Preşedintele Comitetului de organizare – Prof. Univ. h.c. Dr. h.c. Nicolae Manolescu au fost: Marea importanţă a cunoaşterii dificilei problematici a bioterorismului. Începerea unor intense acţiuni de documentare şi pregătire a societăţii civile în ceea ce privesc măsurile ce trebuie luate pentru realizarea prevenirii şi combaterii bioterorismului. Sprijinirea în întreaga activitate a membrilor Centrului Zonal care au dovedit deosebita importanţă a activităţii pe care o dezvoltă din 2002 – în regim total BENEVOL. Dezvoltarea unei largi cooperări internaţionale. Coagularea unei structuri naţionale de combatere a bioterorismului general din care să facă parte şi Centrul nostru. În final participanţii la lucrările Conferinţei internaţionale au elaborat şi adoptat „DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI”, referitoare la sarcinile care revin pentru eficientizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a bioterorismului.

29. Anexa 1 A II-a conferinţă internaţională asupra prevenirii bioterorismului Biosecuritatea - provocare pentru comunitatea ştiinţifică 15-16 decembrie, Bucureşti, România TOPICUL DE DISCUŢIE 1 - AMENINŢĂRILE BIO-ŞTIINŢEI PENTRU SECURITATE: Dimensiunile şi caracteristicile ameninţării bio-armelor Cultura securităţii publice şi noul mediu de ameninţări - general (r) Mircea ChelaruDimensiunile şi caracteristicile bio-armelor - Prof. univ. Ludovic Păun Alimentele ca vector al unui atac bioterorist - Acad. Nicolae Manolescu Bioterorism şi siguranţa alimentară - Prof. dr. Maia Stavreva, Centrul Naţional pentru Protecţia Sănătăţii Publice, Sofia, Bulgaria OIE şi bioterorism - Director, FGU, Alexander Panin - OIE

30. Utilizări posibile în atacuri bioteroriste a enzimo-inhibitorilor de digestie obţinuţi prin biotehnologii genetice - Prof. univ. PhD. Mihai Berca Utilizarea tehnologiilor ADN recombinante în bio-apărarea animalelor de fermă - director ştiinţific Dumitru Militaru Bioterorism şi inginerie genetică - Prof. Galia Butnaru, Prof. univ. PhD. Nicolae Ion TOPICUL DE DISCUŢIE 2 - SEMNIFICAŢIA BIO-SECURITĂŢII: Standarde pentru politici de prevenţie şi protecţie Standarde pentru politici de prevenţie şi protecţie - Prof. univ. Marian Neguţ Implicaţiile securităţii laboratoarelor şi personalului pentru bio-cercetare - Prof. univ. Olga Dorobăţ

31. Discuţii • TOPICUL DE DISCUŢIE 3 - DETECŢIA ŞI STOPAREA BIO-CRIMINALITĂŢII. • Întărirea autorizării constrângerii legale şi posibilităţi • Pre-planificarea şi răspunsul la bioterorism - INTERPOL - IPSG - Adrian Baciu • TOPICUL DE DISCUŢIE 4 - COOPERAREA TRANS-NAŢIONALĂ / PROBLEME DE CONFORMITATE. • Lucrul cu vecini, organizaţii internaţionale şi regionale • Cooperarea trans-naţională - reglementări internaţionale privind prevenţia bioterorismului - jurist Cristina Icociu • Rolul comitetului de planificare pentru alimente şi agricultură privind cooperarea în prevenirea bioterorismului - PhD. Ivan Branzovsky, Preşedinte FAPC - NATO • Rezoluţia 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite - Expert UN SC Comitetul 1540 Ionuţ Suseanu • TOPICUL DE DISCUŢIE 5 - BIO-ŞTIINŢĂ - COOPERARE PENTRU LEGALITATE. Eficientizarea adunării şi analizei datelor • Programul INTERPOL de prevenire a bioterorismului - INTERPOL - IPSG - Adrian Baciu

32. TOPICUL DE DISCUŢIE 6 - ARHITECTURA NEGOCIERILOR GLOBALE PENTRU BIOSECURITATE. • Corelarea agendelor pentru biosecuritate şi sănătate publică • Etape făcute de Alianţă cu privire la riscurile şi ameninţările WMD, inclusiv agenţii bioterorişti - Reprezentant şef - Centrul WMD-NATO - Angély Axel • Roluri, oportunităţi şi provocări pentru organizaţii de sănătate publică - Prof. univ. Ludovic Păun, M.D. • Roluri, oportunităţi şi provocări pentru organizaţii epidemiologice - Dr. Geza Molnar • Recrearea virusului gripei pandemice din 1918 - un agent bioarmă efectivă - Simona Ruţă, Prof. univ. Costin Cernescu • TOPICUL DE DISCUŢIE 7 - Implementarea legislaţiei naţionale privind biosecuritatea. • Stabilirea infrastructurii de reglementare în vederea armonizării • Implementarea naţională a legislaţiei pentru biosecuritate - avocat Manuela ManolescuO nouă abordare strategică a bioterorismului în România - Prof. univ. Nicolae Postăvaru

