240 likes | 649 Views
ACTIVITATEA DE GESTIUNE, MONITORING SI PROTECTIE A RESURSELOR DE APA. Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de Apa ACTIVITATI PRINCIPALE. A. Organizarea retelei de observatii si masuratori privind monitoringul integrat al apelor
E N D
ACTIVITATEA DE GESTIUNE, MONITORING SI PROTECTIE A RESURSELOR DE APA
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaACTIVITATI PRINCIPALE A. Organizarea retelei de observatii si masuratori privind monitoringul integrat al apelor B. Realizarea de prognoze in legatura cu cantitatea resurselor C. Fundamentarea contractarii serviciilor de gospodarire a apelor D. Urmarirea realizarii productiei E. Elaborarea de sinteze bazinale privind folosirea si protectia resurselor de apa F. Contributii pentru implementarea Directivelor Europene
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaA. Organizarea retelei de observatii si masuratori privind monitoringul integrat al apelor s-a realizat in conformitate cu prevederile: DirectiveiCadru Apa 2000/60/EC si a celorlalte Directive Europene, Conventiei Marii Negre si Conventiei Dunarii si conform noului model WISE de raportare in domeniul apelor, pentru: subsistemul rauri subsistemul lacuri subsistemul ape tranzitorii( fluviale, marine si lacustre) subsistemul ape costiere subsistemul ape subterane subsistemul ape uzate pe mediile de investigareapa, sedimente, materii in suspensie si biota • S-a realizat Manualul de operare al Sistemului de monitoring pentru B.H. Dunare si B.H. Litoral
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORALSUBSISTEMUL RAURI SUBSISTEMUL APE TRANZITORII FLUVIALE B.H. DUNARE 23 sectiuni de monitorizare din care: 1 Sectiune cu frecv. Zilnica si saptamanala 3 Sectiuni de monitorizare, fiecare cu cate 3 profile 10 Sectiuni potabilizare B.H. LITORAL 19 Sectiuni de monitorizare din care: 1 sectiuni de referinta 1 Sectiune potabilizare
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORALSUBSISTEMUL LACURI SUBSISTEMUL APE TRANZITORII LACUSTRE B.H. DUNARE B.H. LITORAL 9 lacuri cu 11 sectiuni de monitorizare 2 lacuri cu cate trei sectiuni de monitorizare B.H. LITORAL 11 lacuri cu 33 sectiuni de monitorizare
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORAL SUBSISTEMUL APE COSTIERE 23 Sectiuni de monitorizare cu profile diferentiate:tarm, 5m, 10m,20m 12 mile marine, din care: 2 sectiuni intercalibrare SUBSISTEMUL APE TRANZITORII MARINE 2 sectiuni de monitorizare cu 6 profile
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORAL SUBSISTEMAPE SUBTERANE 46 sectiuni de monitorizare
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR DOBROGEA - LITORAL SUBSISTEM APE UZATE 39 sectiuni de monitorizare pe BH Litoral 42 sectiuni de monitorizare pe B.H. Dunare
B. Fundamentarea contractarii serviciilor de gospodarire a apelor Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de Apa
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de Apa • C. Urmarirea realizarii productiei • Lunar, cu proces verbal incheiat intre parti pentru un mumar de 66 folosinte care au contract cu DADL pentru alimentare si evacuare Pentru anul 2007 in perioada ianuarie -iulie, au fost aplicate penalitati la un numar de 9 utilizatori, in valoare de 25 937,6 lei, incasate 100%
