Curs de formare a instructorilor sportivi Elemente de legislaţie sportivă Dr. Arthur HOFFMANN

1. AGENŢIA NAŢIONALǍ MINISTERUL INTERNELOR SI PENTRU SPORT REFORMEI ADMINISTRATIVE Curs de formare a instructorilor sportivi Elemente de legislaţie sportivă Dr. Arthur HOFFMANN Director General AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT

2. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Organizaţia Agenţia Naţională pentru Sport Tara România Data 22.02.2006 Articolul 1(...) 1.1. Ce măsuri au fost luate în ţara Dvs pentru a se aplica dispoziţiile Cartei Europene a Sportului? - de către parlament (exemplu – adoptarea unei legi a sportului) Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă nr. 551/2004 Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport nr. 552/2004 - de către guvern (precizaţi cum anume) ………. HG 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 OG 11/2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport Prin Agenţia Naţională pentru Sport şi direcţiile judeţene ale acesteia. - de către o organizaţie naţională a sporturilor (precizaţi cum anume) ………. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român prin programe educative, împotriva violenţei în sport, pentru toleranţă şi fair-play. - altele (vă rugăm a preciza) ….. Asociaţiile judeţene pe ramură de sport. - nimic Remarci generale:

3. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 2 (…) 2.1. Definiţia dată de sport în ţara Dvs este conformă cu cea dată în Carta Europeană a sportului? Da X Nu…. Remarci generale : articolele 1, 10, 13 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Articolul 3 (…) 3.1. Puterile publice : - desfăşoară un rol complementar al mişcării sportive? DA -desfăşoară principalul rol motor? NU 3.2. Mişcarea sportivă se fondează pe principiile voluntariatului şi ale autonomiei ? Da X Nu …….. 3.3. Care sunt proporţiile bărbaţi/femei în cadrul birourilor federaţiilor sportive naţionale : Femei 9 % Bărbaţi 91 %

4. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 4 (…) 4.1. Există dispoziţii juridice sau administrative în ceea ce priveşte accesul la instalaţii sportive, inclusiv pentru persoanele cu handicap? Da X Nu..... 4.2. Au fost create condiţii favorabile pentru accesul tinerilor la instalaţii sportive (tarife reduse şi altele) Da X Nu ...... Articolul 5 (...) 5.1. Educaţia fizică face parte în mod obligatoriu din programa şcolară? Da X Nu ...... 5.2.1. Educaţia fizică şi sportivă este predată de către specialişti sau de către nespecialişti? i) în învăţământul primar Specialişti : Da X Nu…. Nespecialişti : Da… Nu X ii) în învăţământul secundar Specialişti : Da X Nu…. Nespecialişti : Da… Nu X iii) în alte tipuri de învăţământ (vă rugăm precizaţi) : superior; specialişti: Da X.

5. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 6 (.....) 6.1 Există programe naţionale privind „sportul pentru toţi”? Da X Nu........... 6.2 Există o politică naţională privind încurajarea participării la activităţi sportive a grupurilor sub-reprezentate? Da X Nu.......... Articolul 7 (.....) 7.1 Există în ţara dvs. programe naţionale având drept obiectiv îmbunătăţirea performanţelor sportive? Da X Nu............ Există un sistem (naţional) de depistare a talentelor sportive ? DA Există o structură naţională de medicină şi ştiinţă a sportului? DA X Nu........... Există alte formule? Da X Nu...........

6. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 8 (.....) 8.1 Se face diferenţiere în ţara dvs. între sportivii profesionişti şi sportivii de înaltă performanţă? Da X Nu.............. 8.2 Există măsuri administrative luate pentru a-i proteja pe sportivii de înaltă performanţă în timpul activităţii lor sportive şi după retragerea din activitatea competiţională? Da X Nu................. Articolul 9 (....) 9.1 Există în ţara dvs. programe speciale pentru antrenori? Da X Nu................. 9.2 Care este procentajul antrenorilor calificaţi şi cu licenţă care lucrează în ţara dvs.? 100% calificaţi. Remarci generale: Statutul antrenorilor este reglementat prin Hotărâre de Guvern.

7. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 10 (....) 10.1 Există factori naturali sau de mediu înconjurător de care trebuie să se ţină seama în proiectarea şi construirea de baze sportive? Da X Nu....................... 10.2 Există factori naturali sau de mediu înconjurător de care trebuie să se ţină seama atunci când se organizează activităţi sportive? Da X Nu............... Articolul 11 (....) 11.1 Cercetarea în sport este parte componentă a politicii naţionale a sportului? Da X Nu.................... 11.2 Acordaţi credite cercetării în sport? Da X Nu..............

8. Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 12 (....) 12.1 Este finanţat sportul la nivel central şi naţional? - direct de la bugetul de stat Da X Nu.... - prin loterie Da X Nu.... 12.2 Este finanţat sportul în ţara dvs.? - de către regiuni Da X Nu..... - de către colectivităţile locale Da X Nu.... - prin mecenat Da X Nu.... Articolul 13 (....) 13.1 Precizează legislaţia naţională care sunt competenţele diferitelor autorităţi sportive? Da X Nu.... 13.2 Există comisii sau subcomisii parlamentare pentru tineret şi sport? Da X Nu....

9. CADRULLEGISLATIV AL ORGANIZARII SI DEZVOLTARII ACTIVITATII DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT Cuvinte cheie: Legile constituţionale, Legile organice, Decrete, Hotărârile, Ordonanţe, Ordine, a legiferarea, a judeca, conduită corectă, Unităţi sportive, Asociaţii sportive, Cluburi sportive, secţii pe ramuri de sport, Charta Europeană a Sportului, Codul Eticii Sportive, Convenţia anti – doping, Convenţia Europeană privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal

10. Elemente de legislaţie Constituţia României Titlul II Cap. Drepturile şi îndatoririle fundamentale Art. 49.al. 5 – Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivăa ţării.

11. Elemente de legislaţie Constituţia României Titlul III Autorităţile publice Capitolul I Parlamentul - Secţiunea 3 Legiferarea Art.73 Categorii de legi: Parlamentul adoptă legi constituţionale , legi organice şi legi ordinare. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

12. Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: • sistemul electoral : organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; • organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; • statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; • organizarea şi desfăşurarea referendumului; • organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

13. Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: • regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; • regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; • infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; • acordarea amnistierii sau a graţierii colective; • statutul funcţionarilor publici; • contenciosul administrativ; • organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Magistraturii a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;

14. Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: • regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; • organizarea generală a învăţământului; • organizarea administraţiei publice locale a teritoriului precum şi regimul general privind autonomia locală; • regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; • statutul minorităţilor naţionale din România; • regimul general al cultelor; • celelalte domenii pentru care în constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

15. Elemente de legislaţie Constituţia României Art. 74. Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativă legislaţia aparţine, după caz, Guvernului / deputaţilor / senatorilor / sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot . Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiativă legislativa trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în Municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate, cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

16. Elemente de legislaţie Constituţia României Art. 108 - Actele Guvernului Guvernul emite hotărâri şi ordonanţe Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor Ordonanţele se emit în timpul unei legi speciale de abilitare, în condiţiile prevăzute de aceasta. Hotărârile şi ordonanţele adaptate de Guvern se semnează de primul ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

17. Elemente de legislaţie Constituţia României revizuită (comentarii şi explicaţii), Iorgovan p. 189. Hotărâreareprezintă actul prin care Guvernul îşi exercită rolul constituţional privind conducerea generală a administraţiei publice (art. 102, al. 1). Prin Hotărâre se reglementează aşadar relaţiile sociale care sunt prin natura lor inferioară ca importanţă faţă de cele reglementate prin lege. Hotărârea intervine în orice domeniu, ramură sau sector de activitate, deoarece Guvernul are o competenţă materială generală. A administra (H. Fayol) înseamnă a prevedea a organiza, a coordona, a comanda, a controla. Faţă de această situaţie expresia „organizarea executării legilor”- trebuie interpretată într-un sens larg.

