Timişoara, 2011

1. Tehnici de îmbunătățire continuă a calității Timişoara, 2011

2. Ce am studiat până acum? • Capitolul IV: • Tehnici de îmbunătățire continuă a calității • Tema 4.1. • Concepte și principii

3. Ce vom studia acum? • Capitolul IV: • Tehnici de îmbunătățire continuă a calității • Tema 4.2. • Metodeși strategii de îmbunătățire continuă a calității

4. Rezultate așteptate • identificarea a cel puțin trei metode de îmbunătățire a calității; • explicarea scopurilor și principiilor pentru cel puțin trei metode de îmbunătățire a calității; • evidențierea avantajelor și a limitelor de aplicare pentru puțin trei metode de îmbunătățire a calității; • explicarea ciclului PEVA; • argumentarea eficienței strategiei Kaizen și a metodelor utilizate pentru îmbunătățire continuă a calității; • analizarea aplicabilității diferitelor metode și strategii de îmbunătățire a calității în domeniul transporturilor rutiere.

5. Ce vom studia pe viitor? • Capitolul IV: • Tehnici de îmbunătățire continuă a calității • Tema 4.3. • Instrumente pentru îmbunătățirea calității

6. Întrebarea esențială: • Care este legătura dintre calitate și progres?

7. Întrebările unității de învățare: • De ce este necesar să îmbunătățim permanent calitatea produselor / serviciilor pe care le oferim? • Ce poți face pentru ca activitatea la locul tău de muncă să devină mai eficientă și clienții mai mulțumiți?

8. Ce știm până acum în legătură cu acest subiect: • Îmbunătăţirea calităţii reprezintă ansamblul acţiunilor întreprinse pentru creşterea eficienţei activităţilor şi proceselor în scopul de a asigura avantaje sporite, atât pentru organizaţie cât şi pentru clienţii acesteia. • Îmbunătățirea calității produselor, serviciilor și a altor date de ieșire: • se realizează prin îmbunătățirea proceselor ce conduc la obținerea acestora; • este o activitate continuă, care vizează creșterea permanentă a eficacității și eficienței proceselor; • vizează căutarea în mod constat a posibilităților de îmbunătățire și nu așteptarea evidențierii problemelor.

9. Ce vrem să știm în legătură cu acest subiect: • Cum putem realiza îmbunătățirea calității

10. Sistemul de sugestii: • Este tehnica cea mai simplă și constă din colectarea sugestiilor de îmbunătățire făcute de personalul firmei. • Au fost dezvoltate două variante ale acestei tehnici și anume: • sistemul de sugestii individual; • sistemul de sugestii de grup.

11. Etapele implementării unui sistem de sugestii: • Angajații firmelor sunt încurajați să-și exprime sugestiile de îmbunătățire a propriei activități dar și a grupului din care fac parte. • Se acordă interes din partea managerilor pentru instruirea permanentă și continuă a lucrătorilor de la toate nivelurile ierarhice, astfel încât sugestiile acestora sa fie pertinente. • Lucrătorii analizează sugestiile făcute, cu ajutorul managerilor, luând în considerare impactul economic al acestora.

12. Pentru ca sistemul de sugestii să permită obținerea rezultatelor scontate, se recomanda ca managerii să ia în considerare următoarele elemente: • formularea unor răspunsuri pozitive la toate sugestiile de îmbunătățire; • sprijinirea lucrătorilor în formularea sugestiilor; • definirea clară în domeniile în care se așteaptă sugestiile; • implementarea operativă a sugestiilor acceptate; • încurajarea simțului umorului.

13. Metoda „Just-in-time” (JIT): • Metoda Just-in Time (JIT) reprezintă, la origine, o metoda de coordonare a proceselor de producție, prin care se asigura  fabricarea și livrarea pieselor ( subansamblelor), numai la timpul potrivit, stabilit prin comenzile care vin la postul următor de lucru. Ea face parte din categoria metodelor care “trag” producția, fiind aplicată în cazul producției de serie, care poate fi împărțita în loturi mici. • Metoda JIT poate îmbrăca două forme: • metoda cu două cartele; • metoda cu o cartela.

