Cristian Du ţ escu

1. EVOLUŢII ALE REGLEMENTĂRILOR UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIULUI MANAGEMENTULUI RISCULUIELEMENTE PRINCIPALE Cristian Duţescu

2. A. CADRUL LEGAL: • Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate transpusă prin OUG nr. 90/2008 • Regulamentul UE nr. 575/2013 privindcerințeleprudențialepentruinstituțiile de credit șisocietățile de investiții-implementarea Basel III • Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013cu privire la accesul la activitateainstituțiilor de credit șisupraveghereaprudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investițiitranspusă prin OUG nr. 113/2013, Regulamentul BNR nr. 5/2013, Regulamentul ASF nr.3/2014 • MiFID II (în curs de adoptare)

3. B. ORIENTĂRI ALE LEGISLAŢIEI UNIUNII EUROPENE 1. Stabilirea unui rol determinat al consiliului de administraţie (supraveghere) 1.1. Rolul Comitetului de audit, organism a cărui constituire este obligatorie la entităţile de interes public • OUG nr.90/2008, Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului • Comitetul de audit, printre altele: (a) monitorizează procesul de raportare financiară; (b) monitorizează eficacitatea sistemelor de control intern, de audit intern, după caz, și de management al riscurilor din cadrul societății comerciale; (c) monitorizează auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate; (d) verifică și monitorizează independența auditorului legal sau a firmei de audit și, în special, prestarea de servicii suplimentare entității auditate. (e) Recomandă consiliului de administraţie auditorul financiar în entităţile e interes public

4. 1.2. Rolul organului de conducere şi Comitetul de risc Directiva 36/2013 Articolul 76 Tratareariscurilor -Organulde conducereaprobășiexaminează periodic strategiileșipoliticile de asumare, gestionare, monitorizareșidiminuare a riscurilor -Organulde conducere se implicăactivînadministrareatuturorriscurilorsemnificativeprecumșiînevaluareaactivelor, utilizarearatingurilorexterneși a modelelor interne referitoare la riscurile respective. -Liniide raportarecătreorganul de conducere care săacoperetoateriscurilesemnificative, politicile de gestionare a riscurilor, precumșimodificărileaduseacestora. -Comitetde risccompus din membriaiorganului de conducere care nu îndeplinescniciofuncțieexecutivăîninstituțiarespectivă (instituţiile semnificative-în România firmele de investiţii cu capital iniţial de 730.000 eur) -Membriicomitetului de risctrebuiesădispună de nivelulnecesar de cunoștințe, competențeșiexperiențăpentru a înțelegepedeplinși a monitorizastrategia de riscșiapetitulpentrurisc al instituției.

5. -Comitetulde riscconsiliazăorganul de conducere cu privire la apetitulpentruriscșistrategia de riscglobaleactualeșiviitoareResponsabilitateageneralăînprivințariscurilorîirevineîncontinuareorganului de conducere. -Comitetulde riscverificădacăprețurileactivelorșipasiveloroferitecliențilorținseamapedeplin de modelul de afacerișistrategia de risc ale instituției. Încazulîn care prețurile nu reflectăriscurileîn mod adecvatînconformitate cu modelul de afaceriși cu strategia de risc, comitetul de riscprezintăorganului de conducere un plan de remediere a situației. -Autoritățilecompetente pot permiteuneiinstituții, care nu esteconsideratăsemnificativăînsensulprimuluiparagraf, săunificecomitetul de riscșicomitetul de audit Membriicomitetului mixt au cunoștințele, competențeleșiexperiențanecesareatâtpentrucomitetul de risc, câtșipentrucel de audit.

6. Organulde conducere, înfuncțiasa de supraveghere, precumșicomitetul de risc, (dacă există), au accescorespunzător la informațiiprivindprofilul de risc al instituției Organulde conducere, înfuncțiasa de supraveghere, precumșicomitetul de risc, stabilescnatura, cantitatea, formatulșifrecvențainformațiilorprivindriscurilepe care urmeazăsă le primească. Comitetulde riscverifică, dacăstimulenteleoferite de sistemul de remunerareținseama de riscuri, capital, lichidități, precumși de probabilitateașicalendarulcâștigurilor. Instituțiileau o funcție de gestionare a riscurilorindependentă de funcțiileoperaționale. Funcțiade gestionare a risculuiesteimplicatăactivînelaborareastrategiei de risc a instituțieișiîntoatedeciziileimportanteprivindgestionareariscurilorșicăpoateoferi o imagine completăasupraîntregii game de riscuri la care esteexpusăinstituția.