In anul 2006s-au elaborat integral si in termen: sintezele de gospodarirea apelor si planurile si rapoartele tehnice conformProgramuluiUnitar de activitate in legatura cu gospodarirea apelor. Pana la 1 august 2007 s-au elaborat: Buletine de calitate a apelor in bazinele hidrografic Dunare – Litoral –lunar, data de 25 ; Sintezele de calitate pe Bazinele Hidrografice Dunare si Litoral –28 martie 2007; Contributia la sinteza cadastrala 2003 –1 aprilie 2007 Anuarul privind caracterizarea şi gospodărirea apelor( inclusiv contribuţii la elaborarea anuarului pentru România )- Termen 15 mai 2004 Anuarul privind caracterizarea şi gospodărirea apelor-Termen 15 mai 2007 Planul de prevenire şi combatere a efectelor poluărilor accidentale- Termen 30 iunie 2007 Manualul de operare al sistemului de monitoring –15 aprilie 2007; Contributii catre:Biroul Scheme Directoare, Amenajare si Management al Bazinului , Serviciul Hidrologie si Hidrologie, Birou Implementare Mecanism Economic Sunt in curs de elaborare si/sau se vor elabora : Ancheta statistica privind colectarea,epurarea si evacuarea apelor uzate-Termen august 2007 Raport tehnic privind gospodărirea apelor subterane- Termen 20 septembrie 2007 Planul hidrometriei de exploatare a folosinţelor ( reactualizare )-Termen 1 octombrie 2007 Planul de folosire a apei în perioadele hidrologice normale şi de evacuare a apelor uzate- balanţaapei - programare pentru anul 2008- Termen 15 noiembrie 2007 - realizarea prevederilor balanţei - sem I - Termen 25 iulie 2007 total an - Termen 25 ianuarie 2007 Raport privind stadiul calităţii apei în bazinul hidrografic-Termen: lunar Raport privind stadiul îndeplinirii prevederilor programelor de etapizare -Termen :trimestrial Informare saptamanala comuna –DADL, INCDM, A.S.P.J.privind calitatea apelor de imbaiere si a plajelor in sectorul Mamaia-Mangalia pe intreaga perioada a sezonului estival Raport privind stadiul realizarii lucrarilor pentru asigurarea cerintelor de apa a localitatilor si epurarea apelor uzate urbane ale agentilor economici industiali si agrozootehnici.Nr. locuitorilor echivalenti racordati Raport privind penalitatile aplicate, respectiv incasate Termen -lunar Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaD. LUCRARI ELABORATE
Dinamica cerintei si a volumelor de apa captate in B.H. Dunare si Litoral Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CANTITATIV
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CANTITATIV Dinamica cerintelor de apa , pe ramuri economice, in B.H. Dunare si Litoral
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CANTITATIV Dinamica volumelor de apa captate , pe ramuri economice, in B.H. Dunare si Litoral
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATEA FLUVIULUI DUNAREA • Stabilirea starii ecologice a subsistemului “RAURI” s-a facut in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006, privind clasificarea apelor de suprafata, pe baza elementelor de calitate biologice, tinand cont si de indicatorii hidromorfologici, chimici , fizico-chimici si de poluatii specifici care influenteaza indicatorii biologici. • Caliatea apei fluviului Dunarea studiata de DADL Constanta pe sectorul Chiciu km 375-Sulina km 0 s-a incadrat pe clase de caliate in conformitate cu Ordinul 161/2006-vezi fig. • Calitatea apei destinata potabilizarii s-a stabilit conform H.G. 567/26.04.2006, privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare NTPA 013/2002
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATEA RAURILOR PÂRÂUL TAITA:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob PARAUL TELITA: clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul saprob PARAU SLAVA:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob PARAU HAMANGIA:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob RAUL CASIMCEA:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul saprob Parau Jijila:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul saprob Parau Topolog:clasa a V a de calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul saprob