18. Elemente de legislaţie Legea Nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Art. 46 al (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin ministerul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

19. Legea administratiei publice locale nr.215/ 2001 (M.O.204/23/04/2001) Atributiile consiliului local - Art.38(2) n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, aparearea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmaresta si controleaza activitatea acestora. p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement; Atributiile administratiei publice a municipiului Bucuresti – consiliile locale ale sectoarelor - Art . 95(2), j), k) Atributiile consiliului judetean - Art. 104(1) n) Asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau8 desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive.

20. Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL I Dispozitii generale Art. 4. - (1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin: f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;

21. Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL II Sistemul national de invatamant Capitolul V Invatamantul de arta si invatamantul sportiv Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Invatamantului poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar. (2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Invatamantului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material. (3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

22. Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL III Continutul invatamantului Capitolul III Activitatea extrascolara Art. 132. - (1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.

23. Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL IV Conducerea invatamantului Capitolul I Ministerul Invatamantului si alte organisme de nivel national (5) In subordinea Ministerul Educatiei Nationale functioneaza : b) Federatia Sportului Scolar si Universitar, unitate autonoma, cu personalitate juridica. Federatia Sportului Scolar si Universitar coordoneaza activitatea sportiva a asociatiilor sporetive scolare si universitare. Federatia Sportului Scolar si Universitar se afiliaza la Federatiile internationale ale sportului scolar, respectiv universitar. Cluburile sportive scolare si universitare, infiintate conform prevederilor articolului 40 ali. (1), au personalitate juridica si se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face in baza reglementarilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive.

24. Istoria legislaţiei sportive Începuturile practicării organizate a exerciţiilor fizice, a sportului sunt legate de secolul al IX-lea, de perioada dezvoltării învăţământului, când tot mai mult, elementele tradiţional-populare, jocurile ţărăneşti care au dus la apariţia a numeroase creaţii folclorice şi care se împletesc cu elementele noi care însemnau exerciţii fizice-de gimnastică şi chiar practici sportive introduse dinafară, din alte ţări, de cei care studiau acolo sau cei ce veneau în contact cu populaţia noastră. În epopeea germană „Cântecul Nibelungilor“, de la începutul secolului al XIII-lea, este menţionat...„un duce din Tara Valahilor care vine în arena unui turnir“. Istoria mai consemnează cum la începutul secolului al XV-lea (1412), o echipă de cavaleri munteni de la curtea lui Mircea cel Bătrân participă la turnirul de la Buda, desfăşurat în cinstea unei alianţe militare contra Imperiului Otoman.

25. Istoria legislaţiei sportive La petrecerile şi distracţiile populare, se organizau frecvent întreceri de călărie, înot, cu bărci şi alte ambarcaţiuni, oină, trântă, jocuri atletice şi gimnastice ca şi alte concursuri tradiţionale, dansuri populare etc. Pe parcursul derulării istorice social politice a României, au fost elaborate multiple legi, hotărâri, ordonanţe care, în succesiunea lor istorică, au vizat direct dezvoltarea domeniul educaţiei fizice şi sportului.

26. Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1772. este emis Regulamentul scolii domneşti de la Sfântul Sava, el se regăseste într-un Hrisov(act normativ) al domnitorului Alexandru Ipsilante. Printre alte instrucţiuni se găsesc două indicaţii referitoare la exerciţiile corporale : “…după masa comună elevii au recreaţie cu gimnastică timp de o oră...”şi “...o dată pe săptămână elevii vor ieşi cu pedagogii sau profesorii în unele locuri din apropiere, pentru exerciţii corporale…”. Trebuie evidenţiată această prioritate românescă datorită faptului că în Europa acelei epoci, gimnastica nu fusese introdusă încă în programele şcolilor secundare ; în occident, Basedow pune bazele Philantropinului în anul 1774, iar GutsMuths publică “Gymnastik für die Junged” în 1793.

27. Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1802. Intr-un proces verbal al consiliului profesoral al liceului din Sighetul Marmaţiei sunt menţionate ca exerciţii fizice şi sporturi permise : jocurile cu minge, jocul cu zaruri, oina şi jocul “lepşa”, iar ca sporturi interzise : trânta, capra şi popicele. 1817.Hrisov emis de cancelaria domnului muntean Ioan Gheorghe Caragea care interzice jocul de popice în Ţara Românească, deoarece constituia sursă de scandaluri şi înşelătorii întrucât se juca şi pe bani. Acest hrisov este abrogat în anul 1886, iar întrecerile de popice încurajate; 1841. Domnul Moldovei – Mihai Sturza încuviinţează printr-un hrisov statornicirea de hipodromuri în mai multe localităţi şi organizarea curselor de alergări cu premii;

28. Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1859. aprilie 14. Înalt ordin de zi prin care domnitorul Al.I.Cuza hotărăşte organizarea unei tabere militare la Floreşti, unde militarii executau exerciţii fizice şi concursuri tehnico-aplicative; 1862. Al.I.Cuza aprobă “Ordonanţa asupra instrucţiunii gimnasticii prin corpuri şi stabilimente militare”, prin care gimnastica a fost introdusă obligatoriu în armată şi şcolile militare; 1864.Legea Instrucţiunii nr. 52014/1864 (MO nr. 272 din 5/17 decembrie 1864) (Al.I. Cuza), prima Lege prin care se organizează învăţământul în mod unitar şi care prevede obligativitatea predării exerciţiilor fizice în licee; 1865. Înaltul Decret Domnesc nr. 1147/9 Septembrie 1865, de recunoaşte si aprobare a statutelor « Societăţii de Dare la Semnu, Bucureşci ».

29. Istoria legislaţiei sportive Primele legi cu impact asupra domeniului 1874 – 1929 1874. Legea organizării serviciului sanitar, prevedea în art.115 ca “în toate stabilimentele publice să nu fie neglijate educaţiunea fizică”; 1879. Este editată “Legea pentru numirea profesorilor de gimnastică în gimnazii, licee şi şcoli profesionale”. Din anul 1980, catedrele se obţineau prin concurs; 1898. Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret, care prevedea introducerea gimnasticii o oră pe săptămână, iar joia şi sâmbăta organizarea de „jocuri gimnastice şi excursii”; 1905. Legea instrucţiei militare prin care exerciţiile militare, tehnico-aplicative devin obligatorii în şcolile (de stat şi private) primare, secundare şi profesionale de băieţi;

30. Istoria legislaţiei sportive Primele legi cu impact asupra domeniului 1874 – 1929 1907. Legea organizării armatei abrogă Legea instrucţiei militare în învăţământul secundar, exerciţiile militare limitându-se la trageri la ţintă; 1909. Legea privind instrucţia militară şi tragerea la ţintă pentru elevii mai mari de 15 ani, din clasele secundare; 1913. Decretul Ministerului de Războiu nr. 3442 din 1913. Regulament provizoriu al şcoalei militare de scrima si gimnastica (MO nr. 227 din 11 ianuarie 1914) 1915. Legea 727/12 martie 1915 în temeiul căreia Federaţiunea Societăţilor de Sport din România, fondată în 1912, este recunoscută persoană juridică (MO nr. 276 din 14 Martie 1915)

31. Istoria legislaţiei sportive 1920. Este elaborat şi publicat primul proiect de lege a educaţiei fizice din istoria mişcării sportive din ţara noastră; 1921. Legea în temeiul căreia „Societatea Română de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn” din Bucureşti obţine statut de persoană juridică (promulgată pe data de 9 iulie 1921). 1921. Ministrul de război depune la Biroul Parlamentului proiectul „Legii pentru organizarea educaţiunei fizice şi a pregătirii militare naţionale”; 1921, aprilie. Este dat publicităţii, spre dezbatere, proiectul “Legii pentru organizarea educaţiei fizice în şcoală, în societăţi de sport şi gimnastică ale meseriaşilor, muncitorilor şi ţărănimii”; 1921. Legea Casei Culturii Poporului prin care se înfiinţează Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, ca organ de îndrumare, coordonare şi propagandă al mişcării sportive; 1923. Legea şi Statutul de înfiinţare a Aero - Clubului Regal Român. (votată în Senat în şedinţa din 8 martie 1923 şi publicată în MO nr. 7 din 1923).

