80 likes | 184 Views
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. SINTEZĂ. STUDIU PRE - CAMPANIE Siguranţa minorilor pe internet.
E N D
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNEInstitutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii SINTEZĂ STUDIU PRE-CAMPANIE Siguranţa minorilor pe internet
Proiectul ,,Dezvoltarea capacităţii de prevenire şi investigare a cazurilor de pornografie infantilă prin Internet în România”şi-a propus creşterea gradului de informare a unor grupuri ţintă (copii, părinţi, profesori) cu privire la riscurile ce pot apărea pe Internet şi la modalităţile de prevenire a acestora în cadrul unei campanii cu caracter informativ-preventiv ce se va derula la nivelul şcolilor din municipiile de judeţ din ţarăşi municipiul Bucureşti. În acest context, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Românea realizat un sondaj de opinie în mai multe şcoli din ţară pentru a investiga obiceiurile de utilizare a serviciilor de internet în rândul elevilor de gimnaziu, incidenţa unor comportamente & situaţii de risc precum şi identificarea gradului de informare a acestora cu privire la riscurile la care se expun atunci când navighează pe internet, respectiv a nivelului de familiarizare cu diverse modalităţi de contracarare a unor situaţii riscante legate de navigarea pe internet. Chestionarul a fost aplicat în luna februarie 2010, pe un eşantion de 903elevi de gimnaziu, care ştiu să utilizeze internetul, selecţionaţi din 40 de unităţi de învăţământ din municipii reşedinţă de judeţ şi 6 unităţi de învăţământ din municipiul Bucureşti. Prezentăm în continuare principalele rezultate ale acestui sondaj de opinie:
S-a constatat un mare interes al elevilor de gimnaziupentru internet. Astfel, pentru 86,7% dintre elevii de gimnaziu internetul esteimportant sau chiar foarte important. Tot în sprijinul celor afirmate mai sus, vin şi rezultatele Eurobarometrului realizat în decembrie 2008, “Spre o mai sigură utilizare a internetul de către copii”, care relevă faptul că România se numără printre puţinele state ale UE, în care procentul copiilor care utilizează internetul(70%)depăşeşte procentul părinţilor care utilizează serviciile de internet(58%) (la nivelul UE situaţia se prezintă astfel: 84% dintre părinţi utilizează internetul faţă de 75% dintre copii care utilizează internetul). • De asemenea, frecvenţa accesării internetul de către elevii de gimaziu este destul de ridicată. Astfel, aproximativ 70% dintre elevii de gimnaziu investigaţi accesează internetul cel puţin o dată pe zi. • Internetul răspunde în primul rândnevoilor de comunicare ale elevilor. Astfel, 80% dintre elevii investigaţi accesează internetul pentru a comunica cu diverse persoane. Totodată, internetul reprezintă un spaţiu de joacă pentru ei - 63,8% intră pe internet pentru a juca jocuri în reţea sau jocuri online.
Majoritatea elevilor accesează internetul de acasă (97,5%). S-a constatat faptul că băieţii merg la un internet caffe/la o sală de jocuri, sau acasă la un prieten, vecin, cunoştinţă pentru a intra pe internet, într-o măsură mai mare decît fetele. • Elevii de gimnaziu au învăţat să utilizeze internetul atâtcuajutorul primit de la unele persoane apropiate (63,1%) - în special de la cei de vârstă apropiată (colegi, prieteni, fraţi) - cât şi prin studiu individual(52,5%). • Cel puţin la nivel declarativ s-a constat o atitudine destul de prudentă a elevilor de gimnaziu în modul în care se raportează la internet. Astfel, 70% dintre elevi afirmă că le-ar fi teamă să se întâlnească cu o persoană pe care au cunoscut-o pe internet; 87,3%nu ar oferi informaţii personale reale dacă le-ar fi cerute atunci când sunt pe internet; • Se constată, de asemenea, un nivel scăzut de încredere faţă de ceea ce întâlnesc pe internet (95,1% resping afirmaţia cum că tot ce întâlnesc pe internet este adevărat, iar 93,6% afirmă că nu au încredere în toţi cei întâlniţi pe internet). • S-a constatat faptul că, odată cu creşterea vârstei, elevii devin mai tentaţi să adopte atitudini riscante, iar băieţii par a susţine o serie de atitudini riscante într-o mai mare măsură faţă de fete.
Chiar dacă la nivel atitudinal s-a constatat o anume prudenţă cu privire la utilizarea internetului, totuşi, se remarcă faptul că o serie de comportamenteriscante & situaţii cu potenţial riscant legate de utilizarea internetului sunt întâlnite destul de frecvent în rândul elevilor de gimnaziu. Astfel: • 86% dintre elevifrecventează site-uri de socializare(instant messenger, chat, forum, hi5, Facebook, Twitter, My Spaceetc.), iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, de cele mai multe ori, pentru a putea folosiacesteinstrumente internet, minorultrebuie să menţioneze o vârstă falsă (vârsta peste 18 ani); • Expunerea minorilor la imagini sau mesaje indecente (pornografice) este extrem de ridicată având în vedere că aproximativ 70% dintre elevii respondenţi au întâlnit în mod întâmplător astfel de imagini şi mesaje când navigau pe internet; • Peste trei sferturi dintre subiecţiau discutat cel puţin o dată pe internet cu copii sau cu alte persoane pe care nu le cunoşteau în viaţa de zi cu zi; • 38% au admis că au postat pe un site saucă au transmis pe internet altor persoane (copii sau adulţi) pe care nu le cunoşteau în viaţa de zi cu zi,fotografii cu ei; • 25%dintre elevii de gimnaziu participanţi la sondaj au afirmat că au oferit pe internet informaţii despre ei sau familia lor (nume, vârstă, număr de telefon, adresă, şcoala la care învaţă etc.) • Unsfert dintre ei au recunoscut că s-au întâlnit cu o persoană cu care interacţionaseră doar pe internet; • 14% dintre cei investigaţi au recunoscut că au postat sau transmis pe internet fotografii ale altor copii.