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATEA CANALELOR NAVIGABILE • CANAL DUNARE MAREA NEAGRA • -Bief I Cernavoda-stare ecologica moderata, cls III.fizico-ch.si biologic, dupa indexul saprob; • -Bief II Cernavoda-stare ecologica moderata, cls III.fizico-ch. si biologic, dupa indexul saprob; • -Aval Saligny-stare ecologica slaba, cls IV.fizico-ch. si biologic, dupa indexul saprob; • -Aval Medgidia-stare ecologica slaba, cls IV.(fizico-ch.) si buna-cls II, dupa indexul saprob; • -Poarta Alba-stare ecologica slaba, cls IV.(fizico-ch.) si buna-cls II, dupa indexul saprob; • CANAL POARTA ALBA MIDIA – NAVODARI • -aval confluenta Ramura Luminita-stareecologica buna, cls II.fizico-ch. si biologic, dupa indexul saprob; • -priza Galesu-stareecologica buna, cls II.(fizico-ch.) si moderata-cls.III, biologic, dupa indexul saprob; • Sursa de captare pentru potabilizarecorespunde pentru indicatorii fizico-chimici si bacteriologici categoriei A2 – NTPA 013
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATEA LACURILOR Stabilirea starii ecologice a subsistemului “Lacuri” s-a facut in conformitate cu Ordinul 161/2006-pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafata, pe baza elementelor de calitate biologice, tinand cont si de indicatorii hidromorfologici, chimici , fizico-chimici si de poluatii specifici care influenteaza indicatorii biologici Lacurile: Siutghiol,Babadag si Domneasca-coresp. unei stari ecologice moderate-cls.III. din punct de vedere fizico chimic si sant lacuri de tip hipertrof d.p.d.v. al troficitatii. Lacurile: Nuntasi, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Vederoasa,Iortmac, Blasova-coresp. unei stari ecologice proaste-cls.V. din punct de vedere fizico chimic si sant lacuri de tip hipertrof d.p.d.v. al troficitatii Lacurile: Tabacarie,Oltina,Bugeac, Dunareni-coresp. unei stari ecologice slabe-cls.IV din punct de vedere fizico chimic si sant lacuri de tip hipertrof d.p.d.v. al troficitatii. Lacul Razelm-coresp. unei stari ecologice slabe-cls.IV. din punct de vedere fizico chimic si este de tip eutrof d.p.d.v. al troficitatii. LAC TECHIRGHIOL : apa mezohalina – 55,74 g %0
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATEA MARII NEGRE • Aprecierea globala a calitatii apei Marii Negre, din punct de vedere fizico-chimic si bacteriologic, s-a facut prin analiza comparativa a valorilor medii obtinute, cu H.G. 459/2002-Norme de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru inot, si in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006-pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafata • Temperatura apei mariia inregistrat valori maxime in lunile iulie(22 °C) si septembrie (19 °C) cand consumul biochimic de oxigen a inregistrat valori ridicate iar oxigenul dizolvat valori minime. • Salinitatea medie de 11,61 g %0 este mai mica decat cea inregistrata in anul 2005 – 12,48 g %0 • In zona de larg, la izobata de 20m s-au inregistrat valori medii ale salinitatii de 16,572g %0, mai ridicate fata de valoarea medie a salinitatii inregistrata in anul 2005 de 11,89g %0 • Valoarea medie a fosfatilor, 0,151 mg/l, a inregistrat o scadere fata de 2005 – 0,244 mg/l • Valoarea medie a amoniului0,434 a inregistrat o scadere fata de 2005-0.781 • Valoarea medie a azotatilor1,0048 mg/l, a inregistrat o crestere fata de 2005-0,292mg/l • Bacteriologic, s-a incadrat in valorile limita prevazute de HG 459/2002
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING CALITATIVCALITATE APE SUBTERANE • 61 foraje analizate, din acviferele freatic si de adancime. • Interpretarea valorilor indicatorilor fizico-chimici si bacteriologici analizati se realizeaza prin comparatie STAS 1342/91-Apa potabila si a Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, completata si modificata cu Legea 311/2004.
