SISTEMUL NERVOS LA OM

1. SISTEMUL NERVOS LA OM

2. Sistemul nervos coordonează activităţile umane, adaptând organismul la condiţiile de mediu. ACTIVITĂŢI UMANE gustative olfactive SENZAŢII MIŞCĂRILE DECIZIILE tactile

3. Organizarea si structura sistemului nervos la om Din punctul de vedere al localizării: - encefal - măduva spinării - ganglioni nervoşi - nervi Sistem nervos central Sistem nervos periferic

4. Din punctul de vedere al funcţiei: • Sistem nervos al vieţii de relaţie: realizează legătura (relaţia) organismului cu mediul înconjurător • Sistem nervos vegetativ:coordonează activitatea tuturor organelor interne

5. sisteme de protecţie • Componentele sistemului nervos central sunt protejate de: • protecţie osoasă: • cutia craniană – encefal • coloana vertebrală –măduva spinării • 2. Meningele • 3. Lichidul cefalorahidian.

6. NEURONUL Neuronul reprezintă unitatea structuralăşi funcţională a sistemului nervos. În alcatuirea organelor nervoase se mai găsesc celule de susţinere, numite CELULE GLIALE(totalitatea lor formează nevroglia) CELULE GLIALE

7. NEURONUL PRELUNGIRI NEURONALE DENDRITE-scurte şi ramificate AXON – unic, cu butoni terminali.Are un înveliş de mielină, teaca SCWANN, teaca Henle(continuă) CORP CELULAR unde se află nucleul MIELINĂ

8. PROPRIETĂŢILE NEURONULUI Neuronii sunt celule care trăiesc mult- pot să funcţioneze toată viaţa. Neuronii nu se înmulţesc- deci nu pot fi înlocuiţi dacă sunt distruşi. Neuronii sunt celule foarte excitabile.Au o capacitate mare de a răspunde la stimuli externi sau interni - EXCITABILITATE Neuronii au nevoie de oxigen şi glucoză pentru a funcţiona optim.În lipsa oxigenului, neuronii pot să trăiască doar câteva minute. Neuronii sunt specializaţi în conducerea excitaţiilor sub formă de impuls nervos prin corpul şi prelungirile lor. CONDUCTIBILITATE

9. Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASEMai multe fibre nervoase, învelite de un înveliş comun, formeaza un NERV INFLUXURI (impulsuri) NERVOASE Prin fibrele nervoase circulă Influxurile nervoase se transmit de la un neuron la altul prin intermediul sinapselor

10. Sinapsa Neuron presinaptic Buton terminal Fanta sinaptică Neuron postsinaptic SINAPSA

11. Sistemul nervos central

12. Localizare Măduva spinării • în canalul vertebral format prin suprapunerea vertebrelor,

13. Are forma unui cordon turtit dorso-ventral Pe ambele fete prezinta niste santuri Substanta alba – la exterior Substanta cenusie - in interior, sub forma literei H Alcatuirea externa Alcatuirea interna

14. Functiile maduvei spinarii • Functia reflexa: A. reflexe somatice -reflexe monosinaptice ex: reflexul rotulian -reflexe polisinaptice ex: reflexe de flexie B. reflexe vegetative - cardioaccelerator - vasoconstrictor - pilomotor, motilitatea tubului digestiv - micţiune, defecaţie, sexuale - pupilodilatator 2. Functia de conducere: • pe cai ascendente - informatii de la organele corpului spre encefal • pe cai descendente – comenzi de la encefal spre organele efectoare (muschi sau glande)

15. Encefalul • Să recunoaştem organele componente ale encefalului: • – creier mare – emisfere cerebrale • creier mic – cerebel • - trunchiul cerebral

16. trunchiul cerebral Localizare:în cutia craniană, în continuarea măduvei spinării, între cele două emisfere cerebeloase mezencefal puntea lui Varolio bulb rahidian Alcatuirea externa

17. TRUNCHI CEREBRAL EMISFERE CEREBELOASE

18. Alcatuirea internă Funcţiile trunchiului cerebral • Funcţia reflexă – ex: reflexe respiratorii, de tuse, strănut, clipire de reglare a activităţii inimii 2. Funcţia de conducere – pe căi ascendente şi descendente, continuarea celor medulare • Substanţa cenuşie – sub formă de nuclei • Substanţa albă – la exterior şi printre nucleii de substanţă cenuşie

