Metodologia de asigurare a calitatii î n î nvatamantul profesional si tehnic (VET) - autoevaluarea -

1. Metodologia de asigurare a calitatii în învatamantul profesional si tehnic (VET) - autoevaluarea - Adela ROGOJINARU adela@tvet.ro www.tvet.ro

2. Asigurarea calitatii- organizatie/furnizor • Cadrul procedural/normativ sau experienta organizationala formala prin care se garanteaza realizarea optima a rezultatelor proiectate si declarate. • Actualizat prin exercitiul de autoevaluare sau/si de evaluare interna sau audit intern, in functie de gradul de formalizare/standardizare a actiunilor organizatiei. • Verificat prin evaluarea/validarea externa a performantelor declarate.

3. Calitatea calificarilor profesionale Sistemul de formare profesionala se bazează pe două cadre de standarde şi procese • un Cadru Naţional de Asigurare a Calităţii(CNAC); • un Cadru Naţional al Calificărilor(CNC). • CNC şi CNAC sunt două cadre complementare. CNC va asigura calitatea calificărilor şi certificatelor disponibile elevilor şi se afla in responsabilitatea Autorităţii Naţionale a Calificărilor (ANC).

4. Calitatea in IPT Procesele de garanteaza calitatea în învăţământul general şi în cel profesional şi tehnic vizeaza trei aspecte: • Asigurarea calităţii – include procesele planificate şi sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de încredere că oferta de învăţământ profesional va satisface cerinţele de calitate specificate. Activităţile de asigurare a calităţii nu controlează în mod direct calitatea; acestea implică de obicei autoevaluarea organizaţiei pe baza unor standarde prestabilite. Prin urmare, aceste activităţi stabilesc capacitatea organizaţiei de a furniza învăţământ profesional la un anumit standard. • Controlul calităţii– include activităţile operaţionale desfăşurate pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate prin reglementarea performanţelor. Este un proces de menţinere a standardelor şi nu de creare a acestora. • Îmbunătăţirea calităţii – include toate activităţile care duc la o schimbare benefică în ceea ce priveşte calitatea performanţelor. Este un proces de schimbare a procedurilor, proceselor sau performanţelor prin evaluare, analiză şi acţiuni corective.

5. Cadrul National de Asigurare a Calitatii Procesele-cheie ale CNAC sunt: • Aprobarea furnizorilor şi ofertei de EFP • Auto-evaluarea desfăşurată de către Furnizorii EFP/ÎPT • Examinarea furnizorilor de EFP printr-un proces de audit extern • Colectarea şi diseminarea datelor privind oferta de EFP

6. Valori-cheie ale sistemului naţional de Asigurare a Calităţii Sistemul naţional al calificărilor împreună cu cele doua cadre – CNAC şi CNC – trebuie să se bazeze pe următoarele valori-cheie: • Sistemul trebuie conceput pentru a se putea raporta la normele de bună practică: • Sistemul se va putea compara cu alte sisteme europene, însă fără a compromite cele mai bune elemente ale sistemului naţional din România. • Sistemul trebuie să adopte o abordare globală: • Sistemul va adopta o abordare care subliniază importanţa întregului sistem prin intermediul analizării rolurilor îndeplinite de părţile sale componente şi a relaţiilor stabilite între acestea. • Beneficiarii sistemului trebuie să fie clar identificaţi: • Este elaborat pentru a asigura protejarea intereselor elevilor şi ale agenţilor economici.

7. Valori-cheie ale sistemului naţional de Asigurare a Calităţii • Sistemul trebuie să impună transparenţa tuturor agenţiilor implicate: Caracterisiticile sale principale atât la nivel de sistem cât şi la nivel de furnizor sunt reprezentate de deschidere, comunicare, reciprocitate şi responsabilitate. • Sistemul necesită îmbunătăţire continuă: • Sistemul va avea la bază procesele care impun şi susţin îmnunătăţirea continuă prin intermediul analizei, acţiunilor şi evaluării aplicate atat la nivel de ssitem, cât şi la nivel de furnizor. • Validarea externă a furnizorilor trebuie să fie o altă caracteristică a sistemului: • Sistemul se va asigura că procesele interne de asigurare a calităţii sunt influenţate, confirmate şi măsurate prin validare externă, prin procese de audit şi inspecţie. • Sistemul trebuie conceput pentru a fi practicabil: • Cerinţele impuse furnizorilor de către organizaţiile naţionale vor fi menţinute la un nivel minim, prin intermediul proceselor de proiectare, monitorizare şi revizuire continuă.

