500 likes | 884 Views
Bibliografie. 1.Alexandra Roman;A.Pop-Caria dentara de la teorie la practica;2000 2.A.Iliescu;M.Gafar-Cariologie si Odontoterapie Restauratoare;2003 3.J.B.Summit-Fundamentals of Operative Dentistry. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. III SUBSTRATUL ALIMENTAR
E N D
Bibliografie 1.Alexandra Roman;A.Pop-Caria dentara de la teorie la practica;2000 2.A.Iliescu;M.Gafar-Cariologie si Odontoterapie Restauratoare;2003 3.J.B.Summit-Fundamentals of Operative Dentistry
III SUBSTRATUL ALIMENTAR Alimentele = factori care pot interveni în : protecţia impotriva cariei producerea procesului carios pot actiona : preeruptiv posteruptiv
Alimente cariogene = hidrocarburi Efectul cariogen al hidrocarburilor depinde de: prezenta lor in cavitatea bucala: cantitatea freventa ingerarii durata contactului cu dintele: consistenta vascozitate adezivitate
Puterea de retentie orala a alimentelor • Alimentele lipicoase favorizeaza persistenta orala a glucidelor • Alimentele ce contin amidon se dizolva lent. Astfel, cantitatea de glucoza retinuta dupa 30 min dupa ingestia de paine e superioara celei masurate dupa ingestia de caramel (Debry 1996)
Axelsson 2000 • Forma fizica a alimentului • Alimentele a caror textura impune o masticatie viguroasa sunt rapid eliminate datorita fluxului salivar augumentat • Bauturile dulci au aport mare de zahar ( 15 cuburi per o sticla de cola) in plus, ramanand in contact prelungit cu placa. Determina o scadere marcata de pH (3 pt o cola) (Laurisch 1994). Se adauga si fenomenele de eroziune
Depisatare dulciuri « ascunse » • Depistare obiceiuri alimentare proaste-sindrom de biberon= copilul vine in contact prelungit cu lichide dulci din biberon (lapte, sirop) (Droz 1995, 1998) • Bautul cu paiul scade mai putin pH-ul decit bautul din pahar (Tahmassebi et Duggal 1997) • Ce mananca ca fel principal, ce consistenta, consuma alimente protectoare (brinza, guma cu inlocuitor) • Clateste sau spala dintii dupa fiecare masa
clearance-ul salivar :valori diferite concentraţia aliment activitatea musculaturii efectul de spălare al lichidului bucal tipul de hidrocarbonat hidrocarbonate cu potetial cariogen ridicat: monozaharide: glucoza fructoza dizaharide: maltoza lactoza zaharoza= hidrocarbonatul cel mai cariogen
Hidrocarbonatul cel mai cariogen = zaharoza 1este utilizat de microorganisme 2 substratul esenţial pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit: solubile insolubile 3 aderenţă deosebită la cristalele de HA favorizează ataşarea plăcii bacteriene 4 este uşor degradabilă 5 este cel mai important zahăr alimentar
Studii epidemiologice care demonstreaza efectul cariogen al hidrocarbonatelor Al 2-lea razboi mondial eschimosii muncitori din industria dulciurilor concluzii: 1 frecvenţa cariei redusa 2 crescuta 3 efectul cariogen al zaharozei 4 durata şi frecvenţa expunerii cariogenitatea rolul cariogen al hidrocarbonatelor nu trebuie absolutizat natura pluricauzală a procesului carios
Alimente cu rol carioprotector Fosfatii Grasimile Branzeturi (fosfati de calciu, cazeina, proteine) Laptele Fluorul
Axelsson 2000 • In timpul mesei, ultimul aliment consumat are o importanta decisiva asupra duratei acidifierii post-prandiale a placii • Consumul de branza dupa un desert zaharat scade productia de acizi plecand de la glucide
Înlocuitori ai zaharului • hidrocarbonate cu cariogenitate redusa • indulcitori necalorici: zaharina ciclamatul - indulcitori calorici: sorbitolul xilitolul - nu e deloc metabolizat de bacterii si inhiba dezvoltarea de S mutans
Axelsson 2000 • Mestecatul gumei fara zahar dupa consumul de glucide creste fluxul salivar neutralizand astfel pH-ul • Grasimile scad retentia alimentelor • Inlocuitorii de zahar nu sunt metabolizati de bacterii si sunt deci necariogeni
Gustafson: Experimentat cariadentara pe hamsteriGolden 1. Hamsteri germ free →se inlocuiesc cerealele cu zaharoza in dieta : NU LEZIUNI CARIOASE • Hamsteri cu floraoralanormala + dieta FARA zaharoza • → NU LEZIUNICARIOASE • 3. Hamsteri cu flora orala N + dieta zaharoza → • DEZVOLTA LEZIUNI CARIOASE
