Bibliografie

1. Bibliografie 1.Alexandra Roman;A.Pop-Caria dentara de la teorie la practica;2000 2.A.Iliescu;M.Gafar-Cariologie si Odontoterapie Restauratoare;2003 3.J.B.Summit-Fundamentals of Operative Dentistry

2. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

3. III SUBSTRATUL ALIMENTAR Alimentele = factori care pot interveni în : protecţia impotriva cariei producerea procesului carios pot actiona : preeruptiv posteruptiv

4. Alimente cariogene = hidrocarburi Efectul cariogen al hidrocarburilor depinde de:  prezenta lor in cavitatea bucala: cantitatea freventa ingerarii  durata contactului cu dintele: consistenta vascozitate adezivitate

5. Puterea de retentie orala a alimentelor • Alimentele lipicoase favorizeaza persistenta orala a glucidelor • Alimentele ce contin amidon se dizolva lent. Astfel, cantitatea de glucoza retinuta dupa 30 min dupa ingestia de paine e superioara celei masurate dupa ingestia de caramel (Debry 1996)

6. Axelsson 2000 • Forma fizica a alimentului • Alimentele a caror textura impune o masticatie viguroasa sunt rapid eliminate datorita fluxului salivar augumentat • Bauturile dulci au aport mare de zahar ( 15 cuburi per o sticla de cola) in plus, ramanand in contact prelungit cu placa. Determina o scadere marcata de pH (3 pt o cola) (Laurisch 1994). Se adauga si fenomenele de eroziune

7. Depisatare dulciuri « ascunse » • Depistare obiceiuri alimentare proaste-sindrom de biberon= copilul vine in contact prelungit cu lichide dulci din biberon (lapte, sirop) (Droz 1995, 1998) • Bautul cu paiul scade mai putin pH-ul decit bautul din pahar (Tahmassebi et Duggal 1997) • Ce mananca ca fel principal, ce consistenta, consuma alimente protectoare (brinza, guma cu inlocuitor) • Clateste sau spala dintii dupa fiecare masa

8.  clearance-ul salivar :valori diferite concentraţia aliment activitatea musculaturii efectul de spălare al lichidului bucal  tipul de hidrocarbonat hidrocarbonate cu potetial cariogen ridicat: monozaharide: glucoza fructoza dizaharide: maltoza lactoza zaharoza= hidrocarbonatul cel mai cariogen

9. Hidrocarbonatul cel mai cariogen = zaharoza 1este utilizat de microorganisme 2 substratul esenţial pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit: solubile insolubile 3 aderenţă deosebită la cristalele de HA favorizează ataşarea plăcii bacteriene 4 este uşor degradabilă 5 este cel mai important zahăr alimentar

10. Studii epidemiologice care demonstreaza efectul cariogen al hidrocarbonatelor Al 2-lea razboi mondial eschimosii muncitori din industria dulciurilor concluzii: 1 frecvenţa cariei redusa 2 crescuta 3 efectul cariogen al zaharozei 4 durata şi frecvenţa expunerii cariogenitatea rolul cariogen al hidrocarbonatelor nu trebuie absolutizat natura pluricauzală a procesului carios

11. Alimente cu rol carioprotector Fosfatii Grasimile Branzeturi (fosfati de calciu, cazeina, proteine) Laptele Fluorul

12. Axelsson 2000 • In timpul mesei, ultimul aliment consumat are o importanta decisiva asupra duratei acidifierii post-prandiale a placii • Consumul de branza dupa un desert zaharat scade productia de acizi plecand de la glucide

13. Înlocuitori ai zaharului • hidrocarbonate cu cariogenitate redusa • indulcitori necalorici: zaharina ciclamatul - indulcitori calorici: sorbitolul xilitolul - nu e deloc metabolizat de bacterii si inhiba dezvoltarea de S mutans

14. Axelsson 2000 • Mestecatul gumei fara zahar dupa consumul de glucide creste fluxul salivar neutralizand astfel pH-ul • Grasimile scad retentia alimentelor • Inlocuitorii de zahar nu sunt metabolizati de bacterii si sunt deci necariogeni

15. Alimente abrazive

16. Gustafson: Experimentat cariadentara pe hamsteriGolden 1. Hamsteri germ free →se inlocuiesc cerealele cu zaharoza in dieta : NU LEZIUNI CARIOASE • Hamsteri cu floraoralanormala + dieta FARA zaharoza • → NU LEZIUNICARIOASE • 3. Hamsteri cu flora orala N + dieta zaharoza → • DEZVOLTA LEZIUNI CARIOASE

17. Forme anatomo-clinice ale cariei dentare

18. Clasificarea formelor anatomice ale cariei 1 Dupa localizarea cariei 2 Dupa extinderea cariei 3 Dupa viteza de evolutie

