Download
1 / 29
320 likes | 672 Views
7 minuni ale naturii în România. 1) Retezat Specii unice în lume.
E N D
1) RetezatSpecii unice în lume "Fenomene naturale perfect explicabile", spun geologii despre mai toate minunile naturale ale României. Probabil aşa şi este. Dar Retezatul are 90 de specii de plante care nu se găsesc niciunde în lume, iar Delta este cel mai bine conservată din Europa, în timp ce în Apuseni se află cel mai mare fenomen carstic din Europa. Şi toate se regăsesc într-o singură ţară. Parcul naţional Retezat a ratat intrarea în minunile naturale ale lumii, dar este o destinaţie de vis. . . .
. . . Aici există peste 80 de lacuri (aproximativ 38% din lacurile glaciare de pe teritoriul României) aşezate pe granit si formate din foşti gheţari, toate cu o adâncime de până la 29 de metri. Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, în timp ce Zănoaga este cel mai adânc din România. Tăul Agăţat este lacul instalat la o altitudine de 2.250 de metri şi mulţi turişti au impresia că zboară dacă îl privesc. Retezat este binecunoscut şi pentru diversitatea sa florală; dintre cele 1.200 de specii de plante existente în această rezervaţie, 90 nu mai pot fi văzute în alt loc din lume.
Parcul naţional Retezat - Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România (29 m)
2) Sfinxul şi Babele :Sculpturi ale naturii a)Sfinxul Situat la 2.216 m pe Platoul din Munţii Bucegi, atrage prin forma umană pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Însă, natura nemulţumindu-se doar cu atât, parcă a suflat peste el şi un strop de personalitate. Bine poziţionat, cu o privire aspră, el dă impresia că supraveghează acele plaiuri.
b)Babele Ciudate şi interesante, Babele atrag turiştii datorită formei lor unice. Pe acest platou, natura a modelat aproape toate stâncile din împrejurimi, însă mai are de lucru până să le dea forma finală. Babele au aspectul unor ciuperci gigantice, dar poate peste vreo 300 de ani, urmaşii noştri o să poată distinge siluetele unor doamne. De-a lungul timpului, în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au ţesut legende şi s-au învârtit zeci de teorii mitologice, năstruşnice ori doar amuzante. Unii afirmă că n-ar fi naturale, ci modelate cu har şi interes de mâna omului, alţii că "pietrele" din vârf de munte emană energii pozitive nemaiîntâlnite care au apărat ţara de duşmani, iar cei mai "originali" spun că sunt -fără nicio îndoială- urme ale unei civilizaţii extraterestre.
3)Delta Dunării:deşertul lângă apă Un ţinut exotic, cu peste 1.200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică şi ihtiologică, Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafaţă de peste 2.500 km2. În 1991, UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei. Suprafaţa Deltei creşte anual cu 40 de metri prin depunerea celor 60 de milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu.
4) Gura Portiţei :Galapagos de România Atestată documentar încă din 1710, Gura Portiţei este, probabil, ultima plajă virgină de pe litoralul romanesc. Ca să ajungeti acolo, trebuie sa mergeţi cu bacul o oră întreagă, însă nu se aseamănă cu nicio altă plajă, mai ales că în partea ei stângă se găseste apa dulce a Deltei Dunării. În luna iunie, când broaştele ţestoase işi depun ouăle, pe această plajă puteţi vedea cârduri întregi care se plimbă în voie, nederanjate de atenţia turistilor. Toţi cei care au vizitat Gura Portiţei, o fâşie îngustă de nisip, au plecat de acolo cu gândul că se vor întoarce în unul dintre cele mai frumoase locuri din Delta Dunării.
5) Vulcanii noroioşi :Lava neagră Rezervaţie naturală de tip geologic întinsă pe 30 de hectare, vulcanii noroioşi sunt localizaţi în Subcarpaţii de Curbură.(Buzău) Formaţiunile au apărut datorită erupţiilor de gaze din pământ care antrenează spre suprafaţă nămol şi apă. În zonă sunt cunoscuţi sub denumirea de pâcle, dar în interiorul lor se produc procese similare ca şi în vulcanii adevăraţi. Conurile nu depăşesc 5-6 metri înălţime, iar aşa-zisa lavă este aruncată pe o suprafaţă mică. . . .
. . . Odată ajunşi în zona vulcanilor noroioşi, turiştii sunt surprinşi de o senzaţie neobişnuită. Când este înnorat, platoul arid cu milioane de crăpături şi torenţi adânci separaţi de creste seamănă cu un peisaj lunar. Sau, dacă apare soarele, locul pare desprins din plin deşert african, pentru că noroiul uscat virează imediat din gri în galben deschis. De fapt, noroiul nu este altceva decât un amestec de gresii, cuartite, ghipsuri, argile, calcare şi urme de petrol, antrenate din adâncuri de gazele naturale ce provin de la peste 3.000 de metri adâncime şi care trec printr-un sol argilos, combinându-se cu apa din pânza freatică. Mai departe de zona cu cratere, acest tăram aparent ostil vegetaţiei este înconjurat de o explozie verde de natură sălbatică. Păduricea de liliac aflată în interiorul rezervaţiei Vulcanii Noroioşi este poate la fel de frumoasă şi de interesantă precum vulcanii înşişi.
6) Cetăţile Ponorului Apa de 10.000 de ani În Munţii Apuseni se află cel mai impresionant fenomen carstic din Europa de Sud-Est. Un munte de piatră de 76 de metri are la bază o apă pură, glaciară care şi-a găsit refugiu aici acum 10.000 de ani. Numit şi Everestul speologiei române, peştera Cetăţile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, în care poate cel mai mare râu subteran din ţară curge formând cascade, repezişuri şi vâltori.
7)Mărginimea Sibiului Revista Forbes o consideră cea mai romantică zonă de ecoturism din lume. La 400 de metri peste nivelul mării, respiraţi un aer perfect, iar căpiţele de fân sunt peste tot. In aceste locuri de vis, tradiţiile sunt puse la mare cinste de către locuitori.Zona este alcătuită din 18 sate, cu centrul la Săliştea, toate avand o moştenire etnologică, arhitecturală şi istorică unică. Cea mai veche asezare este Răşinari din 1204, urmată de Tălmaciu - 1318, Orlat - 1322 şi Săliştea - 1354. Prin aspectele sale de cultură materială şi spirituală, Mărginimea Sibiului se înscrie între cele mai vechi vetre ale etnogenezei româneşti.Nunta tradiţională de la Sibiel, peisajele Mărginimii, ospitalitatea oamenilor şi vechimea agroturismului din Sibiel au adus Mărginimii Sibiului un "Măr de Aur", echivalent al premiului "Oscar" în domeniul turismului.
