320 likes | 711 Views
Educatia Rational Emotiva si Comportamentala EREC. Psihoterapiile cognitiv-comportamentale. Segmentul din familia mai larga a psihoterapiilor, cel mai bine validat stiintific Exista mai multe scoli: Psihoterapia rational emotiva si comportamentala (REBT) – A. Ellis
E N D
Psihoterapiile cognitiv-comportamentale • Segmentul din familia mai larga a psihoterapiilor, cel mai bine validat stiintific • Exista mai multe scoli: • Psihoterapia rational emotiva si comportamentala (REBT) – A. Ellis • Psihoterapia cognitiva (CT) – A. Beck • Modificarile cognitiv-comportamentale (CBM – D. Meichenbaum)
Asumptii fundamentale: • Evenimentele din viata nu ne afecteaza raspunsurile / reactiile in mod direct, ci felul in care percepem si interpretam evenimentele (cognitiile noastre, modul in care le percepem) cauzeaza raspunsurile noastre: • cognitive (ideea ca nu merita sa traiesc) • comportamentale (izolare, lipsa de comunicare) • subiectiv-emotionale (traire depresiva) • biologice (cresterea tensiunii arteriale)
Cognitiile prin care interpretam aceste evenimente de viata pot fi identificate: • in mod direct (in cazul cognitiilor constiente) • indirect (prin indicatori comportamentali) in cazul cognitiilor inconstiente.
Odata identificate, cognitiile POT fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cognitiile (convingerile, credintele) irationale / dezadaptative, care genereaza raspunsuri disfunctionale sunt inlocuite cu cognitii rationale / adaptative, care genereaza raspunsuri functionale.
Terapia raţional emotivă şi comportamentală • reprezintă o metodă de intervenţie prin consiliere, în general fondată pe asumpţia că problemele emoţionale rezultă mai degrabă dintr-o gândire şi înţelegere defectuoasă a evenimentelor, decât din evenimentele în sine.
A – evenimentul activator (interior sau exterior) • B – convingerile – rationale sau irationale • C – consecintele – emotionale sau comportamentale • Convingerile rationale >> consecinte negative functionale (tristete) • Convingerile irationale >> consecinte negative disfunctionale (depresie)
Consecintele functionale: • Atrag atentia persoanei ca ceva blocheaza atingerea scopurilor sale, insa nu imobilizeaza individul • Motiveaza persoana sa recurga la comportamente care conduc la dezvoltarea personala • Incurajeaza punerea eficienta, in practica, a comportamentelor necesare atingerii propriilor scopuri
Consecintele disfunctionale: • Conduc la experientierea durerii si disconfortului psihic • Motiveaza persoana sa recurga la comportamente contrare propriilor interese • Impiedica persoana sa se angajeze in comportamentele necesare atingerii propriilor scopuri
Etapa D (disputarea) - provocarea credinţelor iraţionale prin chestionarea asumpţiilor referitoare la un anumit eveniment. • Etapa E – găsirea unei soluţii eficiente
Emoţiile negative izvorăsc din trei mari credinţe iraţionale: • (Eu) Trebuie să mă descurc bine şi să câştig aprobarea celorlalţi pentru performanţele mele, altfel voi părea că sunt o persoană ratată. • Ceilalţi trebuie să mă trateze cu respect, exact aşa cum doresc eu să fiu tratat; dacă nu procedează astfel, societatea şi întregul univers ar trebui să-i condamne şi să-i pedepsească pentru lipsa lor de consideraţie relativ la persoana mea. • Viaţa trebuie să fie în aşa fel aranjată încât eu să obţin tot ceea ce-mi doresc într-un mod confortabil, rapid şi uşor, şi să nu am parte de nimic din ceea ce nu-mi doresc.
Rezultatul - sentimente şi atitudini total neproductive: • Lipsa valorii ca şi persoană (“Sunt o persoană lipsită de valoare dacă nu mă descurc excelent şi nu câştig aprobarea celorlalţi în măsura în care vreau eu”). • Catastrofarea (“Este teribil şi îngrozitor dacă nu fac totul aşa cum trebuie”). • Lipsa toleranţei la frustrare / toleranţa scăzută la frustrare (“Nu suport lucrurile care mi se întâmplă şi care nu trebuia să aibă loc”).