19. Funcţia reflexă a trunchiului cerebral

20. Localizare: în cutia craniană, posterior trunchiului cerebral cerebelul Alcatuirea externă: 2 emisfere cerebeloase legate printr-o punte numităvermis vermis Alcatuirea internă: Substanţa cenuşie – la exterior =>SCOARŢA CEREBELOASĂşi în interior formând nuclei cerebeloşiSubstanţa albă – în interior

21. Funcţiile cerebelului • de menţinere a echilibrului • de menţinere a tonusului muscular • de coordonare a mişcărilor fine comandate de scoarţa cerebrală

22. creierul mare Localizare:în cutia craniană, ocupând cea mai mare parte a acesteia Alcatuirea externă: 2 emisfere cerebrale, separate de un şanţ antero-posterior, şi unite la bază prin mase de substanţă albă

23. CREIER MARE CREIER MIC VERMIS

24. Suprafaţa emisferelor cerebrale este brăzdată de şanţuri: adânci ce delimitează superficiale ce delimitează girusuri sau emisferele cerebrale LOBII EMISFERELOR CEREBRALE lobi Lobii emisferelor cerebrale se denumesc după numele oaselor în dreptul cărora se află circumvoluţiuni

25. Alcatuirea internă Substanţa cenuşie ce formează SCOARŢA CEREBRALĂ Substanţa albă

26. Ariile corticale D.p.d.v. funcţional, scoarţa cerebrală se împarte în arii corticale: • Arii senzitive- aici se proiectează fibrele care aduc informaţii tactile, termice şi dureroase de la piele, precum şi fibrele ce aduc excitaţii de la muşchi, tendoane, oase. • Arii senzoriale- aici se proiectează fibrele ce aduc informaţii de la analizatori(fără piele), ex: aria auditivă, aria vizuală, aria olfactivă, aria gustativă. • Arii motoare- reprezintă centrii de la care pornesc comenzi spre efectori • Arii de asociaţie- asociează activităţile celorlalte arii, îndeplinind astfel funcţii psihice complexe.

27. Funcţiile emisferelor cerebrale • funcţie senzitivă – la scoarţa cerebrală ajung informaţii de la organele de simţ, pe care aceasta le transformăîn senzaţii • funcţie motorie – de la scoarţa cerebrală pornesc comenzi spre organele efectoare ale corpului • funcţii psihice – memoria, judecata, gândirea, atenţia etc.

28. Funcţiile emisferelor cerebrale • Funcţia reflexă 2. Funcţia de analiză şi sinteză 3. Funcţia de semnalizare I. primul sistem de semnalizare- semnalizează aspecte ale lumii înconjurătoare II.al doilea sistem de semnalizare, propriu omului, este limbajul

29. Reflexele necondiţionate condiţionate ex. mersul pe bicicletă, cititul ex. râsul, plânsul, strănutul etc.

30. sistemul nervos periferic Alcatuirea nervului spinal • 2 rădăcini: -posterioară – senzitivă -anterioară– motorie • 1 trunchi – mixt • ramuri - mixte

31. ALCĂTUIREA NERVULUI SPINAL RĂDĂCINĂ POSTERIOARĂ SENZITIVĂ GANGLION SPINAL RĂDĂCINĂ ANTERIOARĂ MOTORIE

32. Nervii si ganglionii nervoşi Nervii se clasifică: • după originea lor în: - nervi spinali (31 perechi) - nervi cranieni (12 perechi) • după funcţia lor: - nervi senzitivi - aduc informaţii de la organele de simţ - nervi motori – conduc comenzi spre organele efectoare - nervi micşti – conţin ambele tipuri de fibre nervoase (senzitive si motorii) = îngrămădiri de corpi celulari ai neuronilor - se aflăîn vecinătatea măduvei spinării dar şi în alte regiuni ale corpului Ganglionii nervoşi

33. Reflexul – reacţie de răspuns a organismului la stimuli La baza actului reflex stă arcul reflex, care reprezintă baza anatomică a actului reflex. stimul receptor Cale aferentă (senzitivă) Centru nervos răspuns efector Cale eferentă (motorie)

34. Stiaţi că: • Emisfera stangă “răspunde” de talentele pentru limbi străine, matematică, judecată sau logică??? • Emisfera dreaptă “răspunde” de talentele muzicale, artistice,inventiv-creative???

35. Ai grijă de sistemul tău nervos, urmând câteva sfaturi: • Alternează activitatea fizică cu cea intelectuală! • Odihneşte-te! Te poţi odihni activ (plimbări) sau pasiv (somn). Se ştie căîn timpul somnului, sistemul nostru nervos se reface! • Evită factorii ce dăunează sistemului nervos, cum ar fi: zgomotul, alcoolul, tutunul, cafeaua, drogurile etc.!