Activitatea Biroului de Gestiunea si Protectia Calitatii Apelor E. MONITORING CANTITATIV • Evaluarea resurselor de apa in scopul aprecierii situatiei privind asigurarea cu apa a folosintelor • Directia Apelor Dobrogea – Litoral administreaza cca 36 % din bazinul hidrografic Dunare, pe sectorul cuprins intre Chiciu – Calarasi (km 375) si Sulina (km 0). • Monitorizarea hidrologica a Dunarii se efectueaza prin intermediul posturilor hidrometrice pozitionate pe tot sectorul Dunarii , inclusiv bratele sale (Borcea, Macin, Valciu, Sulina, Sfantul Gheorghe si Chilia) si prin ture de masuratori hidrologice in sectiuni de debit executate cu navele de cercetare ale D.A.D.L. • Pe baza acestora, resursa de apa a Dunarii a fost evaluata permanent si deasemenea si gradul de acoperire a cerintelor de apa a folosintelor cu alimentare din Dunare pe sectorul administrat de D.A.Dobrogea – Litoral. • In vara anului 2007 nivelul Dunarii a fost foarte scazut, fapt ce s-a datorat secetei prelungite din Europa centrala si in particular si din Romania (aportul raurilor din Romania afluente Dunarii este de aprox. 20% din debitul total al Dunarii pe sectorul romanesc). • Putem preciza faptul ca resursele de apa de suprafata si cele subterane ale D.A.Dobrogea – Litoral au acoperit cerintele de apa ale folosintelor, dupa cum urmeaza : • a)Dunare • Referitor la unitatile de producere a apei potabile pentru populatie care preleveaza apa bruta din Dunare, respectiv S.C.Detacan S.A. Cernavoda, - a putut asigura alimentarea cu apa pentru populatia din orasul Cernavoda, in ceea ce priveste alimentarea cu apa de suprafata din priza Galesu – C.P.A.M.N., apartinand R.A.J.A. Constanta, aceasta s-a realizat in conditii normale. b)Rauri interioare • Nu constituie resursa de apa datorita caracterului neparmanent al curgerii si debitelor mici inregistrate vara. • c)Lacuri • Lacurile monitorizate de catre D.A.Dobrogea-Litoral din punctual de vedere al debitelor si nivelelor nu au avut variatii semnificative de nivel, si deci variatii semnificative ale volumelor, nefiind deci afectate de prezenta secetei inregistrate in anul in curs. • Lacurile naturale din judetele Constanta si Tulcea reprezinta resursa de apa pentru activitatile de irigatii si piscicultura. • Referitor la activitatea de irigatii putem preciza faptul ca pentru cele doua judete suprafetele irigate fiind foarte mici comparativ cu suprafetele totale agricole, cerinta de apa pentru irigatii nu este mare si poate fi asigurata fara probleme din sursele de suprafata. • In ceea ce priveste piscicultura, putem spune ca nici aceasta activitate nu este afectata de seceta prin scaderea nivelurilor in lacuri. • d)Ape subterane • Acviferul de medie ( Sm) si mare adancime ( J3-Barr.) au asigurat alimentarea cu apa a RAJA si alti ag. economici • Pe acviferul freatic care depinde de precipitatii locale s-au inregistrat scaderi ale nivelului hidrostatic de ordinul metrilor, care au conduce la fenomenul de sec in fantani ( fen. frecvent inregistrat in Dobrogea). • Aplicarea Planului de restrictii si folosire a apelor in perioade deficitare • D.A.Dobrogea-Litoral monitorizeaza prin Dispecerat zilnic debitele si nivelurile apelor de suprafata. Analizand debitele fluviului Dunarea in sezonul cald al anului 2007, s-a constatat ca, in conformitate cu prevederile Planului de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare - care se refera numai la apele de suprafata - intocmit pentru anii 2006-2007, potrivit Ordinului MGA 9/2006, situatia pe sectoare la nivelul judetului Tulcea si Constanta a fost cea de faza normala (cand debitul sursei este mai mare decat debitul de atentie). In consecinta, pe sectoarele de Dunare administrate de DADL nu s-au aplicat restrictii la folosintele de apa, debitul resursei de apa asigurand cerinta folosintelor de apa.