14. Metoda JIT cu două cartele utilizează una dintre cartelele pentru transport și pe cealaltă, pentru lansare în fabricație, existând și un stoc intermediar. În figură se observa că, de la locul de muncă situat în aval (i+1) se lansează o cartela de transport (1), cu care se aduce un container cu piese din stocul intermediar(2)în stocul (4). De aici se transmite la locul de muncă (i) o cartela-lansare in fabricație (3), pe baza căreia se produc piese, care completează un container. Cu acestea se reface stocul intermediar (2). 3 1 2 4 i i+1

15. Metoda JIT cu două cartele presupune utilizarea unei singure cartele de transport (1), prin care se comandă transportul (2), locul de munca (i) având un ritm constant de lucru, calculat anterior, pe baza unui program de producție prestabilit. 1 • Cartele pot fi realizate din carton cu inserție de material plastic sau magnetice. Ele conțin informațiile necesare desfășurării operațiunilor. Aceste informații pot fi codificate, utilizând codul de bare, optic descifrabil.. 2 i i+1

16. Eficacitatea metodei JIT este condiționată de respectarea următoarelor reguli: • nici un reper nu trebuie prelucrat, dacă nu exista o cartela de lansare; • pentru fiecare container, exista o singură cartela-lansare și o cartela-transport, iar numărul de containere este stabilit cu atenție de conducătorul procesului; • se utilizează numai containere standard, în care se introduce exact cantitatea prevăzută; • nu este permisă prelucrarea unei cantități mai mici decât cea indicată în cartelă; • cartela este atașata permanent la container ; • când nu există o cartelă, se opresc transportul și prelucrarea.

17. JIT reprezintă a produce doar ceea ce este cerut pe piaţă de către clienţi, în cantitatea necesară şi respectând restricţiile cantitative şi calitative, cu minimum de stocuri deţinute. • Între obiectivele JIT se regăsește obţinerea celei mai bune calităţi posibile, cu cele mai mici costuri, în cel mai scurt timp posibil. Timpul reprezintă o resursă limitată, iar procesul de producţie implică costuri majore de aprovizionare, de transport, de depozitare a materiilor prime şi materialelor şi a produselor realizate, costuri legate de produsele defecte, costul cu resursele umane, costul cu producţia în exces. Eficienţa procesului de producţie este dependentă de existenţa armoniei între cerere şi ofertă. • Obiectivele JIT sunt reprezentate şi de coordonarea cât mai bună între procesele întreprinderii, reducerea stocurilor de materii prime şi materiale şi produse finite, dar şi de utilizarea eficientă a resurselor financiare, materiale şi umane.

18. Avantajele metodei JIT: • micșorarea timpului de livrare al pieselor prin reducerea timpilor pierduți în operații; • micșorarea stocurilor de piese dintre operații, ducând la reducerea pierderilor, deteriorărilor și evitarea blocării zonelor de lucru; • micșorarea numărului de piese aflate în prelucrare, permițând acordarea unei mai mari atenții fiecărui lot; • simplificarea proceselor de organizare, desfășurare, coordonare a locului de muncă; • creșterea flexibilității proceselor prin rapiditatea transferului de informații. • Limite de aplicare a metodei: • în JIT există puțini factori de securitate; • se așteaptă ca fiecare element să corespunda standardelor calității • se impune perfecționarea continuă în toate fazele de producție.

