INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUA ŢII DE URGENŢĂ

1. INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

2. COMUNICAREA CU CETĂŢENII ÎN CAZ DE CUTREMUR GIURGIU, 13 OCTOMBRIE 2011

3. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE COMUNICĂRII INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ • TRANSPARENŢĂ, OBIECTIVITATE şi ECHIDISTANŢĂ – transmiterea completă, nedistorsionată, conformă cu realitatea şi nepărtinitoare, a informaţiilor despre activitatea şi acţiunile proprii; • COERENŢĂ şi SIGURANŢĂ – conceperea, coordonarea şi desfăşurarea acţiunilor de transmitere a informaţiilor într-un mod competent, unitar şi fără contradicţii, prin asumarea responsabilităţii;

4. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE COMUNICĂRII INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ • UTILITATE, EFICIENŢĂ şi OPORTUNITATE – construirea mesajelor instituţionale, raportate la nevoile de informare ale mass-media şi publicului interesat, ţinând cont de existenţa unui raport optim între resursele utilizate şi rezultatele obţinute; • LEGALITATE şi CORECTITUDINE – comunicarea informaţiilor de interes public, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, astfel încât să nu se încalce principiul prezumţiei de nevinovăţie prin prezentarea cauzalităţii nejustificate, să nu fie lezate demnitatea, viaţa particulară a persoanei, dreptul pacientului, dreptul la imagine, măsurile de protecţie a minorilor şi securitatea naţională;

5. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE COMUNICĂRII INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ • INTEGRITATE – această caracteristică, promovată în rândul personalului, reprezintă calitatea esenţială a reprezentanţilor instituţiei în relaţia cu mass-media.

6. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE • COMPARTIMENTUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE AL I.G.S.U. • BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE AL I.S.U.M. BUCUREŞTI • COMPARTIMENTELE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE ALE I.S.U. JUDEŢENE ŞI CELORLALTE UNITĂŢI SUBORDONATE • INSPECŢIA DE PREVENIRE (INFORMAREA PREVENTIVĂ)

7. Etape în comunicarea cu cetăţenii:- comunicarea predezastru,- comunicarea pe timpul producerii dezastrului,- comunicarea postdezastru,- comunicarea în faza de reabilitare.

8. Comunicarea predezastru Caracteristici: • Nu are termen limită, este continuă şi trebuie să fie constantă, • Mulţi actori care au atribuţii de comunicare: autorităţi publice locale şi centrale, instituţii şi organizaţii cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă.

9. CE FACE I.G.S.U.? • Campanii naţionale de pregătire a populaţiei cu privire la modul de comportare înainte, pe timpul şi după producerea dezastrului. • Campania a început în anul 2009 şi are în desfăşurare trei module: incendii, inundaţii şi cutremure; • Este desfăşurată de inspecţia de prevenire; • Vizează toate grupurile ţintă cu accent pe elevi. • Exerciţii cu participare naţională sau internaţională.

10. Protocol de colaborare cu Societatea Română de Televiziune (TVR). • Protocol de colaborare cu asociaţiile proprietarilor de panouri publicitare electronice. • Participarea la emisiuni radio şi tv cu tematică specifică.

11. Comunicarea postdezastru Canale şi mijloace de comunicare: • Mass-media, • Media virtuală (internet), • Sisteme locale de radiodifuziune, • Mijloace mobile de informare, • Puncte fixe de informare.

12. Comunicarea prin mass-media • Avantaje: • Acelaşi mesaj ajunge la toate grupurile ţintă, • Informaţiile ajung rapid la populaţie. • Dezavantaje: • Populaţia direct vizată (ex. persoanele evacuate) nu are acces la mijloace de informare, • Mulţi actori în spaţiul media, aceştia nu transmit toţi acelaşi mesaj, putânt transmite chiar mesaje contradictorii, • În caz de eşec al utilităţilor (întreruperea alimentării cu energie electrică) mesajul nu poate fi transmis sau recepţionat.

13. Comunicarea prin media virtuală (reţele de socializare) • Avantaje: • Mijloc rapid de informare, • Acoperire mare a teritoriului. • Dezavantaje: • Nu acoperă toate grupurile ţintă, • Sunt greu de cuantificat toate informaţiile şi mesajele postate, • Este greu de răspuns la toate informaţiile eronate sau ce distorsionează adevărul.

14. Sisteme locale de radiodifuziune • Avantaj principal: • Se pot transmite mesaje şi recomandări către populaţia din zonele afectate. • Dezavantaje: • Gradul foarte mic de acoperire, • Nefuncţionarea sistemului din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică.

15. Mijloace mobile de informare Acestea pot fi chiar autospecialele poliţiei locale, IGPR sau IGJR • Avantaje: • Transmiterea de informaţii concrete cu privire la punctele de adunare sau taberele de sinistraţi, • Transmiterea de informaţii concrete cu privire la zonele afectate şi a căilor de acces blocate, • Transmiterea de recomandări populaţiei din zona calamitată. • Dezavantaje: • Imposibilitatea de a ajunge în anumite zone, • Număr insuficient în anumite situaţii.

16. Puncte fixe de informare Se pot organiza la sediile instituţiilor şi în taberele de sinistraţi. • Avantaje: • Se pot oferi informaţii despre taberele de sinistraţi şi despre puncte de adunare organizate de autorităţile locale, • Se pot oferi informaţii punctuale. • Dezavantaje: • Nu există o bază consolidată cu toate persoanele evacuate, acest lucru va fi posibil după implementarea SMISU, • În lipsa unui televerde, aceste puncte vor fi aglomerate cu persoane care solicită informaţii despre familie şi cunoscuţi.

17. Alte locaţii unde populaţia va încerca să obţină informaţii: • spitale, • zona calamitată sau afectată, • unităţi de învăţământ.

18. ÎNTREBĂRI? NELĂMURIRI?

19. MULŢUMESC!