32. Istoria legislaţiei sportive 1923. iunie 15. Este promulgată „Legea educaţiei fizice”, prima lege din România referitoare la acest domeniu. Prin aceasta, se statornicea şi aceea că Oficiul naţional de educaţie fizică, ca singur organism de stat pentru educaţie fizică, va funcţiona pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice; 1929. Înaltul Decret Regal nr. 2801/5 August 1929 pentru promulgarea Legii Educaţiei Fizice (MO nr.196/ 4.09.1929) 1933. Înaltul Decret Regal nr. 1310/8 mai 1933 de promulgare a Legii modificatoare a dispoziţiunilor de administrare a Legii educaţiei fizice din 1929 şi de înfiinţare a Uniunii Federaţiilor Sportive din România, UFSR (M.O. nr. 104 din 11 mai 1933)

33. Istoria legislaţiei sportive 1936. Decretul Lege 821/1936 privind modificări in organizarea si funcţionarea Oficiului Educaţiei Tineretului Român (OETR) (MO nr 81 / 1936) 1937. Decretul Regal nr. 3424/7 octombrie 1937 pentru organizarea şifuncţionarea Străjii Ţării şi desfiinţarea Oficiului Educaţiei Tineretului Român (OETR ) (MO nr.233 din 8 octombrie 1937, p. I, pag. 8190) 1938. Decretul Regal privind donarea către „Straja Ţării” a unor terenuri din patrimoniul statului cu folosinţă sportivă (dat la Bucureşti la 7 aprilie 1938). 1940. Decretul - Lege 3.628/29 oct. 1940 privind desfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U.F.S.R.) si noul regim al sportului românesc – înfiinţarea Organizării Sportului Românescsub autoritatea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.O. nr. 254 din 30 oct 1940) 1940. noiembrie 13. Decret – Lege privind încetarea activităţii Federaţiei Societăţilor de Turism din România şi încadrarea asociaţiilor şi filialelor sale în OSR; 1942. noiembrie 7. Legea pentru reorganizarea Organizaţiei Sportului Românesc care prevedea în instrucţiuni speciale locul şi rolul mişcării sportive naţionale în timp de război.

34. Istoria legislaţiei sportive 1943. Legea Educaţiei Fizice prin care O.S.R. trecedin nou sub auspiciile Preşedinţiei Consiliului de Miniştrii, iar ministerele “primesc atribuţii privind activitatea sportivă; 1944. Legea din 7 decembrie 1944 privind desfiinţarea Organizării Sportului Românesc şi re-înfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U.F.S.R). 1945. Legea privind organizarea învăţământului superior de educaţie fizică şi re-înfiinţarea Academiei Naţionale de Educaţie fizică; 1946. Legea nr. 135 din 9 martie 1946 privind nominalizarea Organizaţiei Sportului Popular (OSP) ca organ de stat ce funcţionează pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi desfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U.F.S.R) (precedat de Decretul nr. 725 din 7 martie 1946).

35. Istoria legislaţiei sportive 1948, aprilie 6. Se votează de către Marea Adunare Naţională Constituţia Republicii Populare Române, care la art.20 şi 25 menţionează că „educaţia fizică şi sportul au devenit probleme de stat”; 1948.august 3. Marea Adunare Naţională votează Legea pentru reforma învăţământului, care în Cap. III, art. 16, prevedea educaţia fizică printre obiectele de învăţământ obligatorii; 1949. Decretul nr. 329 / 6 august 1949 pentru înfiinţarea şi organizarea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri. 1957. Hotarârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romane 2 iulie 1957 cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din RPR şi înfiinţarea Uniunii pentru Cultura Fizica si Sport (UCFS).