RATIONAL vs IRATIONAL • Pentru a fi rationala, o persoana trebuie sa fie: • Pragmatica • Logica • In acord cu realitatea obiectiva
Rationalitatea – ceea ce ii ajuta pe indivizi sa isi atinga scopurile de baza, este logic (nonabsolutist) si consecvent cu realitatea obiectiva. • Irationalitatea – ceea ce blocheaza atingerea scopurilor de baza ale unei persoane, este ilogic (mai ales dogmatic si rigid) si este inconsecvent cu realitatea obiectiva.
Secventele REBT • Centrarea pe probleme specifice de viata • Definirea si stabilirea problemei tinta • Evaluarea C-ului (a consecintei) • Evaluarea A-ului (a evenimentului)
Identificarea si evaluarea problemelor emotionale secundare • Clarificarea lagaturii intre B si C • Evaluarea convingerilor (a B-ului) • Stabilirea legaturii intre convingerile irationale si consecinte
Disputarea credintelor irationale • Adincirea increderii in credintele rationale • Punerea in practica a cunostintelor si competentelor acumulate • Verificarea sarcinilor pentru acasa • Facilitarea procesului de producere a schimbarii
Istoricul aplicarii educaţiei raţional emotive şi comportamentale la copii şi adolescenţi. • 1972 - programul “The Living School” • Ellis aplica cu succes principiile REBT ca şi bază pentru o educaţie rational emotivă si comportamentala • Scopul - modificarea gândurilor negative şi a credinţelor iraţionale la elevi • 1975 - Ellis a început să lucreze si cu consilierii educaţionali • Scopul - oferirea unei metode comprehensive şi eficiente de consiliere raţional emotivă si comportamentala
1983 – Bernard & Ellis deschid noi direcţii de cercetare în domeniu • studii asupra atitudinilor şi gândurilor care pot crea sau reduce stresul la profesori, în diverse contexte • 2001 - Bernard • studiu de investigare a credinţelor iraţionale la profesorii iesiti la pensie
2001 - Bernard • primul studiu de masurare a credinţelor iraţionale la un grup de 792 profesori • identificarea a patru categorii de CI: • autodepreciere • autoritarism • cerinţa de a se face dreptate • toleranţă scăzută la frustrare >> Scala de credinte irationale a profesorilor
1975 - Knaus & Bokor • eficienţa EREC în a ajuta copiii cu dizabilităţi în învăţare să facă faţă grijilor şi problemelor şi să se accepte mai uşor pe sine • 1983 - Meichenbaum & Goodman • aplicarea EREC la elevi de clasa a II-a etichetaţi ca fiind “impulsivi” • reuşesc să obţină schimbări comportamentale satisfăcătoare.
1989 - Ann Vernon • “Thinking, Feeling, Behaving – An Educational Curriculum for Adolescents” - metodă alternativă de predare la clasele I – XII, aplicată cu succes în SUA • 2006 • “Dezvoltarea inteligentei emotionale” – Educatie rational emotiva si comportamentala
Motive pentru aplicarea EREC la copii şi adolescenţi. • natura educativă a terapiei; scopul - a ajuta oamenii să se ajute, predându-le concepte pozitive de sănătate mentală. • convingerile iraţionale centrale pe care educatia raţional emotivă şi comportamentală încearcă să le modifice, se relaţionează cu multe dintre problemele de bază întâlnite de către tineri: • echivalarea aprecierii de sine cu propriile performanţe, motiv pentru care nu au niciodată o părere prea bună despre propria persoană; • exagerarea evenimentelor, urmată de reacţionarea prin modalităţi de auto-înfrângere (e.g. abuzul de alcool sau droguri); • suprageneralizarea şi pierderea perspectivei asupra problemelor, urmate de reacţii impulsive (e.g. comportamentul suicidar).
incapacitatea de a-şi stabili scopuri pe termen lung datorita convingerii ca toate lucrurile ar trebui să fie obţinute cu uşurinţă, fără nici un efort • superficialitatea eforturilor de preventie (din moment ce tinerii nu sunt învăţaţi să-şi schimbe aceste sentimente prin modificarea gândurilor)
Scopurile finale al EREC “a-i ajuta pe oameni să-şi modifice cu succes gândurile negative ,dezadaptative” “a-i ajuta pe oameni să îşi schimbe, in bine, filosofia de viaţă”