Elemente de protopsihologie. Raţionalismul şi empirismul

1. Elemente de protopsihologie.Raţionalismul şi empirismul Raţionalismul Rene Descartes Baruch Spinoza Empirismul Francis Bacon Thomas Hobbes John Locke

2. Renaşterea (sec. XIV-XVII) • Începutul crizei feudalismului • Ieşirea de sub tutela gândirii teologice • Interesul pentru descoperiri şi invenţii • Marile călătorii • Reînvierea umanismului antic • Negarea şi continuarea spiritualităţii Evului Mediu

3. !!Direcţii ale cunoaşterii renascentiste • redescoperirea Antichităţii; • efortul de cucerire şi cunoaştere ştiinţifică a Pământului şi a Cerului; • redescoperirea naturii printr-un efort de umanizare, depăşindu-se concepţiile mistice despre natură ale Antichităţii, precum şi cele sacralizante ale Evului Mediu; • descoperirea omului ca subiect al libertăţii; • dinamizarea cunoaşterii, sporirea optimismului şi a încrederii în natura umană. Decăderea umanismului

4. 1. Raţionalismul Concepţia care afirmă suveranitatea raţiunii umane, considerată izvor şi temei al cunoaşterii ştiinţifice. R. Descartes (1596-1650) • Orfan de mamă, tatăl - avocat prosper • Educaţia într-un colegiu iezuit (matematică şi filosofie) • Starea de sănătate – formarea unor obiceiuri matinale • Dezamăgirea legată de răspunsurile filosofice – înrolarea în armată • Revelaţia la 23 de ani: utilizarea matematicii pentru a ajunge la adevăruri filosofice

5. A luat filosofia “de la zero”, îndoindu-se de tot ce putea “Dubito ergo cogito, cogito ergo sum” îndoiala metodologică, vizând găsirea unui fundament absolut al cunoaşterii - alte lucruri de care era sigur: Dumnezeu, timpul, spaţiul, matematica cunoştinţe cu care ne naştem, sufletul are tendinţa de a le creşte ca răspuns la experienţă

6. Demersul intelectual este oarecum circular • Existenţa lui D-zeu este demonstrată graţie ideilor clare, iar D-zeu garantează adevărul acestor idei • Cum se explică în acest caz faptul că ne înşelăm atât de des? • Proporţia voinţei şi intelectului, între capacitatea de a vrea şi aceea de a cunoaşte • Voinţa este infinită, dar intelectul este limitat

7. Detaşarea de gândirea şcolilor călugăreşti • Supremaţia raţiunii; în afara sufletului uman, toate creaţiile lui Dumnezeu funcţionează mecanic, pe baza imboldului originar • Ideea aflată în opoziţie şi cu aceea a predestinării (calviniştii) • Intervenţia prietenilor; în 1649 este invitat de Regina Chistina a Suediei pentru a fi tutorele ei • Moare din cauza pneumoniei un an mai tarziu

8. Sistemul filosofic al lui Descartes – cartezianismul • 1. Spiritul şi materia sunt două materii distincte • Spiritul: atributul gândirii • Materia: atributul întinderii • Psihismul localizat în epifiză • 2. Animalul poate fi imitat de o maşină, omul nu

9. 3. Există o demarcaţie între funcţiile corpului şi ale sufletului – paralelismul psihofizic • Sufletul – insulă pierdută în oceanul fizic al trupului • 4. Percepţiile provocate fie de corp, fie de suflet • Tot ceea ce percepem limpede şi distinct vine de la D-zeu !!Unitatea dintre pasiuni, emoţii şi sentimente • Enumeră 40 de pasiuni, dintre care consideră că 6 sunt simple şi primitive: mirarea, iubirea, ura, dorinţa, bucuria, tristeţea !!Contribuţia lui Descartes Omul – rol de administrator al propriului comportament

10. Neoraţionalismul – Jean Piaget (1896-1980)

11. 2. Raţionalismul lui Baruch Spinoza (1632-1677) • Prin mijloace raţionaliste ajunge la rezultate diferite de ale lui Descartes • Contribuţia la dezvoltarea psihologiei este greu de cuantificat (Etica demonstrată cu metoda geometrică) • Toate evenimentele mentale au o cauză – determinismul • Dumnezeu – actul cunoaşterii - natura

12. Atributele care pot fi cunoscute: • Întinderea şi gândirea • Natura este substanţa care gândeşte, iar sufletele umane sunt doar moduri ale acesteia • Corpul este un mod al întinderii • Problema unităţii corp-suflet este rezolvată: paralelism

13. !!Tema principală a preocupărilor: afectivitatea • Oamenii sunt supuşi pasiunilor şi afectelor, deci nu pot fi liberi • Libertatea este posibilă doar prin intermediul cunoaşterii: când dorim să scăpăm de tristeţe trebuie să ne perfecţionăm intelectual • Adversarii cei mai puternici ai intelectului rămân pasiunile • Când cunoaşterea adevărului se transformă în pasiune omul devine cu adevărat liber • Satisfacţia, insatisfacţia şi dorinţa sunt considerate elemente fundamentale care explică sufletul omului • Combinarea acestora duce la apariţia structurilor afective:

14. 2. Empirismul • Accentul pe experienţa nemijlocită, pe realitatea reflectată de percepţie, spre deosebire de raţionalism • Două caracteristici esenţiale pentru empirişti: • La nivelul cunoaşterii: experienţa sensibilă; • La nivelul eticii: organizarea vieţii sociale