8. Integrarea CNC si CNAC • CNAC şi CNC vor introduce un sistem care va avea drept rezultat îmbunătăţirea unor arii precum: • Calitatea ofertei EFP/ÎPT– programe, furnizare şi management • Percepţia pe care o au elevii, partenerii sociali şi alţi factori interesaţi de proiect privind relevanţa calificărilor şi a ofertei în învăţământul profesional • Dezvoltarea politicii naţionale privind ÎPT şi domeniile sale adiacente, concepută în lumina schimbărilor care au loc la nivel tehnologic şi economic • Dezvoltarea unei politici în Romania, privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi infrastructura adiacentă acesteia • Credibilitatea calificărilor profesionale din Romania, la nivel naţional şi internaţional

9. CQAF – Cadrul european de referinta pentru asigurarea calitatii in VET Scop si plan Feed back si schimbare Metodologie (autoevaluare) Implementare Evaluare

10. Principiile cadrului european de referinta • Asigura un dispozitiv coerent si transferabil prin cinci puncte de referinta: scop si plan/ implementare/ evaluare/ feedback si schimbare. • Admite orice alt model de management al calitatii (ISO, EFQM, alte sisteme nationale). Este bazat pe “bune practici”. • Formuleaza criterii de referinta comune si un numar de 8 indicatori pentru masurarea gradului de realizare a standardelor.

11. Aplicatii ale cadrului european de referinta • CQAF poate fi aplicat atat la nivel de sistem (national), cat si la nivelul furnizorului, pentru a evalua eficacitatea formarii profesionale. Criteriile de evaluare cu care opereaza modelul–cadru pun accent pe “iesiri/produse finale” (outputs) si “rezultate/efecte” (outcomes). • Obiectivele evaluarii de sistem/program cu ajutorul CQAF sunt determinate de cele trei prioritati ale politicii europene din domeniul educatiei si formarii profesionale, anume: cresterea capacitatii de ocupare (increasing employability); o mai buna corelare intre cerere si oferta (improving the match between demand and supply), si promovarea accesului la invatarea pe tot parcursul vietii, in special pentru grupurile vulnerabile.

12. Indicatori propusi de Grupul Tehnic de Lucru pentru a fi utilizati la nivel european • Indicator 1: ponderea furnizorilor de FP care au adoptat un model de management al calitatii • Indicator 2: investitia in formarea formatorilor • Indicator 3: somajul distribuit pe grupuri vulnerabile. • Indicator 4: ponderea grupurilor vulnerabile in FP • Indicator 5: rata de participare la FP • Indicator 6: rata de absolvire a cursurilor de FP • Indicator 7: integrarea absolventilor dupa 6 luni de la absolvire • Indicator 8: utilizarea competentelor dobandite

13. Functiile CQAF CQAF poate fi considerat: • model, menit sa faciliteze aplicatii integrale de planificare, implementare, evaluare si revizuire a sitemelor nationale; • metoda de evaluare si de revizuire a sistemelor, cu accent pe autoevaluare in asociere cu evaluarea externa; • sistem de monitorizare, adoptat in mod voluntar la nivel national si regional, si corelat cu peer review la nivel european; • un instrument de masurare, alcatuit dintr-un set de indicatori de referinta, cu ajutorul carora se poate realiza monitorizarea si evaluarea sistemelor nationale si a practicilor regionale.

14. CQAF – cadru politic de asigurare a calitatii Concluziile Consiliului Educatiei (mai 2004) recomanda Comisiei si statelor membre: • sa promoveze in mod voluntar CQAF prin instrumentele de diseminare de politici europene existente la nivel comunitar (e.g Leonardo da Vinci, vizite de studiu, peer review, etc). • sa dezvolte initiative la nivel national, impreuna cu toti factorii insteresati, pentru a evalua relevanta si valoarea adaugata a CQAF in imbunatatirea sistemelor nationale si regionale.

