Importanța activității fizice la vârsta a 3-a

1. Importanța activității fizice la vârsta a 3-a Conf. Dr. Petru Baniaș

2. Argumente • Practicarea regulată a unei activităţi sportive în general, dar în special în mediul acvatic, are întotdeauna influenţe pozitive asupra stării de sănătate a individului şi asupra bunăstării generale, fiind influenţată starea fizică, psihică şi socială a individului. • Beneficii fizice: • dezvoltare fizică armonioasă • creşterea rezistenţei organismului faţă de anumite boli • îmbunătăţirea indicilor funcţionali • creşterea condiţiei fizice şi obţinerea unei stări de bine

3. Argumente • Beneficii fizice: • inima şi plămânii funcţionează mai eficient în alimentarea corpului cu oxigen, şi astfel oboseala nu apare atât de uşor • sistemul muscular devine mai puternic, creşte capacitatea de contracţie şi relaxare a muşchilor • dezvoltarea sistemului muscular influenţează pozitiv atitudinea, postura individului • postura corectă influenţează o solicitare minima a muşchilor, oaselor şi articulaţiilor • o postură defectuoasă conduce organismul la solicitări suplimentare, generează dureri de spate, oboseală

4. Argumente • Beneficii psihice: • înlătură stress-ul şi tensiunea la care este supus individul în activitatea zilnică • creşte încrederea în forţele proprii • sunt înlăturate stările de anxietate • dezvoltă curajul, voinţa, capacitatea de autodepăşire • activitatea desfăşurată este o continuă provocare, înlătură plictiseala, este stimulatorie, devenind în final, amuzantă, favorizând o gândire pozitivă, optimistă

5. Argumente • Beneficii psihice: • somnul devine mai liniştit, persoana se simte mai odihnită • dispar semnele de agitaţie şi confuzie mentală • se îmbunătăţeşte capacitatea de relaxare • creşte capacitatea de concentrare • scade starea de nervozitate • se obţine o stare de linişte, de plăcere

6. Argumente • Beneficii sociale: • petrecerea în mod util şi plăcut a timpului liber • petrecerea concediului de odihnă în condiţii optime datorită bagajului motric acumulat • creşte capacitatea de comunicare cu alte persoane cu aceleaşi preocupări • se leagă noi prietenii • creşte capacitatea de socializare a individului • creşte capacitatea de organizare a regimului de viaţă

7. Argumente • Activitate ideală – preocupare majoră, munca musculară este eficace, creează senzații de plăcere, blândețe, relaxare, prin pierderea unei părți a greutății corpului • Oferă sentiment de bunăstare fizică • Întărește și tonifică musculatura, pielea, activitate fascinantă, pasionantă, care vă poate menține sănătoși până la sfârșitul vieții • Are ca obiectiv ameliorarea formei aerobe, solicită două sisteme interdependente, cel vascular și cel muscular

8. Argumente • Caracter universal – poate fi practicat la toate vârstele, indiferent de condiția fizică posedată, de profesie, domenii de activitate, sex, etc. • Activitate socială – efecte multiple asupra bunăstării generale, menținerea unui echilibru psihic, stimulează voința, gândirea, disciplina, dorința de autodepășire • Contribuie la creșterea nivelului de socializare, de cunoaștere între participanți

9. Efect terapeutic și profilactic • Riscuri de boală ce se pot evita prin înot regulat: • 2. Întărește musculatura la reabilitare • Nefuncționarea articulațiilor timp îndelungat necesită mobilizarea lor pentru efort • Pentru articulația genunchiului, se recomandă mersul în apă și înotul bras • La mobilizarea articulației umerilor se recomandă un antrenament în poziție verticală, sau o instalație de contracurent, cu înălțimea apei până la nivelul pieptululi, rezistența apei acționând din toate părțile, cu efecte terapeutice optime

10. Efect terapeutic și profilactic • Riscuri de boală ce se pot evita prin înot regulat: • 3. Protejează articulațiile la antrenamentul de rezistență • Recomandat pentru persoanele reumatice, supraponderali, reabilitare după lezări ale articulațiilor tibio-tarsiene, sau ale genunchiului • Mișcările de înot mobilizează aceste articulații, fără a le solicita • Se recomandă înot craul și spate, dar și mersul în apă și alergare ușoară prin apă

11. Efect terapeutic și profilactic • Riscuri de boală ce se pot evita prin înot regulat: • 4. Înotul susține reducerea greutății corporale • Se recomandă un program combinat de antrenament, alimentație și consultanță de specialitate • 5. Înotul mobilizează coloana vertebrală • Se recomandă înotul pe spate și craulul, se obține o descărcare a coloanei vertebrale de presiunea zilnică • Apa preia 90% din greutatea corporală, prin acțiunea forței ascensionale

12. Efect terapeutic și profilactic • Riscuri de boală ce se pot evita prin înot regulat: • 6. Înotul îmbunătățește funcțiile respiratorii • Se produce o întărire a diafragmei, a musculaturii intercostale, automat crește capaciatea vitală și volumul de aer inhalat • 7. Înotul întărește sistemul imunitar • Se creează posibilitatea de apărare contra infecțiilor (rinită alergică) • Organismul devine mai rezistent, mai puternic

13. Efect terapeutic și profilactic • Riscuri de boală ce se pot evita prin înot regulat: • 8. Antrenamentul prin înot reduce pierderile de performanță condiționate de vârstă • Datorită specificului său, printr-un antrenament sistematic de rezistență, se pot obține performanțe și la vârste mai înaintate • 9. Înotul este potrivit la astmatici • Atacurile de astm se declanșează prin solicitări intense, în special în cazul reacțiilor alergice și anumite influențe de mediu • Ele se manifestă prin contracții involuntare ale musculaturii, ale perețiilor bronhiilor, prin care se determină o uscare și răcire a acestora • Înotul este avantajos pentru astmatici în cazul în care aerul inhalat este cald și umed, iar mișcările de înot sunt ample