15. Francis Bacon (1561-1626) • Devenit mâna dreaptă a regelui, este acuzat de luare de mită • Iniţiază proiectul intitulat Marea Înnoire – trecerea în revistă a tuturor ştiinţelor • Eliminarea din intelect a atitudinilor preconcepute (idoli) • Idolii tribului (natura umană) • Idolii peşterii (educaţie) • Idolii forului (neconcordanţe) • Idolii teatrului (autoritatea vechilor sisteme)

16. Empirismul • Numărul suficient de observaţii va permite formularea unor teorii - metoda gândirii inductive • Clasificarea ştiinţelor pornind de la criterii psihologice • Contribuţia la dezvoltarea psihologiei • pledează pentru separarea raţiunii de revelaţie; • prezintă o viziune concretă asupra lumii; • respinge silogismul, susţinând importanţa inducţiei ca metodă de cercetare; • în cunoaştere un rol important îl au exemplele; • realizează prima încercare de sistematizare a motivelor şi intereselor umane

17. Thomas Hobbes (1588-1679) • Extinde empirismul asupra tuturor sferelor cunoaşterii • Sufletul – doar o metaforă a vieţii, de aceea discuţiile pe această temă sunt doar vorbe în gol • Respinge ideea cunoştinţelor înnăscute • Tot ce avem în minte provine din experienţa simţurilor

18. Reduce însuşirile senzoriale ale lucrurilor la însuşirile lor cantitative (mărime, formă, poziţie, mişcare) • Procesele complicate ale cunoaşterii se bazează pe senzaţii şi prelucrarea acestora • Percepţia: suită de senzaţii • Actul judecăţii: legarea cuvintelor • Omul: o maşină în interiorul căreia fenomenele conştiente sunt iluzorii şi lipsite de interes • Psihologia promovată: mecanicistă, psihofiziologică, reducţionistă

19. Probabil ca urmare a influenţei mamei, a fost foarte timid (Eu şi frica suntem gemeni) • Semenii – periculoşi • !toţi oamenii sunt prin natura lor duşmanii celorlalţi oameni, din cauza dorinţei de putere • Homo homini lupus • Traiul în bună pace – posibil doar prin cedarea dreptului la autodeterminare către un guvern autocratic / monarhie

20. John Locke (1632-1704) • Cel mai de seamă reprezentant al empirismului • Eseu asupra intelectului uman • Atacă o concepţie populară – ideile de Bine, Dumnezeu şi Rău sunt înnăscute • Toate cunoştinţele provin din experienţă - Nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu • Tabula rasa • Experienţa senzorială – sursa unui alt nivel al cunoaşterii (reflexia) • Observarea de către spirit a propriilor operaţii

21. Izvoarele cunoaşterii: • Sensations şi reflections • Ideile sunt simple sau complexe, după numărul simţurilor care stau la baza lor: • un singur simţ extern: miros, gust, culoare, sunet; • din două sau mai multe simţuri externe: figura, întinderea, mişcarea; • dintr-un simţ intern: ideile de gândire şi reprezentare, de judecată şi simţire; • din simţurile interne şi externe: existenţa, unitatea, forţa.

22. !Scopul educaţiei: formarea gentlemanului • Şcoala – stimularea virtuţilor • Respinge învăţarea “limbilor moarte” • Bătaia este combătută – o disciplină de sclav naşte un caracter de sclav • Metodă de transmitere a informaţiilor – exemplul • Educaţia trebuie să dezvolte deopotrivă trupul şi spiritul • Poate lua forma jocului • ! Concepţia despre natura umană • Oamenii sunt capabili să facă binele social şi să raţioneze • Rolul legilor statului – de a permite exprimarea liberă; guvernele primesc legitimitate doar dacă respectă acest principiu

23. Paradigmele psihologiei moderne.Asociaţionsimul (sec. XVII-XIX) • Spiritul uman se dezvoltă de la starea iniţială sub efectul experienţei şi asociaţiei de idei • Fenomenul a fost sesizat încă de Aristotel (asocierea pe bază de contrast, asemănare sau contiguitate) • Fenomenele complexe – rezultat al asocierii succesive • Psihologia devine un fel de mecanică sufletească • Asociaţiile explică multe din procesele psihice, dar nu sunt singurele explicate

24. (Alţi) Reprezentanţi David Hume (1711-1776) • Ideile se asociază preferenţial când există între ele: • O proximitate spaţială • O contiguitate temporală • O asemănare • O relaţie cauză-efect

25. John Stuart Mill (1806-1873) • Extinderea asociaţionismului dincolo de limitele psihologiei • Viaţa psihică fără conştiinţă nu există Herbert Spencer (1820-1903) • Principiul evoluţiei este unul general • Trecerea de la simplu la complex se face prin diferenţieri succesive • Obiectul de studiu al psihologiei: conexiunea factori interni-factori externi; geneza şi dezvoltarea acestora

26. Pavlov (1849-1936) • Teoria reflexelor (necondiţionate şi dobândite – asociere temporară) • Şcoala pavloviană şi pavlovismul Hermann Ebbinghaus (1850-1909)

27. Edward Lee Thorndike (1874-1949) • Învăţarea la animale şi învăţarea umană • Imitaţia, dresajul şi strategia “încercare - eroare” • Legea efectului