170 likes | 357 Views
V. MANAGEMENTUL S ĂNĂTĂŢII. 10 Mai 201 2 5 . Structuri organiza torice în sistemul de sănătate din România. Cadrul instituţional al sistemului de sănătate din România: Ministerul Sănătăţii ; www.ms.ro Direc ţiile de Sănătate Publică; www.dspiasi.ro Colegiul Medicilor; www.cmr.ro
E N D
V. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII 10 Mai 2012 5. Structuri organizatorice în sistemul de sănătate din România
Cadrul instituţional al sistemului de sănătate din România: • Ministerul Sănătăţii ; • www.ms.ro • Direcţiile de Sănătate Publică; • www.dspiasi.ro • Colegiul Medicilor; • www.cmr.ro • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; • www.cnas.ro • Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate • www.hih.ro • - alţii: Consiliile Locale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Internelor, Ministerul Transporturilor
Cadrul instituţional al sistemului de sănătate din România: - Ministerul Sănătăţii Publice; - Direcţiile de Sănătate Publică; - Colegiul Medicilor; - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; - alţii. Sursa: Vlădescu C., Scîntee G, Olsavszky, V., Allin S., Mladovsky, P., Romania: Health system review, Health Systems in Transition, 2008; World Health Organization, vol 10, no. (3): pp.21-25
1. Ministerul Sănătăţii (MS) – aplică strategia şi politica Guvernului în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei şi răspunde de realizarea reformei în sectorul sanitar. Ministerul Sănătăţii organizează şi coordonează activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, acţionează pentru prevenirea îmbolnăvirilor (conform articolul 34 din Legea nr.145-1997).M.S. are responsabilitatea de a elabora politica naţională de sănătateşi de a rezolva problemele sănătăţii publice(conform art. 1 din Legea 100-1998 privind asistenţa publică) prin promovarea unor măsuri care să asigure prevenirea, profilaxia şi controlul unor boli cu impact de masă, precum şi măsurile necesare asigurării unui mediu fizic sănătos.
Practic, MS este o entitate organizaţională de coordonare şi planificare a politicii naţionale de sănătate care are următoarele responsabilităţi:- administrarea programelor de sănătate publică – programe de sănătate de importanţă naţională;- administrarea modului de alocare a bugetului statului pentru sănătate;- reglementarea sectorului de sănătate public şi a celui privat;- conducerea politicii de cercetare şi de planificare a sănătăţii;- furnizarea serviciilor de sănătate cu ajutorul fondurilor de asigurări de sănătate;- asigurarea investiţiilor în clădiri şi în aparatura medicală. Conducerea Ministerului Sănătăţii se exercită de către ministrul sănătăţii, ajutat de 3 secretari de stat. Actualmente Ministrul Sănătăţii este dr. Vasile Cepoi.
2. Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) Ministerul Sănătăţii deţine în teritoriu, la nivelul fiecărui judeţ, servicii publice cu personalitate juridică, ce poartă denumirea de direcţii de sănătate publică.Direcţiile de Sănătate Publică sunt unităţi administrative ale MS la nivel judeţean aflate sub autoritatea prefectului. Acestea pun în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de sănătate . Activităţile direcţiilor de sănătate publică:- evaluează starea de sănătate a populaţiei din teritoriul arondat;- identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă fonduri şi resurse umane pentru rezolvarea lor;- implementează programele de sănătate;- coordonează activitatea unităţilor sanitare din teritoriu;- asigură cu personal de specialitate toate structurile sistemului sanitar judeţean. Directorul General al DSP Iaşi este dr. Lucian Indrei.
3. Colegiul Medicilor (CM) – are responsabilităţi în domeniul sectorului îngrijirilor de sănătate, inclusiv al sistemului de asigurări de sănătate. CM are organizaţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, stabilind normele pentru profesiunea de medic. Colegiul medicilor are responsabilităţi importante legate de pregătirea şi acreditarea medicilor. Pentru a avea drept de liberă practică, toţi medicii trebuie să fie înregistraţi la Colegiul Medicilor Judeţean şi să plătească o anumită cotizaţie. De asemenea, organizarea noilor cabinete medicale trebuie să fie aprobată la nivel local de către CM în conformitate cu un set de criterii elaborate la nivel naţional de către CM. Atribuţiile CM se referă şi la judecarea practicilor de malpraxis medical şi la problemele de etică medicală.