19. Activitatea 4.4 • Identificați activități și procese din domeniul transporturilor rutiere, care pot fi optimizate prin metoda JIT. • Notați ideile voastre pe un posted, pe care îl veți lipi pe imaginea alăturată, reprodusă pe o coală de flip-chart, în punctul corespunzător activității descrise

20. Mentenanța productivă totală (TPM): • Mentenanţa productivă totală (Total Productive Maintenance - TPM) este o tehnică de îmbunătățire a calității a cărui scop este acela de a crește gradul de folosire și durata de viață a utilajelor, cu participarea tuturor lucrătorilor. • Se poate realiza cel mai ușor prin instruirea fiecărui lucrător cu privire la modul de funcționare și de întreținere a utilajelor la care lucrează.

21. Conceptul TPM se sprijină pe 8 piloni: • îmbunătăţire punctuală (kobetsu-kaizen), pentru eliminarea risipei; • întreţinere autonomă (jishu-hozen), care implică efectuarea activităţilor de întreţinere zilnice, de către operatori, pentru a preveni deteriorarea echipamentului (zero defecte); • întreţinere planificată (keikaku-hozen), pentru a obţine zero opriri ale maşinilor; • întreţinere pentru calitate (hinshitsu-hozen), include cel mai eficace instrument al TPM, “poka-yoke”, al carei scop este să realizeze zero rebuturi, prin măsuri preventive. • educaţie şi training, pentru creşterea productivităţii; • controlul sistemului din faza iniţială, pentru reducerea risipei în timpul implementării unei noi maşini sau a producţiei unui nou produs; • siguranţa muncii, igiena, protecţia mediului, pentru a obţine zero accidente de muncă şi pentru protejarea mediului; • TPM pentru munca de birou, pentru implicarea tuturor compartimentelor în TPM.

22. Implementarea menetenanței productive totale se realizează astfel : • asigurarea întreținerii utilajelor de către toți lucrătorii;  • identificarea zonelor cu accesibilitate redusă, pentru întreținere;  • stabilirea cauzelor deficiențelor constatate;  • aplicarea de către cei care lucrează cu echipamentele respective a procedurilor referitoare la întreținerea acestora, elaborate de specialiști. • Avantajele menetenanței productive totale: • creșterea preocupării lucrătorilor pentru utilizarea corespunzătoare a utilajelor; •  funcționarea mai bună a utilajelor, cu efecte pozitive asupra produselor obținute;  • scăderea cheltuielilor de întreținere și reparații.

23. „Metoda celor 5S” • Este o metodă de organizare eficientă a locului de muncă și reprezintă o succesiune de cinci activități a căror respectare este foarte importantă pentru îmbunătățirea performanțelor.

24. Cele cinci activități sunt: • seiri= sortare, îndepărtarea a tot ceea ce este inutil de la locul de muncă • (resturi de materiale, semifabricate, scule şi echipamente nefolosite, rebuturi, documente perimate); • seiton=ordonare, depozitarea obiectelor utile rămase după seiri şi pregătirea acestora astfel încât să poată fi oricând folosite; • seiso=curățare, asigurarea curăţeniei întregului spaţiu afectat locului de muncă şi a tuturor obiectelor care se află în acest spaţiu. • seiketsu=standardizare, definirea standardului la care trebuie să se raporteze personalului în asigurarea igienei și a unui climat plăcut; • shitsuke= autodisciplină, respectarea strictă a procedurilor de lucru stabilite.

25. Beneficiile metodei 5S: • creşterea productivităţii datorităeliminării timpului de căutare a sculelor și reducerii timpului de staţionare a maşinilor; • identificarea mai rapide a problemelor; • îmbunătăţirea securităţii la locul de muncă; • identificarea rapidă a produselor sau a locurilor de muncă cu neconformităţi; • îmbunătăţirea moralului angajaţilor; • introducerea celor mai bune practici; • promovarea unei mai bune comunicări la locul de muncă; • delegarea responsabilităţii de a îmbunătăţi locul de muncă.

26. Principiul „Zero defecte” • Principiul „zero defecte”, presupune că„totul trebuie bine făcut de prima data și de fiecare dată”. • Acest principiu se refera la desfășurarea fără erori a tuturor proceselor și activităților din întreprindere, ca premisă pentru realizarea de produse conforme cerințelor. • Obiectivele urmărite sunt: • în aprovizionare: zero stocuri; • în producție zero întreprinderi; • în marketing zero pierderi de clienți; • în cercetarea științifica: zero greșeli în studiile efectuate etc.

