Lecţia 6 MICROGRUPURILE SOCIALE GRUPURILE SOCIALE

1. Lecţia 6 MICROGRUPURILE SOCIALEGRUPURILE SOCIALE • “ Omul este un luptător al vieţii sociale . El nu poate fi conceput stând retras permanent în “ turnul său de fildeş “ pentru a contempla de acolo , cu seninătate , felul cum se desfăşoară drama omenirii , ci , dimpotrivă , el coboară între oameni , intră în vălmăşagul vieţii , caută să-şi asigure poziţiile pe care le socoteşte mai prielnice . Mai mult decât atât , se asociază sau se trezeşte gata asociat cu alte grupe de oameni a căror soartă o împărtăşeşte “ Henri H. Stahl , Teoria şi practica investigaţiilor sociale , vol.I , Bucureşti , Editura Ştiinţifică , 1974 , pag. 78

2. 1. Ce înţelegem prin grup social GRUPUL SOCIAL este o pluralitate de indivizi aflaţi într-o situaţie de solidaritate mai mult sau mai puţin accentuată care au ceva în comun , interacţionează unii cu alţii şi au un sentiment de identitate comună . La nivelul limbajului comun însă , folosim o serie de cuvinte care desemnează lucruri asemănătoare cum ar fi : mulţime , echipă , adunare , gloată , clică , gaşcă etc. dar care sunt total diferite de grupurile sociale Mulţimea este un tip aparte de grupare umană în care oamenii nu se cunosc între ei , se întâlnesc întâmplător şi stau împreună pentru perioade scurte de timp ( tinerii adunaţi la un concert , spectatorii aflaţi în tribune la un meci de fotbal , mulţimea care priveşte un accident de circulaţie , călătorii dintr-un tren , pasagerii unui autobuz sau tramvai ) .

3. Echipa este un tip aparte de grupare umană în care membrii au roluri bine definite şi exersate pentru atingerea unui scop conştientizat şi asumat de toţi membrii dar nu sunt un grup social ( echipa de fotbal a liceului , echipa de dansuri populare , echipa de gimnastică etc. ) Categoria socială desemnează mai mulţi oameni care au caracteristici similare la nivelul unei populaţii ( profesorii , medicii , mecanicii , contabilii dintr-un judeţ ) –formează o categorie socială fără a forma un grup social .

4. 2. Caracteristicile grupului social • Intercunoaşterea membrilor • Sentimentul de apartenenţă la grup • Între membrii grupului există interacţiuni • Existenţa unor caracteristici comune ( valori , credinţe , aspiraţii , obişnuinţe ) • Existenţa unor interese comune şi a unui scop comun

5. 3. Tipologia grupurilor sociale • După mărime : - grupuri mici (familia , un grup de prieteni , colegii de şcoală ) 2-10 membri - grupuri medii (clasa de elevi , grupa de studenţi ) 25 – 30 -40 de membri - grupuri mari ( partidele politice ) sute de membri • După modalitatea de constituire : - grupuri spontane ( constituite pentru o perioadă scurtă , determinată de timp , pentru atingerea unui scop imediat ) - instituţionale ( de durată , au caracter permanent , scopuri şi obiective clar precizate pe termen lung )

6. După tipul de relaţii ce se instituie între membrii grupului : - grupuri formale (relaţiile în cadrul grupului sunt oficiale , regulile sunt stricte şi sunt instituite şi reglementate juridic)- grupurile instituţionalizate - grupuri informale (relaţiile în cadrul grupului sunt neoficiale , neinstituţionalizate , grupul se conduce după reguli nescrise ) grupurile de prieteni

7. După gradul de organizare : - grupuri organizate (au o structură bine definită şi sunt caracterizate de existenţa mecanismelor de decizie colectivă )- sindicatul - grupuri semiorganizate ( reprezentate de o colectivitate care exprimă interesele altora ) – un grup de profesori care reprezintă interesele elevilor într-o situaţie dată sau un grup de părinţi care îşi reprezintă copii

