Conservarea BIODIVERSITATII

1. Conservarea BIODIVERSITATII

2. Conservarea biodiversităţii a devenit sau ar trebui să devină, una din cele mai urgente şi importante probleme ale omenirii.

3. Este interesant faptul că, deşi omenirea îşi dă seama şi recunoaşte pierderile de resurse biologice şi mai ales consecinţele lor, totuşi nu se dovedeşte destul de hotărât pentru a le înfrunta. Aşa se explică de ce degradarea mediului continuă, iar măsurile aşteptate nu se întrevăd în raport cu urgenţele. Dacă comunitatea internaţională, naţională şi locală şi dacă fiecare locuitor al Terrei nu vor acţiona cu promptitudine, în următorii 30 de ani, 70% din suprafaţa Pământului va fi serios afectată ca urmare a distrugerilor făcute de om.

4. Numeroase specii de păsări şi mamifere vor dispărea sau o treime din fondul piscicol mondial se va epuiza ca urmare a supraexploatării, iar concentraţia de bioxid de carbon s-ar putea dubla pâna în 2050.

5. Conservarea biodiversităţii prezintă nu numai o importanţă deosebită, dar şi serioase dificultăţi în realizarea ei, generate de complexitatea aspectelor care caracterizează însăşi biodiversitatea, fiind în discuţie numeroasele structuri care o alcătuiesc, fiecare cu particularităţile ei biologice, fiziologice şi comportamentale. Diferenţele de condiţii devin şi mai tranşante când e vorba de conservarea speciilor în mediul acvatic şi în cel terestru. Cu totul diferite sunt cerinţele de mediu pentru protejarea, spre exemplu a ursului Panda şi cele pentru conservarea balenei albastre. Aceste aspecte impun o cunoaştere temeinică a biologiei şi ecologiei speciilor de plante şi animale, pentru ca operaţiunile de conservare să se desfăşoare în cunoştiinţă de cauză.

7. Pentru ca plantele să poată fi conservate, ele trebuie mai întâi identificate şi colectate. Identificarea lor se face prin explorarea acelor areale, care, pe baza studiilor ecologice efectuate şi a unor informaţii primite de la oamenii locului, ar prezenta o importanţă prin existenţa unor specii de plante de valoare pentru unele utilizări. Mai trebuie adăugat că acţiunile de colectare, la care trebuie să participe echipe multidisciplinare de specialişti, sunt foarte costisitoare, fapt ce obligă la o serioasă organizare, pentru a scoate de la fiecare expediţie, maximum de eficienţă cu minimum de costuri. Informaţiile culese la faţa locului, despre plantele colectate, ajută foarte mult activitatea ulterioară din banca de gene, cercetătorii de aici, dispunând deja de o anumită orientare în utilizarea sursei respective. Pe baza informaţiilor culese şi a studiilor ecologice efectuate, se alcătuiesc echipele de colectare, precum şi traseele de străbătut.

8. Îngeneralexistă 2 forme mari de conservare : “in situ” şi “ex situ” 1. Conservarea “ in situ” Aceastămetodă de conservareconstăînmenţinereaplantelorsauanimalelorînhabitatelelornaturale, în care s-au format şievoluat. Mareleavantaj al acestui tip de conservare este că el permitevieţuitoarelorsă-şiformezeevoluţia, încondiţiilenaturaleîn care s-au format şidezvoltat. Elesuntpuseînsituaţiasăco-evoluezecubolile, dăunătoriişicucondiţiile de stres ale mediuluidin zona respectivă. 2. Conservarea“ ex situ”Genele nu pot fi conservatedecâtînsisteme vii, adicăsubformă de plante întregisaupărţidin plante, care trebuiesărămână vii şisănătoasepentru a fi conservate. Pentru a menţinesistemele vii, biologiişiresponsabiliicuconservarea, utilizeazăcâtevametodespecifice. Una dinacestemetode este conservarea “ex situ” care constăînconservareaplantelorşianimalelorînafarahabitatuluinaturalîn care s-au format şi au evoluat (bănci de gene, grădinibotanice, parcurizoologice).Cele mai multe plante se păstreazăfolosindacestmod de conservare, în care seminţele, plantelesaupărţidin plante (ţesuturisaucelule) suntrezervateîntr-un mediuartificial.

9. Constituireabăncilor de gene, conservareaspeciilor de plante şi animale ,, in situ,,/,,ex situ,, constituie o masurăimperiosnecesară de a fi aplicatăpentru a putea conserva mediul, pentru a creşteşiîntăribiodivesitateaspeciilorpe o planetăîncercatăînultimavreme de diverse şi multiple metode de poluare care încet dar sigur duc la extincţiaunuinumarînsemnat de plante şi animale.