7. Funcțiade gestionare a riscurilorpoateinforma direct organul de conducereînfuncțiasa de supraveghere, independent de conducereasuperioară executivă, șipoatesăfacăsesizărișisăavertizezeacest organ, atuncicândestecazul, dacă au loc evoluțiispecifice ale riscurilor care afecteazăsauarputeasăafectezeinstituția, Coordonatorulfuncției de gestionare a riscurilortrebuiesă fie un cadru de conducere superior independent, cu responsabilitățidistincteprivindfuncția de gestionare a riscurilor. Încazulîn care natura, amploareașicomplexitateaactivitățilorinstituției nu justificănumireauneipersoanedistincte, o altăpersoană de rang înalt din cadrulinstituțieipoateîndeplinifuncțiarespectivă, cu condițiasă nu existeniciun conflict de interese. Coordonatorulfuncției de gestionare a riscurilor nu poate fi demisfărăaprobareaprealabilă din parteaorganului de conducereînfuncțiasa de supraveghereși are acces direct la organul de conducere, înfuncțiasa de supraveghere, atuncicândestenecesar.

8. 1.3. Consacrarea legislativă a obligativităţii aplicării guvernanţei corporative (Directiva 2013/36/UE) A. Implementarea unor principiișistandarde care să: • asigureo supraveghereeficientă de cătreorganul de conducere, • promovezeo culturăsolidă a riscurilor la toatenivelurileinstituțiilor de credit și ale firmelor de investiții • săpermităautoritățilorcompetentesămonitorizezegradul de adecvare al mecanismelor de guvernanțăinternă. Principiileșistandardele respective artrebuiaplicateținândseama de natura, amploareașicomplexitateaactivitățilorinstituțiilor.

9. B. Rolul organului de conducere în guvernanţa corporativă -Un "organ de conducere" artrebuisăaibăfuncții executive și de supraveghere. -Înunele state structuraorganelor de conducereconstădintr-un singurnivel, un consiliu de administrațieunicexecută de obiceisarcini de conducereși de supraveghere. -Înalte state existăun sistembazatpedouăniveluri, funcția de supraveghereesteexercitată de un consiliu de supraveghereseparat, care nu are funcții executive, iaracestea din urmăsuntexercitate de un consiliu de administrațieseparat care esteresponsabilșirăspunzătorpentrugestiunea de zi cu zi a întreprinderii. -Parlamentul european a considerat că,pentru a încurajaopiniileindependenteșicontestareacritică, componențaorganelor de conducere ale instituțiilorartrebuisă fie suficient de diversificatăînceeacepriveștevârsta, sexul, origineageografică, educațiașiexperiențaprofesională, pentru a reuniopiniișitipuri de experiențăvariate.

10. -Acționarii sau membrii unei instituții ar trebui să aibă în vedere dacă candidații posedă cunoștințele, calificările și competențele necesare pentru a asigura administrarea adecvată și prudentă a instituției. -Rolul membrilor cu funcții neexecutive ai organului de conducere în cadrul unei instituții ar trebui să fie și de a critica într-un mod constructiv strategia instituției -Administratorii neexecutivi sau membrii consilului de supraveghere contribuie la dezvoltarea instituţiei, examinarea performanței conducerii în îndeplinirea obiectivelor convenite, asigurarea faptului că informațiile financiare sunt corecte și că controalele financiare și sistemele de administrare a riscului sunt bine întemeiate, -Limitarea numărului de funcţii începând cu 1 iulie 2014, doar una dintre următoarele combinații de funcții de conducere: • (a) funcție de conducere executivă cu două funcții de conducere neexecutive; • (b) patru funcții de conducere neexecutive.

11. C.Informarea autorităţilor competente -Pentruconsolidareaconformitățiijuridiceși a guvernanței corporative, statelemembreartrebuisăstabileascămecanismeeficaceșifiabilepentru a încurajainformareaautoritățilorcompetente cu privire la încălcărileposibilesaureale ale normelor legale. (considerentul 61 Directiva 36/2013) Mecanisme (art. 71) • (a) proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările și luarea de măsuri ulterioare; • (b) protecție adecvată pentru angajații instituțiilor care raportează încălcări comise în cadrul instituției, împotriva represaliilor, discriminării sau altor tipuri de tratament inechitabil; • (c) protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea, precum și ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare • (d) garantarea confidențialităţii în toate cazurile față de persoana care raportează încălcările comise în cadrul instituției, cu excepția cazului în care dreptul intern impune dezvăluirea în contextul unor anchete suplimentare sau al unor proceduri judiciare ulterioare.

12. 1.4. Reglementarea sistemului de remunerare a managementuluiDirectiva 2013/36/UE -Politicilede remunerareartrebuisăcorespundăapetituluipentrurisc, valorilorșiintereselorpetermen lung ale instituției de credit sau ale firmei de investiții. -Evaluareacomponenteiremunerării care depinde de performanțeartrebuisă se bazezeperezultatelepetermen lung șisăiaînconsiderareriscurileactualeșiviitoareasociateacestorperformanțe. -Pentru a evitariscuriexcesive, artrebuifixată o valoaremaximăa raportuluidintrecomponentafixășiceavariabilă a remunerațieitotale.

