190 likes | 750 Views
Sistemul digestiv şi digestia. Prof. Pop Aurel. Asigurarea substanțelor necesare organismului pentru a-și îndeplini toate funcțiile pe care le are se datorează transformării alimentelor luate din mediu . Aceste transformări au loc la nivelul sistemului digestiv .
E N D
Sistemul digestiv şi digestia Prof. Pop Aurel
Asigurarea substanțelor necesare organismului pentru a-și îndeplini toate funcțiile pe care le are se datorează transformării alimentelor luate din mediu. Aceste transformări au loc la nivelul sistemului digestiv.
Organismele vii, plante și animale, ne furnizează hrana. În alimentele pe care le consumăm se găsesc substanțele hrănitoare necesare omului, pentru ca acesta să poată trăi. Aceste substanțe pot fi anorganice sau organice. Substanțele anorganice sunt apa și sărurile minerale, iar glucidele, lipidele și proteinele sunt substanțe organice. Indiferent de zona geografică și de existența unor alimente specifice fiecărei zone – de pildă figura 1 prezintă alimentele de bază din țările europene, aceste substanțe nu pot lipsi din hrana omului.
Apa reprezintă 2/3 din greutatea corpului nostru, fiind componentul de bază din citoplasma celulelor, în care sunt dizolvate celelalte substanțe. Ea se găsește obligatoriu în lichidele corpului, de exemplu în sânge. Sărurile minerale- de calciu, sodiu, fosfor, potasiu, fier, magneziu- sunt prezentate în numeroase alimente. Sodiul, de exemplu, se găsește în sarea de bucătărie (clorură de sodiu), calciul și fosforul atât de necesare creșterii oaselor se găsesc în lapte, brânzeturi, pește, iar fierul necesar sângelui în carne, splină, ficat, spanac, pătrunjel. Pierderile de săruri minerale- de exemplu, pierderea de fier la fiecare menstruație- trebuie refăcute printr-o alimentație adecvată.
Glucidele(zaharurile) se găsesc, sub diferite forme, în numeroase alimente, îndeosebi în fructe, legume, cereale. Glucoza se află în numeroase fructe (mai ales în struguri), în miere. Zaharoza (zahărul obișnuit) se extrage din sfecla și trestia de zahăr. Amidonul se găsește în cantitate mare mare în tuberculii de cartof, în făină etc, fiind un produs de origine vegetală. Ele sunt oxidate la nivelul celulelor și eliberează energia de care organismul are nevoie pentru desfășurarea funcțiilor sale.
Glucidele furnizează energia necesară organismului, de aceea se numesc substanțe energetice. Ele sunt oxidate la nivelul celulelor și eliberează energia de care organismul are nevoie pentru desfășurarea funcțiilor sale.
Lipidele (grăsimile) aflate în ulei, unt, slănină, alune, nuci etc sunt tot substanțe energetice, deoarece și ele furnizează, prin oxidare, o parte din energia organismului.
Omul consumă alimente de origine vegetală și animală, fiecare dintre acestea oferindu-i într-o anumită măsură substanțele de care are nevoie. De aceea regimul său alimentar este omnivor (omnis în latina înseamnă totul).
Proteinele sunt substanțele de bază ale organismului, deoarece toate celulele sunt construite din proteine. Din această cauză, sunt considerate substanțe plastice. Ele asigură creșterea și întreținerea organismului. Albușul de ou este, de exemplu, bogat în proteină. Cantități însemnate se găsesc în lapte, făină de grâu, carne, pește.
Vitaminele sunt și ele absolut necesare pentru organism, deoarece înlesnesc reacțiile chimice din celule, adică au un rol catalizator. Absența unor vitamine (avitaminoză) duce la tulburări grave ale funcțiilor organismului. • ATENȚIE! Prezența unor cantități insuficiente de vitamine în organism poate determina apariția unor boli grave. De aceea este necesară o hrană naturală, variată și bogată în vitamine.
Una dintre cele mai cunoscute reflecții ale lui Socrate, care străbate veacurile menținându-și pe deplin actualitatea, este îndemnul de a nu transforma alimentația dintr-o necesitate într-un scop în sine: ,,Omul mănâncă pentru a trăi, nu trăiește pentru a mânca.”
Același îndemn, altfel exprimat, este sugestiv prezentat în tabloul intitulat ”Unul dintre cele șapte păcate capitale- Lăcomia” ale pictorului Hieronymus Bosch, Nu trebuie să uităm niciodată, mai ales când ne așezăm la masă, ceea ce au dorit să transmită semenilor lor, prin cuvânt și imagine cei doi mari creatori.
Trei mese variate-micul dejun, prânzul, cina- și o gustare luată după-amiaza sunt suficiente, zilnic, pentru a aproviziona organismul cu substanțele necesare funcționării tuturor organelor.
Nevoile organismului sunt permanente, întrucât diversele organe consumă fără încetare substanțe nutritive. De aceea, alimentarea neregulată poate avea urmări nedorite, pe care este cazul să le prevenim.