CONCLUZII • Frecventarea site-urilor de socializare, discuţiile cu copii sau cu alte persoane pe care nu le cunosc în viaţa de zi cu zi, oferirea identităţii reale cât şi transmiterea/postarea fotografiilor lor sunt mai răspândite în rândul fetelor. Pe de altă parte, băieţii au afirmat într-o măsură mai mare că s-au întâlnit cu persoane cunoscute prin intermediul internetului comparativ cu fetele; • Modele de comportament pe internet le sunt transmise fie de cătreprieteni (55,9%discută cu aceştia despre cum să se comporte pe internet), fie de către părinţi (54,2%discută cu părinţii despre cum să se comporte pe internet). • Aproximativ 3 sferturi dintre elevii investigaţi afirmă că părinţii lor cunosc aproape în intregime ce fac ei pe internet.Din cele afirmate de către elevii investigaţi constatăm o bună comunicare cu părinţii în ceea ce priveşte activităţile lor din spaţiul virtual (cel puţin la nivel declarativ). • Mai puţin de jumătate dintre elevi (45,9%)au stabilit împreună cu părinţii lor reguli de utilizare a internetului, în condiţiile în care aproape majoritatea părinţilor lor ştiu să utilizeze internetul. S-a constatat de asemenea faptul că părinţii care ştiu să utilizeze serviciile internet au stabilit împreună cu copiii lor reguli de utilizare a internetului (47,2%) într-o măsură mai mare comparativ cu cei care nu ştiu să utilizeze (36,2%).
CONCLUZII • Se poate contura astfelipoteza că unii părinţi nu sunt suficient informaţi asupra riscurilor care îi vizează pe cei mici în mediul virtual.Această ipoteză este susţinută şi prin rezultatele studiului realizat la nivelul UE - “Spre o mai sigură utilizare a internetul de către copii”, în decembrie 2008, în care se constată orată mare a răspunsurilor de tip “nu ştiu” a părinţilor (în jur de 20%) cu privire la o serie de pericole care îi pândesc pe minori pe internet, fapt ce sugerează un nivel scăzut de cunoaştere a acestei problematici. • Se desprinde de aici necesitatea informării părinţilor cu privire la posibilele situaţii riscante care îi pot afecta pe copiii lor atunci când aceştia utilizează internetul (înţelegerea pericolului pornografiei infantile pe Internet) şi familiarizarea acestora cu minime reguli de supraveghere a copiilor pentru evitarea victimizării. • 70% dintre elevii investigaţi apreciază că a utiliza internetul la această vârstă NU prezintă anumite riscuri. Acestă opinie este susţinută şi prin faptul că aproape majoritar (92,8%)susţin că ştiu să aibe singuri grijă de ei atunci când se află pe internet. • În condiţiile în care majoritatea elevilor apreciază că-şi pot purta singuri de grijă pe internet se remarcă un nivel destul de scăzutde informare a elevilor cu privire la metodele de protecţie faţă de riscurile internetului. Astfel, doar 28,7% dintre elevii investigaţi au menţionat cel puţin o modalitate de protecţie în faţa unor situaţii riscante ce pot apărea atunci când sunt internet.
CONCLUZII • Elevii de gimnaziu investigaţi au menţionat ca principale metode de a se proteja împotriva riscurilor existente pe internet : • Evitarea site-urilor nesigure, inchiderea rapidă a site-ului care crează probleme (8,7%); • Prudenţa în oferirea datelor persoanele importante (7,6%); • Evitarea discuţiilor cu persoane necunoscute pe internet (4,7%); • Folosirea unor aplicaţii care îi poate proteja, care poate filtra site-urile problematice (4,4%); • Solicitarea ajutorului unei persoane adulte, de încredere atunci când se ciocnesc cu o situaţie problematică (3,2%). • Se remarcă astfel, necesitatea unei campanii de informare prin care să se prezinte eleviloratâto listă completă a metodelor de protecţie în faţa riscurilor implicate de internet cât şi o prezentare cât mai completă şi realistă a situaţiilor care pot afecta în mod negativ siguranţa minorilor care utilizează internetul. • Elevii ar prefera să primească astfel de informaţiiîn mod direct, de la o altă persoană iar părinţii sunt persoanele menţionate în primul rând ca potenţiale surse de informare (58,6%). Interesante în opinia elevilor ar fi şi emisiunile TV pe această temă, 33% dintre elevi afirmând că ar dori să primească informaţii pe această cale. • Fetele ar dori să primeasca astfel de informaţii de la părinţi, de la diriginte, profesori, prin pliante, broşuri afişe sau în mod interactiv, prin scenete având la bază situaţii riscante într-o măsură mai mare decât băieţii. • În schimb, băieţii ar dori într-o măsură mai mare decât fetele să le primească de pe internet sau de la colegi, prieteni.