În domeniul asigurărilor sociale de sănătate, Colegiul Medicilor din România are următoarele obligaţii: - asigurarea elaborării şi furnizării serviciilor medicale de bază prevăzute; - garantarea faţă de CNAS că serviciile medicale respectă parametrii legali de calitate; - urmărirea realizării eficiente a asistenţei medicale de urgenţă; - asigurarea necesarului de asistenţă medicală în plan teritorial; - participarea la elaborarea planurilor de construire de spitale şi de dotare cu echipamente de mare performanţă medicală. CM este implicat în negocierea contractului cadru ce formează baza tuturor contractelor semnate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale (atât individuali, cât şi instituţionali). Datorită acestui fapt, CM are o influenţă hotărâtoare asupra conţinutului pachetului de beneficii pentru populaţia asigurată, asupra tipului de medicamente care sunt compensate şi în ce procent ş.a.m.d. Preşedintele Colegiului Medicilor din România este Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.
4. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – este o instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.CNAS a fost înfiinţată la data de 1 ianuarie 1999 în baza Legii asigurărilor de sănătate (145-1997). Principalele funcţii ale CNAS sunt colectarea şi administrarea fondurilor, precum şi cumpărarea serviciilor medicale necesare asiguraţilor. CNAS elaborează norme privind modul de încasare a contribuţiilor la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. Începând din 1 decembrie 2008 cota de contribuţie pentru angajaţi este de 5,5%, iar cota de contribuţie pentru angajatori este de 5,2%.
CNAS, CM, precum şi Ministerul Sănătăţii negociază şi semnează un Contract cadru care trebuie aprobat prin decizie guvernamentală. Acesta formează baza pentru toate contractele dintre CJAS şi furnizorii de servicii medicale, adică cabinetele medicale, dispensarele, centrele de diagnostic şi tratament, centre medicale (policlinici), spitale, ambulatorii etc. În conformitate cu Legea Asigurărilor de Sănătate (145-1997) acest contract stabileşte condiţiile pentru furnizarea serviciilor de sănătate privind:- lista serviciilor medicale, medicamente şi a celorlalte servicii acordate asiguratului;- calitatea serviciilor şi parametrii de eficienţă;- criteriile şi procedurile de plată a serviciilor;- costurile, plata procedurilor şi documentelor necesare;- asistenţa primară;- spitalizarea şi ieşirea din spital a pacienţilor;- justificarea şi durata spitalizării;- tratamentul aplicat în spital, inclusiv cel de spitalizare;- condiţiile generale ale tratamentului ambulatoriu;- prescrierea medicamentelor, procedeele terapeutice, proteze şi orteze, cadre pentru mers;- servicii de stomatologie şi condiţiile de plată a lor.
În teritoriu CNAS acţionează prin intermediul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS)care au drept scop colectarea contribuţiilor la asigurările de sănătate de la angajaţii şi de la angajatorii care lucrează în judeţul respectiv. De asemenea, acestea au responsabilitatea plăţilor către furnizorii locali (atât individuali – medici, cât şi instituţionali – spitale, ambulatorii). În normele de aplicare, CJAS are dreptul de a realoca judeţelor subfinanţate până la 25 % din fondurile colectate după distribuţia: 5 % se constituie într-un fond de rezervă, 5 % într-un fond pentru administrarea şi funcţionarea CNAS, iar 15 % fondul de redistribuire (deoarece există diferenţe în patologia şi rata de adresabilitate între diversele zone şi judeţe ale ţării, spre exemplu în Iaşi 1/3 din numărul de pacienţi sunt din alte judeţe). Legea stipulează obligativitatea de înscriere în sistemul de asigurări, contribuţiile depinzând de venit şi fiind plătite de către angajat (5,5 %) şi de către angajator (5,2 %).Preşedintele CNAS este numit de primul ministru, iar conducerea CNAS trebuie stabilită prin alegeri la nivel naţional. Actualmente preşedintele CNAS este dr.Nicolae Lucian Duţă (demisionar), iar la nivel judeţean preşedintele CJAS Iaşi dr. Iulian Şerban.
Evoluţia Fondului de Asigurări Sociale de Sănătate (milioane euro)