27. Pentru a aplica principiul „Zero defecte”, toți angajații trebuie să acționeze preventiv astfel încât să nu apară erori pe întreg parcursul de producție al produsului. • Acest principiu a fost abordat diferit în literatura de specialitate, conceptul „zero defecte” însemnând: • strategie pentru creșterea calității produselor și serviciilor; • un obiectiv strategic care poate fi atins printr-o politică preventivă și prin îmbunătățirea continua a calității proceselor și rezultatele acestora.

28. PLANIFICĂ (PLAN) EXECUTĂ (DO) ACŢIONEAZĂ (ACT) VERIFICĂ (CHECK) Ciclul PEVA (PDCA sau Deming) • Ciclul PEVA (Planifică - Execută - Verifică - Actionează ) evidențiază importanța colaborării permanente între cercetare, proiectare, producție și desfacere, în procesele de îmbunătățire a calității

29. Etapele ciclului PEVA: • Planifică (plan): Se analizează situația dată, stabilindu-se ce se dorește în perspectiva (de exemplu, care sunt condițiile de promovare ale unui nou produs pe piața). Se evaluează în ce măsura sistemul poate să răspundă cerințelor, care sunt modificările necesare în acest scop, care sunt rezultatele ce trebuie obținute, dacă datele disponibile sunt suficiente, ce informații noi sunt necesare. Apoi se stabilesc prioritățile, elaborându-se un plan de îmbunătățire, în funcție de evaluările făcute. • Execută (Do): Se aplică sau se testează planul de îmbunătățire, pentru a se obține în felul acesta primele informații efectele și rezultatele posibile ale acestuia.

30. Etapele ciclului PEVA (continuare): • Verifică (Check): Se evaluează rezultatele (efectele) aplicării sau testării planului de i îmbunătățire, identificându-se punctele critice. • Acționează (Act): Se studiază rezultatele și dacă au fost realizate îmbunătățirile preconizate se iau masuri pentru: • efectuarea modificărilor necesare în proceduri; • elaborarea de noi standarde; • modificarea standardelor existente. • Toate aceste măsuri pot fi, în continuare,îmbunătățite printr-un nou plan reluându-se astfel ciclul.

31. Sistem de management al calității structurat potrivit ciclului PEVA Feedback şi schimbare Responsabilitatea managementului Necesităţi şi aşteptări (interne şi externe) ale organizaţiei Managmentul resurselor Măsurare, analiză, îmbunătăţire • Rezultate: • satisfacţia “clienţilor” şi a celorlalte părţi interesate • dezvoltarea susţinută a organizaţiei Identitatea organizaţiei (misiune, viziune, poziţie) Cerinţe, necesităţi şi aşteptări ale părţilor interesate Realizarea “produsului” Îmbunătăţirea şi inovarea sistemului de management al calităţii

32. Activitatea 4.5 • Formaţi un grup de 4-5 persoane. Restul participanţilor vor forma un alt grup. • Aşezaţi-vă astfel încât primul grup să formeze un cerc interior, iar cel de-al doilea un grup - cercul exterior. • Grupul din cercul interior va discuta despre dificultăţi şi provocări generate de utilizarea unor tehnici de îmbunătățire a calității într-o firmă de transport rutier. • Membrii cercului exterior sunt observatori, dar pot “să arunce câte un cuvânt” sau să schimbe locul cu un membru al grupului intern. • Observatorii vor nota pe fişa de lucru problemele semnalate de primul grup, pe care le-au întâlnit şi în propria activitate / organizaţie.

