Teoria Autodeterminării

1. Natura motivaţiei organizaţinale prin prisma teoriei autodeterminării a lui Edward L. Deci şi Richard M. Rayan în cadrul DocEsensis

2. Teoria Autodeterminării • porneşte de la premisa că oamenii sunt înclinaţi în mod natural să integreze experienţele prin care trec, fiind influenţaţi pozitiv sau negativ de factori externi; • identifică trei nevoi de bază: autonomie, competenţă şi relaţionare; • propune trei tipuri de motivaţie: • intrinsecă – a realiza o sarcină din plăcere, activitatea în sine oferind satisfacţie; • extrinsecă – a realiza o sarcină din motive externe, care pot fi pozitive (de ex. un premiu) sau negative (de ex. o pedeapsă); • amotivare (dezinteres total) – a nu vedea sensul activităţii, a considera că este inutilă; • se compune din 4 mini-teorii: • Teoria Evaluării Cognitive – explică efectele motivatorilor extrinseci asupra motivaţiei intrinsece; • Teoria Integrării Organismice – explică dezvoltarea motivaţiei extrinseci introducând conceptul de internalizare; • Teoria Orientării Cauzalităţii – diferenţele individuale în tendinţele oamenilor în comportamentul autodeterminat; • Teoria Nevoilor de Bază – elaborează conceptul nevoilor de bază şi relaţia acestora cu sănătatea şi bunăstarea;

4. Premise • Situaţia în cadrul DocEsensis la sfârşitul anului 2008:

5. Premise • S-a constatat că cei mai mulţi angajaţi pleacă în primele 6 luni de la angajare • Media de vârstă a celor din organizaţie e mică, cei mai mulţi dintre cei care demisionează sunt studenţi sau au găsit o slujbă mai bună • Motivul principal pentru gradul de fluctuaţie se pare a fi lipsa motivaţiei intrinseci

6. Obiective şi Ipoteze • Ne dorim să cercetăm dacă angajaţii DocEsensis sunt autodeterminaţi sau nu • Ipoteza nulă: angajaţii chestionaţi sunt mediu autodeterminaţi • Ipoteza alternativă: angajaţii DocEsensis per ansamblu nu sunt mediu autodeterminaţi

7. Metode de cercetare • La studiul nostru au participat 30 de angajaţi dintre care 7 bărbaţi şi 23 de femei • Angajaţii au avut de completat chestionarul Self-determination Scale (SDS) ce conţine 10 afirmaţii ale căror răspunsuri sunt notate pe o scală de la 1 la 5, în funcţie de veridicitatea fiecărei propoziţii

8. Metode de cercetare • Afirmaţiile se concentrează pe două direcţii: • Percepţia omului asupra propriei autonomii în luarea deciziilor • Percepţia asupra lui însuşi, măsura în care este conşient de sentimentele lui şi de alegerile pe care vrea să le facă • Aceste două direcţii reprezintă subscalele chestionarului: • Subscala Alegerii percepute • Subscala Conştienţei de sine

9. Analiza datelor

10. Interpretarea rezultatelor • Alegerea percepută: • Intervalul în care se situează media scorurilor respondenţilor înregistrează valori inferioare şi superioare mediei acestei subscale • Unii angajaţi se simt constrânşi în luarea unor decizii (de exemplu demisia, în contextul crizei financiare) • Per ansamblu cei chestionaţi se simt autonomi în deciziile luate

11. Interpretarea rezultatelor • Conştienţa de sine: • Intervalul în care se poziţionează media scorurilor obţinute de care cei chestionaţi este superioară mediei subscalei • Angajaţii au un nivel ridicat al conştienţei propriilor sentimente şi a alegerilor pe care le vor face • Toţi angajaţii au cel puţin un nivel mediu al conştienţei de sine

12. Interpretarea rezultatelor • Autodeterminarea : • Media scorurilor obţinute de angajaţi este superioară mediei scalei • Per ansamblu, angajaţii DocEsensis au un grad ridicat de autodeterminare care conduce la o armonie între nevoile, sentimentele şi comportamentle acestora

13. Concluzii şi recomandări • Angajaţii DocEsensis sunt motivaţi intrinsec, iar cei care nu reuşiseră până în acest moment acum putem spune că au internalizat din normele, regulamentele şi cerinţele culturale specifice slujbei lor • Din păcate criza economică este cea care rezolvă problema fluctuaţiei mari de personal din această organizaţie

14. Studente Aleman Ana Maria Campian Paula Valentina Dumitru Elena Madalina Hordoan Alisa Cristina Lucaci Perju Andreea Diana