33. ANUL 2006 a adus cele mai remarcabile realizări ale Centrului nostru, acestea sunt: a) completarea cu personalităţi de primă mărime a Centrului nostru, care au contribuit prin personalitatea lor la ridicarea nivelului general de cunoştinţe specifice bioterorismului; b) semnarea acordului de parteneriat public-privat între centrul nostru şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Acest parteneriat ne-a permis, până în acest moment să organizăm în anul şcolar 2006-2007 primul curs de prevenire a bioterorismului pentru populaţia civilă, curs predat la Şcoala Post-universitară a M.A.I. în exclusivitate de prestigioase cadre didactice, membri ai Centrului nostru. Cursul s-a organizat pe 2 module, unul în luna ianuarie-februarie 2007, iar cel de-al doilea în lunile iulie-august 2007. Deci, în luna august 2007 în România vor fi 20 de absolvenţi ai unui curs post-universitar de prevenire a bioterorismului.

34. Pentru anul 2007, în acest domeniu plin de responsabilităţi,am realizat: ●Încheierea de parteneriate cu Spitalul Dr. Victor Babeş din Bucureşti şi cu universitatea Titu Maiorescu; ● Organizarea şi amenajarea unui nou sediu în cadrul Spitalului Dr. Victor Babeş; ● Organizarea unui Work-shop în zilele de 12-13 februarie la Bucureşti unde alături de membrii Centrului nostru au participat din partea NATO domnii: - Gay Roberts – director adjunct al NATO-Brussels; - Bogdan Marinescu – şeful misiunii României la NATO-Brussels.

35. ●Depunerea la competiţiile oficiale organizate de MEC a unui proiect de cercetare ştiinţifică în domeniul bioterorismului; ●Organizarea unui curs postuniversitar la Universitatea Titu Maiorescu în anul 2008-2009, având o duratā de 4 semestre; ●Organizarea învăţământului post-universitar la Şcoala postuniversitară a MAI pentru anul universitar 2007-2008; ●Organizarea la Bucureşti a celei de-a III-a Conferinţă Internaţională, având ca subiect „Prevenirea şi combaterea bioterorismului în societatea civilă”

36. In anul 2008 Centrul prin presedintele acestuia a participat la doua importante evenimente: • In luna august la Geneva la lucrarile ONU pentru problemele combaterii bioterorismului mondial; • In luna octombrie la Ankara în cadrul sesiunii speciale a Centrului de Excelenta NATO unde a prezentat problematica alimentului ca sursā potentialā de atac bioterorist

37. Ce este de făcut? a) Controlul efectuat pentru stabilirea calităţii alimentului vegetal şi animal să fie făcut cu o responsabilitate mult mai mare ţinând cont de posibilitatea ca acesta sa fie vector al unui atac bioterorist b) Securitatea alimentului va trebui intens monitorizată pentru a garanta siguranţa alimentului pentru consumul populaţiei. c) Crearea în regim de urgenţă a cadrului legislativ referitor, atât la securitatea zonelor de lucru şi de depozitare a agenţilor patogeni pentrua nu putea fi sustraşi de biocriminali, inclusiv evidenţa acestora şi marcarea lor.

38. d) O atentă monitorizare a zonei de cercetare ştiinţifică în domeniul biomedical care poate conduce prin rezultatele obţinute la realizarea de noi specii de agenţi biologici potenţial activi pentru acţiuni bioteroriste, sau la noi însuşiri genetice (mutanţi). • e) Organizarea locurilor de muncă în aşa fel încât să devină imposibilă sustragerea de material biologic activ potenţial implicabil în acţiuni bioteroriste.

39. f) Realizarea permanentă de schimburi de informaţii ştiinţifice interstatale între partenerii NATO şi din afara statelor membre NATO, inclusiv cu schimb de specialişti. • g) Sprijinirea învăţământului universitar şi post-universitar de specialitate cât şi organizarea largă a masteratului de specialitate în ţări cu experienţă în acest domeniu. • h) Conlucrarea strânsă România – EFSA, NATO în domeniul prevenirii şi combaterii bioterorismului.