36. Istoria legislaţiei sportive 1967. Legea nr. 29 din 29 decembrie 1967(*** republicata cu modificări până în 1977) cu privire la dezvoltarea activităţii de educatie fizica şi sport şi înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) (Buletinul Oficial nr. 114/29 dec.1967; BO, partea I, nr. 113/21 dec.1976; BO nr. 40 din 11 mai 1977). Cele doua activitati sunt considerate ”activităţi de interes naţional”;

37. Istoria legislaţiei sportive 1989. Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională nr. 27/30 dec.1989 privind desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi înfiinţarea Ministerului Sportului. 1990. Hotarârea Primului ministru al Guvernului României nr. 549/16 februarie 1990 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Sportului (ne publicată în Monitorul Oficial). 1991. Hotarârea Guvernului nr. 124/01.02.1991 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Roman completata prin Hotărârea Guvernului 631/1995 si modificata prin Hotărârea Guvernului 883/1998 1992. Hotarârea Guvernului nr. 15 din 11 ianuarie 1992 de completare şi modificare a Hotărârii Guvernului 994/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 28 din 26 februarie 1992)

38. Istoria legislaţiei sportive 1994. Hotarârea Guvernului României nr. 462/29 iulie 1994, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 230 din 23 august 1994) 1996. Hotarârea Guvernului nr. 8/12 ianuarie 1996 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 462/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 11/18 ianuarie 1996) 1997. Hotarârea Guvernului nr. 406/iulie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO, partea I, nr. 186/4 august 1997) 1999. Hotarârea Guvernului nr. 239/01.04.1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, (MO nr. 146 din 08. 04.1999).

39. Istoria legislaţiei sportive 2000. Legea nr.69/28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului (MO nr. 200/9 mai 2000) 2000.Ordonanţa nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii modificată prin Ordonanţa nr.37/2003 2001. Hotarârea Guvernului nr.6/4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 014/10 ianuarie 2001) 2001. Hotarârea Guvernului nr.884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

40. Istoria legislaţiei sportive 2003. Hotararea Guvernului nr. 484/2003 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare in activitatea sportiva 2003. Hotarârea Guvernului nr. 759/3.07.2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport. 2005. Hotarârea Guvernului nr. 1091/2005 privind aprobarea structurii organizatorice si a Regulamentului de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Anti Doping

41. Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69 / 2000 Art 1. - Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport

42. Lege nr. 69/2000 din 28/04/2000 Versiune actualizata la data de 13/05/2006 @Text actualizat la data de 13.05.2006 avandu-se in vedere urmatoarele acte: - O.U.G. nr. 240/2000 - O.G. nr. 7/2001 - Legea nr. 345/2002 - Legea nr. 414/2002 - Legea nr. 221/2003 - Legea nr. 472/2004 - O.U.G. nr. 119/2005 - Legea nr. 293/2005 - O.U.G. nr. 205/2005 - Legea nr. 124/2006.

43. Lege nr. 69/2000 TITLUL IDispozitii generale TITLUL IIOrganizarea educatiei fizice si sportului CAPITOLUL I Educatia fizica si sportul scolar si universitar CAPITOLUL II Educatia fizica militara si profesionala CAPITOLUL III Sportul pentru toti CAPITOLUL IV Sportul de performanta TITLUL IIIStructurile administratiei pentru sport@ CAPITOLUL I Ministerul Tineretului si Sportului CAPITOLUL II Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti CAPITOLUL III@ Comitetul Olimpic Roman (@Capitolul III, ce contine art. 201 si 202, a fost introdus prin art. I pct. 10 din Legea nr. 472/2004)

44. Lege nr. 69/2000 TITLUL IVStructurile sportive CAPITOLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL II Asociatiile sportive CAPITOLUL III Cluburi sportive CAPITOLUL IV Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport CAPITOLUL V Federatiile sportive nationale CAPITOLUL VI Ligile profesioniste CAPITOLUL VII@ Comitetul Olimpic Roman (@Capitolul VII al titlului IV, a fost abrogat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 472/2004.) CAPITOLUL VIII Dispozitii comune TITLUL VAutoritatea disciplinara TITLUL VISupraveghere si control

45. Lege nr. 69/2000 TITLUL VII Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului TITLUL VIII Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului TITLUL IX Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului TITLUL X Protectia sociala a sportivilor de performanta TITLUL XI Finantarea activitatii sportive TITLUL XII Baza materiala pentru activitatea sportiva TITLUL XIII Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului TITLUL XIV Sanctiuni TITLUL XV Dispozitii tranzitorii si finale

