APARATUL DIGESTIV

1. APARATUL DIGESTIV GLANDELE ANEXE TUB DIGESTIV Eleva: Fata Andreea Clasa XI-A

3. Tubul digestiv: *Cavitatea bucala *Faringe *Esofag *Stomac *Intestin subtire *Intestin gros

4. Cavitatea bucala Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare, insalivatie, deglutitie. Cavitatea bucala mai serveste si la trecerea aerului in timpul respiratiei, cat si articularea sunetelor emise de laringe. In cavitatea bucala se mai gasesc si receptorii gustului, ai simtului ocluzal si ai stereognoziei.

5. Cavitatea bucala este asezata sub fosele nazale, deasupra diafragmului muscular al gurii si anterior fata de faringe cu care comunica prin istmul gatului.Cavitatea bucala este subdivizata de procesele alveolare si de dinti in vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa.

6. Faringe • Faringeleeste un organ musculo-membranos ce reprezinta zona de incrucisare a cailor digestiva si respiratorie. Situat anterior de coloana vertebrala, el se intinde de la baza craniului pana in dreptul vertebrei a Vl-a cervicala. Anterior, comunica cu fosele nazale, cavitatea bucala si faringele. Faringele mai comunica cu esofagul si cu urechea medie prin trompa lui Eustachio. in peretii faringelui se gasesc muschi striati din care unii sunt circulari si prin contractiile lor stramteaza faringele, altii sunt longitudinali si prin contractiile lor provoaca miscarea de ridicare a faringelui in timpul inghitirii alimentelor

7. Esofag • Esofagul este un tub situat intre faringe si stomac, in care se deschide printr-un orificiu numit cardia. Are o lungime de aproximativ 25 cm si este asezat intre coloana vertebrala si trahee. Pe laturile lui se afla nervii vagi (X) ce inerveaza toate organele din torace si din abdomen. In structura sa intra urmatoarele tunici: la exterior o tunica formata din tesut conjunctiv lax, la mijloc o tunica musculoasa care in partea superioara este alcatuita din fibre musculare striate, iar in partea inferioara din fibre netede. Tunica musculara este formata din doua straturi: unul longitudinal extern si altul circular intern. Spre lumen este tunica mucoasa ce formeaza cute. Aceste cute permit dilatarea lumenului esofagului in momentul trecerii bolului alimentar .

8. Stomac • Stomacul - organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere cu varful usor indoit si indreptat in sus; la examenul radiologic apare ca litera "J" sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine. Stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior sa afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului: glande fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare de mucus. Musculoasa este formata dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul circular la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.

9. Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimente si datorita functiei sale motorie, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden. Prin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului conjunctiv si al proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsinei. Secretia gastrica este declansata mai intai printr-un mecanism reflex-nervos, apoi prin meanisme neuro-chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica(faza gastrica cu secretie de gastrina) si intestinul subtire(faza intestinala).

10. Intestin subtire • Intestinul subtire - incepe la pilor si se termina la nivelul valvei ileocecale. El are trei segmente: duoden, jejun si ileon. • Duodenulare forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa excretia biliara si cea pancreatica; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul formand unghiul duodenojejunal. Structural duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa peritoneala. Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun(in cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina(cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului),enterokinaza si mucus. La nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.

11. Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru structuri: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa formeaza cute circulare si numeroase vilozitati intestinale realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. Fiziologic, jejunoileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie. Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare cu rol de framantare si amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice cu rol de propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti: erepsina si nucleotidaza cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici; lipiaza intestinala cu rol in scindarea grasimilor neutre; dizaharidele cu rol in digerarea glucidelor pana la monozaharide. Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile minerale si vitaminele.

12. Intestin gros • Intestinul gros - este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valvula ileocecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale(taenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

13. Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa , musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare; musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare care alcatuiesc haustrele intestinului gros.  Fiziologic, intestinul gros are functie de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresiunea bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei. Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita mai ales la nivelul cecului si al ascendentului; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in vena cava inferioara. Un rol important in fiziologie il joaca flora intestinala.