14. Educarea și formarea sănătății • Capacitatea de a percepe și interpreta semnalele corporale (senzații, stimuli, capacitate de orientare, etc.) în apă • Dozarea potrivită a solicitărilor • Cunoașterea pericolelor și adaptarea corespunzătoare, conform nivelului propriu de pregătire • Capacitatea de a manevra ritmul solicitărilor și al pauzelor

15. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • Activitatea în apă prin înot are multiple efecte pozitive asupra dezvoltării armonioase a organismului, influenţând benefic acţiunea diferitelor sisteme şi organe. • degrevarea articulaţiilor - datorită forţei ascensionale a apei şi a greutăţii micşorate a corpului scufundat sunt uşurate mişcările articulaţiilor, a muşchilor, a coloanei vertebrale şi a discurilor intervertebrale. Antrenamentul la înot fortifică ligamentele, articulaţiile, contibuind la îngroşarea cartilajelor.

16. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • întărirea aparatului de susţinere - stimulează creşterea şi dezvoltarea muşchilor, a scheletului, se întăresc grupele musculare, creşte mobilitatea anumitor segmente ale scheletului, oasele devin mai rezistente, îmbunătăţindu-se echilibrul static şi dinamic. Printr-o activitate continuă de încordare şi relaxare a musculaturii este influenţat în mod pozitiv întregul aparat de susţinere.

17. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • forţa musculară - contribuie la tonifierea aparatului muscular şi în special ai trenului superior, umeri, braţe. Cei mai solicitaţi muşchi în timpul înotului sunt: muşchii gâtului (rol de a menţine capul şi coloane vertebrală), muşchii spatelui şi a umerilor (cu rol de transmitere a forţelor necesare rotaţiei trunchiului), muşchii braţelor (cu rol în menţinerea unui anumit nivel pe apă), şi muşchii trenului inferior, cu rol în menţinerea echilibrului şi imprimarea unui anumit ritm al mişcării.

18. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • supleţea - datorită diversităţii mişcării şi a poziţiilor adoptate în apă, a contracţiilor şi a relaxărilor care întind şi lungesc muşchiul, se obţine o îmbunătăţire progresivă a supleţei şi forţei. Ţesutul adipos scade prin arderea mai rapidă a grăsimilor chir şi în perioadele de repaus, corpul devenind mai subţire.

19. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • sporirea amplitudinii mişcării - activitatea articulaţiilor, a ligamentelor, a tendoanelor este uşurată prin mărirea elasticităţii favorizând mişcarea în diferite planuri. • îmbunătăţeşte antrenamentul de rezistenţă - efortul este predominant aerob fiind îmbunătăţită circulaţia sângelui şi bătăile inimii, obţinându-se într-un timp destul de scurt un puls relevant.

20. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • mărirea rezistenţei vaselor de sânge - prin activitatea de contracţie şi relaxare se întăresc pereţii vaselor de sânge, accelerându-se circulaţia sângelui. • masarea pielii - presiunea schimbătoare a apei, precum şi rezistenţa apei în timpul mişcărilor au o influenţă pozitivă producându-se efectiv un masaj al pielii, ea devenind mai elastică şi mai fină.

21. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • călirea organismului - întăreşte sistemul imunitar al omului, activitatea în apă prin mecanismul de termoreglare împiedică pierderea temperaturii corpului ajutând la funcţionarea optimă a sistemului imunitar, corpul fiind protejat de boli. În timpul înotului cheltuiala de energie este mai mare şi datorită faptului că-n apă se consumă mai multe calorii pentru termoreglare, este influenţată menţinerea constantă a temperaturii corpului.

22. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • îmbunătăţirea echilibrului - se produce prin dezvoltarea armonioasă a aparatului locomotor, a sistemului muscular, acţionându-se în mod prioritar asupra echilibrului dinamic • relaxarea/reducerea factorilor de stres - acţiune asupra sistemului nervos vegetativ, duce la relaxarea organismului, creând un sentiment de uşurare , de plăcere, producându-se o relaxare musculară şi mintală.

23. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • stimularea metabolismului - creşte schimbul de substanţe în corp, activitatea musculară cere energie, organismul lucrează mai intens pentru a putea pune la dispoziţie substanţele necesare organismului. În apă e necesară o eliberare a energiei pentru a nu scădea temperatura corpului. Din punct de vedere energetic înotul este de patru ori mai solicitant decât alergarea (numărul de calorii pe care le consumi alergând un kilometru, le vei cheltui dacă parcurgi 250 de m înot).

24. Modificări și adaptări ale corpului uman prin înot • îmbunătăţirea activităţii organelor de simţ - mediul acvatic stimulează traiectoria nervilor la nivelul pielii prin presiune, temperatură şi rezistenţă, îmbunătăţindu-se activitatea de percepţie. • îmbunătăţirea coordonării - activitatea în apă îmbunătăţeşte parametrii mişcării, amplitudine, echilibru, orientare în spaţiu, iar creşterea numărului de repetări are un efect pozitiv asupra execuţiei care devine mai sigură, mai economică.

25. Adaptări funcţionale şi efecte profilactice ale activităţii în apă

26. Adaptări funcţionale şi efecte profilactice ale activităţii în apă

27. Nevoia de mișcare • Definiție • Mișcarea necesitate vitală la această vârstă • Sistemul muscular cel mai afectat de procesul de îmbătrânire • Musculatura subdezvoltată = suprasolicitare, tulburări de coordonare, tulburări mecanism articular • Protecție musculară necesară mișcării în condiții optime