33. Strategia KAIZEN • Strategiile de îmbunătățire a calității sunt strategii integratoare, transfuncționale ale firmelor ce vizează: • îmbunătățirea continuă, treptată a calității produselor și serviciilor; • îmbunătățirea continuă a productivității și competitivității; • participarea întregului personal la aceste strategii. • Strategia Kaizen adopta principiul îmbunătățirii treptate, cu „pași mici”, orientându-se în special asupra procesului și nu produsului final. • În strategia Kaizen lucrătorul este factorul principal în derularea proceselor și în succesul firmelor.

34. Kaizen reprezinta un concept "umbrela" care reuneste cea mai mare parte a conceptelor si practicilor japoneze: • Orientarea spre client • CWQC • Robotizare (mecanizare) • Cercurile calităţii • Sistemul desugestii • Automatizare • Disciplina muncii • Mentenanţaproductivă totală • Kanban • Îmbunătăţirea caltăţii • Just-in-time • Zero defecte • Grupe mici de lucru • Relaţii de managementparticipativ • Creştereaproductivităţii • Dezvoltarea noilorproduse

35. Company Wide Quality Control (CWQC) - controlul calității în întreaga companie", este o metodă care implică toți angajații, de la managementul de vârf la muncitori, în controlul calității. • Cercurile calității sunt structuri de organizare a salariaţilor la nivel de grup, în vederea însuşirii cunoştinţelor necesare aplicării conceptului Kaizen. Grupul exersează activităţi de stăpânire a calităţii, de obicei în legătură cu activităţile de producţie care se desfăşoară într-un atelier sau la locul de muncă al fiecărui participant. Cercurile calității au fost utilizate ca forme organizate de instruire a salariaţilor pentru aplicareamanagementului calităţii și ca surse de soluţii pentru ameliorarea continuă a acesteia. • Kanban este fişă, o cartelă.Metoda este folosită pentru coordonarea proceselor de producţie în sistemul JIT, pentru a se asigura fabricarea şi livrarea pieselor numai la timpul potrivit, stabilit princomenzile lansate de postul următor de lucru, în scopul minimizării stocurilor şi reduceriiimobilizărilor. Comanda pieselor se face printr-un kanban. Când toate piesele au fost utilizate,acelaşi kanban este trimis înapoi, la la postul de lucru din amonte, pentru o nouă comandă.

36. Aplicarea strategiei Kaizen întâmpină următoarelor dificultăți: • reticența managerilor față de recunoașterea deschisă a problemelor, ori aceasta recunoaștere constituie punctul de plecare a tuturor demersurilor de îmbunătățire; • comunicare deficientă între manageri și lucrători; • caracterul adesea transfuncțional al problemelor care trebuie rezolvate; • reticența care o manifesta angajații față de schimbare, considerând ca aceasta i-ar afecta negativ.

37. TEST DE EVALUARE 2 Activitatea 4.6

38. Activitatea 4.7 • Realizați, la alegere: • o broșură de prezentare a metodelor de îmbunătățire a calității; • un afiș prin care să surprindeți aspecte ale activităților de transportului rutier care pot fi îmbunătățite prin metodele specifice strategiei Kaizen

39. Link-uri utile Bibliografie utilă • Juran J., Supremația prin calitate. Manualul directorului de firmă, Ed. Teora, 2002 • Olaru M.,Managementul calității, , ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2000 • OlaruM., Tehnici de instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Econom., 2000 • Stanciu, C., Managementul calității, , ediția a II-a, Ed. Oscar Print, București, 2003 • BoroiuA.,Tehnici şi instrumente de asigurare a calităţii, Ed. Univ. Piteşti 2005 • HinescuA. s.a,Managementul Calităţii, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2003 • Melnic A.,Managementul calităţii. Note de curs • http://tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2004/Tehnic/ • http://www.scritube.com/management/TIPOLOGIA-STRATEGIILOR-CALITAT162414422.php • http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_management_al_calit%C4%83%C8%9Bii 39

40. Întrebarea pentru reflexie Cum pot aplica metodele și tehnicile de îmbunătățire a calității la o firmă de transport rutier?