13. Art.92 alin.2 • (a) politica de remunerare nu încurajează asumarea unor riscuri care depășesc nivelul de risc tolerat de instituție; • (b) politica de remunerare este compatibilă cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției și cuprinde măsuri pentru evitarea conflictelor de interese; • (c) organul de conducere al instituției, în funcția sa de supraveghere, adoptă și revizuiește periodic principiile generale ale politicii de remunerare și este responsabil cu supravegherea aplicării acesteia; • (d) aplicarea politicii de remunerare este supusă, cel puțin o dată pe an, unei evaluări interne centrale și independente a respectării politicilor și procedurilor de remunerare adoptate de organul de conducere în cadrul funcției sale de supraveghere;

14. (e) membrii personalului care dețin funcții de control sunt independenți de unitățile operaționale pe care le supraveghează, • sunt remunerați în funcție de realizarea obiectivelor legate de funcțiile lor, indiferent de performanțele sectoarelor operaționale pe care le controlează; • (f) remunerarea funcționarilor cu rang superior cu atribuții de administrare a riscurilor și asigurare a conformității este supravegheată direct de către comitetul de remunerare sau, în cazul în care nu a fost înființat un astfel de comitet, de către organul de conducere în funcția sa de supraveghere;

15. 2. Implementarea şi consacrarea legislativă a Acordului Basel III 2.1.Sisteme de rating, se acordă prioritate sistemelor interne de rating (Internal Rating Based-IRB)Directiva 2013/36/UE -Cerințelede fonduripropriipentruriscul de credit șiriscul de piațăartrebuisă se bazezeperatinguri de credit externedoarînmăsuraîn care estenecesar. -Încazulîn care riscul de credit estesemnificativ, instituțiileartrebui, în general, săîncercesăimplementezeabordăribazateperatinguri interne saumodele interne. -Se pot adoptaabordăristandardizate care se bazeazăperatinguriexterneatuncicândriscul de credit estemaipuținsemnificativ,.

16. 3. Reglementarea factorilor de management ai riscului în domeniul firmelor de investiţii a tranzacţionării în special-MiFID II 3.1 Tranzacţionarea algoritmică • tranzacționarea de instrumentefinanciarepebazaunuialgoritmcomputerizat care stabileșteîn mod automat,cu intervenție umană minimă sau fără intervenție umană, unii parametriindividuali ai ordinelor, precum inițierea ordinului, momentul inițierii, prețulsau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul să fie gestionat dupătrimiterealui O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică trebuie: -Să dispună desisteme eficace și de mecanisme de control al riscului privind sistemele salede tranzacționare, - Să prevină transmiterea unor ordine eronate sau o funcționarenecorespunzătoare a sistemelor de tranzacţionare, -Să dispună de sisteme eficace șide mecanisme de control al riscului pentru a garanta că locului de tranzacționare la care estsistemele de tranzacționare nu pot fiutilizate în scopuri legislaţiei sau regulilor e conectată societatea respectivă. -Să dispună demecanisme eficace de asigurare a continuității activităților pentru a putea face față oricăreidisfuncții neprevăzute a sistemului său de tranzacționare și trebuie să se asigure că sistemelesale sunt suficient testate și monitorizate corespunzător

17. Informarea autorităţii O societate de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică furnizează autoritățiicompetente cel puțin o dată pe an: • o descriere a strategiilor salede tranzacționare algoritmică, • -detalii privind parametrii detranzacționare sau limitele la carese supune funcționarea sistemului, • -principalele mecanisme de control al riscului și alconformității Autoritățile competente pot, înorice moment, să solicite unei societăți de investiții informații suplimentare cu privire laactivitățile sale de tranzacționare algoritmică și la sistemele utilizate în acest scop.

18. 3.2.Acces electronic direct la locul de tranzacţionare • oprocedură prin care un participant sau un membru al unui loc de tranzacționarepermite unei persoane să utilizeze codul său de tranzacționare pentru a puteatransmite, înmodelectronic, ordine referitoare la un instrument financiar directcătre locul de tranzacționare. • control pentru evaluarea caracterului adecvat al persoanelor care utilizează acest serviciu, • persoanelor rcu acces electronic direct nu li se permite să depășească pragurile prestabilite detranzacționare și de creditare, • monitorizarea corespunzătoare a activităților detranzacționare desfășurate de aceste persoane și • împiedicarea, prin mecanisme de managemntul riscului, a tranzacționării care ar putea genera riscuri pentru societatea de investiții,care ar putea genera perturbări ale pieței sau ar putea contribui la apariția acestora