46. Subsistemul activităţilor • În conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Fizice şi Sportului şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, activităţile de educaţie fizică şi sport sunt: • • Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie prevăzută în planul de învăţământ cu un număr de ore, diferenţiat pe cicluri şcolare, în trunchiul comun. • • Educaţia fizică în universităţi este disciplină de învăţământ cu frecvenţă săptămânală prevăzută în planurile de învăţământ, pe parcursul a patru semestre, peste numărul de ore alocat pe profiluri. • • Educaţia fizică militară. Aceasta este disciplină obligatorie prevăzută în planul de instrucţie şi de învăţământ şi se desfăşoară sistematic şi continuu, în limita a cel puţin trei ore pe săptămână. • • Educaţia fizică profesională. Ea se organizează în acele do-menii de activitate care implică diferite forme specifice de practicare a exerciţiilor fizice. • • Educaţia fizică şi sportul practicate în scop profilactic sau terapeutic sunt structurate pe arii de cuprindere, diferenţiat în funcţie de obiectivele urmărite: întreţinere, tratament etc.

47. Subsistemul activităţilor • În conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Fizice şi Sportului şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, activităţile de educaţie fizică şi sport sunt: • • Sportul şcolar şi universitar se desfăşoară în unităţile şi instituţiile de învăţământ, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, înfiinţate în condiţiile Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000. Activitatea este coordonată de Federaţia sportului şcolar şi universitar. • • Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiilor fizice într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat sau independent în vederea menţinerii sănătăţii, a recreerii şi socializării cetăţenilor.

48. Subsistemul activităţilor Programul naţionalSportul pentru Toţi, conceput şi susţinut de Federaţia Română Sportul pentru Toţi, include următoarele subprograme: – Bebi-sport– practicarea exerciţiului fizic a jocului pentru a răspunde nevoii de mişcare a copilului mic, până la 6 ani. – Fun-sport– stimularea copiilor şi tinerilor (7-25 ani) în vederea participării libere, cu continuitate şi regularitate la activităţile fizice recreativo-distractive şi tehnico-aplicative. – Femi-sport– angrenarea femeilor în practicarea şi organizarea activităţilor fizice sportiv – recreative. – Old-sport– promovarea sănătăţii adulţilor şi vârstnicilor prin activităţi fizice şi recreative. – Rural-sport– menţinerea şi valorificarea tradiţiilor şi datinilor româneşti şi atragerea copiilor şi tinerilor alături de bătrânii satelor la sport, joc şi cunoaştere. – Pronatura– turismul pentru toţi – dezvoltarea turismului, a drumeţiilor, mersului pe munte, precum şi educarea în spiritul cunoaşterii şi protejării mediului.

49. Subsistemul activităţilor • Programul naţionalSportul pentru Toţi, conceput şi susţinut de Federaţia Română Sportul pentru Toţi, include următoarele subprograme: • – Promo-info-sport– campanie de promovare a Programului Naţional şi a subprogramelor; schimbarea atitudinii şi interesului faţă de sportul pentru toţi; obţinerea de date ştiinţifice pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea programului; stabilirea sistemului de colectare şi transmitere a datelor şi informaţiilor. • – Resurse umane – Sportul pentru toţi – asigurarea personalului voluntar şi salariat într-un cadru de selecţie, formare şi perfecţionare care să asigure necesarul din punct de vedere cantitativ şi calitativ. • – Etni-sport– cultivarea relaţiilor armonioase, în spiritul toleranţei şi fairplay-ului, între comunităţile etnice, prin intermediul sportului pentru toţi. • – Jocurile românilor de pretutindeni– realizarea de legături pe multiple planuri cu diaspora românească pentru cultivarea şi valorificarea în lume a tradiţiilor româneşti şi pentru obţinerea sprijinului documentar şi informaţional.

50. Subsistemul activităţilor • Sportul de performanţă urmăreşte valorificarea aptitudinilor manifestate individual sau în cadrul echipelor sau echipajelor, într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie. Sportul profesionistpoate fi practicat atât în cluburile sportive de drept privat cât şi în cluburile sportive de drept public, la ramurile de sport şi în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea formulată de federaţiile sportive naţionale, în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiei internaţionale corespondente.