8. 4. Tipuri de grupuri sociale

9. GRUPUL DE REFERINŢĂ Este grupul spre care individul aspiră sau la care se raportează (elevul la student , elevul la artişti , elevul la sportivi , elevul la profesor ) • Este grupul din care nu facem parte , deşi luăm ca reper valorile , normele şi simbolurile acestuia • Are un rol esenţial în socializarea anticipativă deoarece avem tendinţa de a imita valorile , atitudinile şi comportamentul membrilor grupului de referinţă • Din rândul grupurilor de referinţă cei mai mulţi tineri îşi selectează idolii • Dorinţa prea puternică de a face parte dintr-un anumit grup de referinţă poate , în unele cazuri , genera frustrări , insatisfacţii şi stări de disconfort faţă de grupul actual ( nivelul de aspiraţie prea înalt în raport cu posibilităţile noastre )

10. GRUPUL DE APARTENENŢĂ • Este grupul la care individul este membru (familia de origine , clasa de elevi , comunitatea religioasă ) • Influenţează modul de a gândi , simţi şi acţiona

11. GRUPUL PRIMAR • Este un grup mic în care membrii comunică direct şi au relaţii de tipul “ face – to – face “( faţă în faţă ) –familia , grupul de prieteni etc. • Are o puternică încărcăturăafectivă • Are o mare putere de influenţare a individului • Membriigrupului trăiesc intens “ sentimentul de noi “ , se sprijină reciproc în acţiunile lor , se ajută , grupul oferind fiecăruia securitate emoţională

12. GRUPUL SECUNDAR • Este opusul grupului primar (elevii care frecventează acelaşi liceu ) • Este alcătuit dintr-un număr mare de persoane • Relaţiile dintre membrii grupului sunt indirecte • Sentimentul apartenenţei la grup este mai slab • Implicarea emoţională a individului în aceste grupuri este redusă

13. GRUPUL DESCHIS (IN – GROUP) • Este grupul la care accesul indivizilor din alte grupuri este juridic posibil ( partidele politice ) Membrii grupului deschis au un puternic sentiment de loialitate şi adesea manifestă ostilitate faţă de membrii outgroup-urilor (grupurile închise )

14. GRUPUL ÎNCHIS (OUT – GROUP) • Este grupul în care accesul este interzis altor membrii din alte grupuri ( castele , ordinele , clasele de elevi , grupul rockerilor , grupul hiphoperilor etc.) • Aceste grupuri sunt exclusiviste , ermetice

15. GRUPUL PERMANENT • Este grupul a cărui existenţă nu este legată de o epocă sau perioadă a vieţii ( comunităţile religioase )

16. GRUPUL TEMPORAR • Este grupul a cărui existenţă are loc în fenomene conjuncturale sau istorice (militanţii pentru protecţia mediului , animalelor , drepturilor omului etc.) • Se mai numesc şi grupuri de presiune • Se constituie pentru a atinge unele scopuri colective ( drepturi politice , libertate , egalitate de şanse ) • Se formează pentru a influenţa deciziile politice • Au scopuri colective(interese materiale sau ideologice ) şi exercită presiuni sub diferite forme : declaraţii de presă , marşuri şi mitinguri asupra autorităţii de stat .

17. 5. Clasa de elevi ca grup social • Membrii clasei de elevi se constituie într-un grup fără intenţia lor , din întâmplare ( aleator ) • Constituirea claselor de elevi de liceu după admitere se face în funcţie de opţiunea pentru un anumit profil şi media la admitere ( grup spontan ) • Durata grupului clasă de elevi este relativ redusă ( 4 ani cât durează un ciclu şcolar ) ( grup temporar ) • Controlul social se realizează din exterior ( personalul didactic , părinţii ) • Valorile şi normele la care aderă grupul clasă de elevi sunt impuse printr-un Regulament de ordine interioară acceptat prin constrângere .

18. Membrii clasei de elevi care nu au o contribuţie efectivă la activitatea grupului sunt excluşi ( exmatriculare ) sau se autoexclud ( abandon şcolar ) • Dacă nu participă la unele activităţi ce conferă unitate şi solidaritate grupului , unii elevi sunt excluşi de către membrii grupului ( sunt izolaţi , marginalizaţi ) • Clasa are finalităţi comune de acţiune : - învăţarea pentru absolvire - dobândirea unui statut socio – profesional - coeziunea ( gradul ridicat de consens , adeziune şi cooperare )

19. Cu cât numărul membrilor clasei este mai mare cu cât coeziunea este mai mică • Dacă pericolul extern creşte , atunci coeziunea clasei creşte

20. 6. Relaţii în cadrul grupului de elevi