15. CQAF – cadru politic de asigurare a calitatii • sa-si coordoneze activitatile la nivel national si regional, intre toti actorii responsabili de educatie si formare profesionala, pentru a asigura un demers consistent cu Declaratia de la Copenhaga si cu Raportul interimar al Consiliului Educatiei. • sa sustina crearea unor retele de cooperare voluntara, cu scop experimental, pentru a facilita schimburile de bune practici intre statele membre. • sa utilizeze, dupa caz, instrumentele comune de apreciere/masurare pentru monitorizarea si evaluarea sistemelor nationale.

16. Cadrul institutional european • OperaţionalizareA CQAF la nivel european revine în prezent Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în VET (European Network on Quality Assurance in Vocational Education and Training- ENQA-VET),a cărei lansare oficială s-a realizat la Conferinţa europeană pentru asigurarea calităţii în VET de la Dublin, 3 octombrie 2005. • Reuniune recenta a ENQA-VET in 5-6 octombrie 2006.

17. Cadrul european de expertiza • ENQA –VET organizata in trei grupuri tematice: • Instrumente de asigurarea calitatii (prioritate: identificarea sistemelor de avertizare timpurie); • Indicatori de masurare a calitatii (adoptarea indicatorilor comuni de referinta); • Asigurarea calitatii in VET si HE, precum si abordarea integrata a CQAF si EQF.

18. Legatura institutionala a ENQA VET in Romania • La nivel national, expertiza din cadrul Retelei se transfera prin intermediul Grupurilor/Institutiilor Nationale de Referinta (National Reference Points, NRP). In Romania, NRP reprezinta un grup inter-institutional, format din specialisti ai institutiilor nationale cu atributii in asigurarea calitatii pentru formarea profesionala initiala si continua (reuniunea de lansare – 14 aprilie 2006): • CNDIPT • ARACIP • CNFPA si secretariatul tehnic • MEC • MMSSF

19. Rolul GNAC • NRP – respectiv GNAC (Grupul National pentru Asigurarea Calitatii) reprezinta o structura tehnica de coordonare inter-institutionala, cu rol de aplicare a strategiilor si masurilor nationale si europene in asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala. • Cadrul general de functionare este stabilit de ENQA-VET.

20. Obiective ale GNAC • Asigurarea coordonarii inter-institutionale pentru dezvoltarea si aplicarea strategiilor si masurilor la nivel national in ce priveste asigurarea calitatii in VET. • Diseminarea informatiilor si rezultatelor tehnice ale ENQA-VET si ale grupurilor tematice ; • Asistarea implementarii masurilor si instrumentelor de asigurare a calitatii in cadrul sistemului national, diseminarea bunelor practici in randul furnizorilor de educatie si formare profesionala; • Colectarea practicilor de succes: realizarea unor seminarii si ghiduri de buna practica pentru furnizori.

21. Obiectivele programului Phare TVET 2003 • Asistarea pregatirii generalizarii metodologiei de asigurarea calităţii în întreg sistemul de învăţământ profesional şi tehnic (autoevaluare/validare externă). • Recomandari pentru utilizarea specializată a instrumentelor de evaluare a calităţii existente în sistem. • Recomandari pentru integrarea sistemelor de asigurarea calităţii în cadrul naţional al calificărilor şi în corelare cu sistemul de transfer al creditelor de formare profesională la nivel european.

22. Autoevaluarea –metodologia CQAF • Auto-evaluarea (la nivel de sistem si furnizor) deţine un rol central in imbunatatirea performantei, dar si in exercitiul de benchmarking. • În sistemul de învăţământ profesional din România, Ghidul european de autoevaluare stă la baza Manualului de autoevaluare si a Manualului de inspecţie/validare externă, aflate în etapa de pilotare în 122 (în mediu urban) + 50 (în mediu rural) de Grupuri Şcolare şi Colegii,active în cadrul programului Phare TVET 2003.

23. CNAC- Cadrul National de Asigurare a Calitatii (principiile autoevaluarii) În prezent, CNAC se concentrează pe 8 arii de dezvoltare instituţională, evaluare şi audit, arii ce poarta denumirea de Principii ale Calităţii. Acestea se bazează pe o suită de linii de dezvoltare la nivel european, luând însă în considerare şi cerinţele impuse de alte cadre de management binecunoscute, cum ar fi Cadrul Fundaţiei Europene pentru Managementul Calităţii (CFEMC). Aceste principii sunt: • Managementul calităţii • Responsabilităţile de management • Managementul resurselor • Proiectare şi dezvoltare • Invăţare • Evaluarea şi certificarea învăţării • Măsurare şi analiză • Imbunatatire