19. Caria in smalt

20. I Caria in smalt rar diagnosticata datorita:  specificului leziunii  mascării leziunii Demineralizarea smaltului Localizare : Pete pe suprafata smaltului Modificarea cristalelor de HA Modificarea tramei organice

21. Cariile smaltului: pe suprafetele netede in fosete si fisuri

22. Aspect microscopic al cariei smaltului pe suprafete netede ZonaTranslucidaZona intunecata Corpul leziunii Zona de suprafata

23. Chiar daca demineralizarea continua, la suprafata ramine, in fazele incipiente de dezvoltare ale cariei , o zona de smalt aparent intacta (30 microni)

24. distructia dizolvarea cristalelor de hidroxi apatita in interiorul prismelor. Stadii mai avansate - distructia substantei interprismatice  cavitatia

25. Aspect microscopic al cariei din santuri si fosete Dezvoltata pe suprafete accidentate Aspect: a 2 mici leziuni de suprafata neteda = in oglinda Ia nastere in jurul peretilor: • santului • fosetelor • fisurilor - microfracturi - aparute in perioada formarii se unesc  extindere  subminarea smaltului

26. Studii in vitro si in vivo au aratat ca petele cretoase pot fi cu succes oprite printr-un control adecvat al placii si tratament local cu fluor

27. Remineralizarea naturala • =inlocuirea componentei minerale a dintelui, pierdute in urma atacului cariogen incipient, care favorizeza refacerea pierderii minerale • 72 pete cretoase • Observate 6 ani • 51% au disparut • smaltului remineralizat e mult mai rezistent la atacul carios ulterior deoarece elementele contaminate “au disparut”

28. Remineralizarea este de obicei incompleta

29. Caria dentinara

30. Dentina

31. Dentina • Primara • Secundara • Tertiara (reparatie) • Dentina scleroticavarsta, iritatii I medie dentina scleroasa fiziologica; dentina scleroasa reactiva. Radiografic – zona radioopaca

32. Caria in dentina Caracteristici: 1. primele modificari dentinare patrunderea acizilor si enzimelor din smalt - permeabilitate • depolimerizarea si demineralizarea matricei celulare • contractia tramei organice • spatii cu lichid tisular ( limita A-D) • dezvoltarea microorganismelor

33. 2. Invazia dentinei de catre flora microbiana de-a lungul canaliculelor dentinare modificari: dezagregarea prelungirilor demineralizarea odontoblastelor dentinei intracan. unirea canaliculelor microcavitati Enzimele florei microbiene acizii

34. Aspect microscopic: dentina demineralizata = translucida Caria dentinara - con In caria dentinara - 5 zone:

35. Zona 1: de distrugere (Dentina infectata) Zona externa – de distrugere, dentina infectata Dentina partial distrusa canalicule umplute cu microorganisme Aspect macroscopic:

36. Zona 2: penetrare bacteriana(turbid dentin) zona de invazie bacteriana canalicule pline de microorganisme -lactobacili, streptococi colagen –ireversibil denaturat

37. Zona 3: Zona de demineralizare(transparenta) Zona de dentina cariata,demineralizarea dentinei intertubulare cristale minerale in lumenul tubular. Stimularea regiunii produce durere. Nu contine bacterii. pH scazut colagen intact. Zona 4: dentina sclerotica Lezarea proceselor odontoblastice-evidenta Capabile de remineralizare

38. Zona 5 Dentina normala Tubi dentinari cu procese odontoblastice , fara cristale intraluminale. Dentina intertubulara – structura colagenica normala, densitate N . Nu exista bacterii in tubi. Zona 5 Dentina de reactie Interfata zona dentinei cariate – pulpa Modificari metabolice Celule mezenchimale nediferentiateodontoblasti secundari ortodentina fibrodentina

39. Aspect macroscopic: variaza in functie de viteza de evolutie • evolutie rapida = 2) evolutie lenta =

40. Aspectul plagii dentinare 1. dentina dura , aspect normal 3. dentina dura, zone de dentina de consitenta redusa pe peretele pulpar sau parapulpar 2. dentina dura, pigmentata 4. dentina dura, deschidere punctiforma a camerei pulpare CAVITATI PROFUNDE

41. Cavitati profunde

42. Coafajul indirect Un timp Doi timpi Dintele este ținut sub observație 7-10 zile

43. Reevaluarea CI CI= succes terapeutic: • Fara durere spontana • Dintele ramane vital

44. Tratament = coafaj direct

45. Diagnosticul pozitiv

46. Timpul de urmărire = 30 de zile Reusită Eșec Simptomatologia Teste de vitalitate pozitive intensităti N Obturația de durată Simptomatologia Durereprovocată Spontană – crize dureroase Teste de vitalitate Pozitive intensități mai mici , mai mari Negative= necroză Extirpare vitală