24. Aplicarea modelului-cadru european la procesul de autorizare a furnizorilor de FPC din Romania • Scop si Plan: înţelegere şi aplicare a obiectivelor strategice de autorizare a furnizorilor de FPC în vederea formării profesionale şi ocupării forţei de muncă. • Implementare: aplicarea procedurilor de autorizare a programelor de formare profesională la nivel local (judeţean). • Evaluare: prevederile legate de activităţile de monitorizare a furnizorilor după acordarea autorizării programelor. • Feedback şi schimbare: modalităţile de colectare şi asimilare a răspunsurilor (feedback) furnizorilor, beneficiarilor şi altor factori interesaţi, în vederea ameliorării procesului.

25. Principiile auto-evaluării • Un avantaj major al autoevaluării este capacitatea acesteia de a sprijini, într-un mod eficient din punct de vedere al costului, eforturile de descentralizare a ofertei de educaţie şi formare profesională. Furnizorii vor fi solicitaţi să îşi asume cea mai mare parte din responsabilitatea pentru calitatea pregătirii pe care o oferă participanţilor la procesul de învăţare. Acest lucru vine în întâmpinarea eforturilor făcute de guvernul român în sensul creşterii responsabilităţilor furnizorilor de EFP. • Autoevaluarea îmbunătăţeşte calitatea la nivel intern, obiectivele de învăţare, relaţiile cu organizaţiile finanţatoare, cu alţi furnizorI EFP/ÎPT şi cu partenerii sociali. De asemenea ea permite furnizorilor de EFP să identifice punctele tari şi să abordeze punctele slabe ale instituţiilor proprii într-un mod organizat. Autoevaluarea se bazează şi încurajează o cultură a reflecţiei şi a planificării îmbunătăţirilor care să fie adoptată de toţi membrii personalului.

26. Principiile auto-evaluării • Procesul de autoevaluare necesită o abordare colegială, de lucru în echipă în vederea identificării punctelor tari şi punctelor slabe în întreaga gamă de activităţi desfăşurate de furnizorul EFP/ÎPT. Sarcina de a continua activităţile care reprezintă exemple de bună practică şi de a remedia punctele slabe identificate poate fi delegată echipelor sau persoanelor individuale competente. • Autoevaluarea completă şi eficientă promovează implicarea factorilor externi interesaţi de proiect din sectorul respectiv. • Autoevaluarea nu este un proces izolat, iar factorii interesaţi trebuie să ofere feedback privind performanţele. Furnizorii EFP/ÎPT ar trebui să aprecieze în mod special îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă în urma analizei interne şi externe a feedback-ului oferit de factorii interesaţi.

27. Autoevaluare si benchmarking • Compararea pe baza unor standarde de referinţă (Benchmarking) este o altă funcţie a calităţii inclusă în cadrul procesului de autoevaluare a furnizorilor EFP/ÎPT. Această comparare externă contribuie nu numai la îmbunătăţiri interne, ci şi la o dezvoltare pe plan local şi regional, la cercetare, la evaluarea nevoilor de calificare, la legitimitatea instituţiei de EFP, la acurateţea şi relevanţa informaţiilor. • Furnizorii EFP/ÎPT trebuie să evalueze măsurile luate pentru desfăşurarea procesului de autoevaluare. În mod particular trebuie să se analizeze modul în care acest proces răspunde politicilor naţionale; rolul inspecţiilor externe, competenţele directorilor de a administra procesul de autoevaluare; măsurile luate pentru a se asigura că se cunosc în detaliu opiniile factorilor interesaţi şi utilitatea serviciilor locale de asistenţă în vederea autoevaluării.

28. Conditiile generalizarii in asigurarea calitatii • Existenta unei platforme comune – conceptuale si politice (Procesul Copenhaga, CQAF, CNAC, manuale) si legislative (Legea asigurarii calitatii in educatie); • Experienta suficienta Ia nivelul sistemului VET (prin 22 de centre de resurse si 100 de scoli pilot); • Utilizarea unor instrumente nationale (manualele de autoevaluare si de inspectie); • Urgenta introducerii unui cadru national al calificarilor si a adoptarii masurilor pentru sustinerea invatarii pe tot parcursul vietii (LLL); • Accentuarea mobilitatii la nivelul pietei muncii europene.