Clasificarea formelor anatomice ale cariei 1 Dupa localizarea cariei 2 Dupa extinderea cariei 3 Dupa viteza de evolutie
I Caria in smalt rar diagnosticata datorita: specificului leziunii mascării leziunii Demineralizarea smaltului Localizare : Pete pe suprafata smaltului Modificarea cristalelor de HA Modificarea tramei organice
Cariile smaltului: pe suprafetele netede in fosete si fisuri
Aspect microscopic al cariei smaltului pe suprafete netede ZonaTranslucidaZona intunecata Corpul leziunii Zona de suprafata
Chiar daca demineralizarea continua, la suprafata ramine, in fazele incipiente de dezvoltare ale cariei , o zona de smalt aparent intacta (30 microni)
distructia dizolvarea cristalelor de hidroxi apatita in interiorul prismelor. Stadii mai avansate - distructia substantei interprismatice cavitatia
Aspect microscopic al cariei din santuri si fosete Dezvoltata pe suprafete accidentate Aspect: a 2 mici leziuni de suprafata neteda = in oglinda Ia nastere in jurul peretilor: • santului • fosetelor • fisurilor - microfracturi - aparute in perioada formarii se unesc extindere subminarea smaltului
Studii in vitro si in vivo au aratat ca petele cretoase pot fi cu succes oprite printr-un control adecvat al placii si tratament local cu fluor
Remineralizarea naturala • =inlocuirea componentei minerale a dintelui, pierdute in urma atacului cariogen incipient, care favorizeza refacerea pierderii minerale • 72 pete cretoase • Observate 6 ani • 51% au disparut • smaltului remineralizat e mult mai rezistent la atacul carios ulterior deoarece elementele contaminate “au disparut”
Dentina • Primara • Secundara • Tertiara (reparatie) • Dentina scleroticavarsta, iritatii I medie dentina scleroasa fiziologica; dentina scleroasa reactiva. Radiografic – zona radioopaca
Caria in dentina Caracteristici: 1. primele modificari dentinare patrunderea acizilor si enzimelor din smalt - permeabilitate • depolimerizarea si demineralizarea matricei celulare • contractia tramei organice • spatii cu lichid tisular ( limita A-D) • dezvoltarea microorganismelor
2. Invazia dentinei de catre flora microbiana de-a lungul canaliculelor dentinare modificari: dezagregarea prelungirilor demineralizarea odontoblastelor dentinei intracan. unirea canaliculelor microcavitati Enzimele florei microbiene acizii
Aspect microscopic: dentina demineralizata = translucida Caria dentinara - con In caria dentinara - 5 zone:
Zona 1: de distrugere (Dentina infectata) Zona externa – de distrugere, dentina infectata Dentina partial distrusa canalicule umplute cu microorganisme Aspect macroscopic:
Zona 2: penetrare bacteriana(turbid dentin) zona de invazie bacteriana canalicule pline de microorganisme -lactobacili, streptococi colagen –ireversibil denaturat
Zona 3: Zona de demineralizare(transparenta) Zona de dentina cariata,demineralizarea dentinei intertubulare cristale minerale in lumenul tubular. Stimularea regiunii produce durere. Nu contine bacterii. pH scazut colagen intact. Zona 4: dentina sclerotica Lezarea proceselor odontoblastice-evidenta Capabile de remineralizare
Zona 5 Dentina normala Tubi dentinari cu procese odontoblastice , fara cristale intraluminale. Dentina intertubulara – structura colagenica normala, densitate N . Nu exista bacterii in tubi. Zona 5 Dentina de reactie Interfata zona dentinei cariate – pulpa Modificari metabolice Celule mezenchimale nediferentiateodontoblasti secundari ortodentina fibrodentina
Aspect macroscopic: variaza in functie de viteza de evolutie • evolutie rapida = 2) evolutie lenta =
Aspectul plagii dentinare 1. dentina dura , aspect normal 3. dentina dura, zone de dentina de consitenta redusa pe peretele pulpar sau parapulpar 2. dentina dura, pigmentata 4. dentina dura, deschidere punctiforma a camerei pulpare CAVITATI PROFUNDE
Coafajul indirect Un timp Doi timpi Dintele este ținut sub observație 7-10 zile
Reevaluarea CI CI= succes terapeutic: • Fara durere spontana • Dintele ramane vital
Timpul de urmărire = 30 de zile Reusită Eșec Simptomatologia Teste de vitalitate pozitive intensităti N Obturația de durată Simptomatologia Durereprovocată Spontană – crize dureroase Teste de vitalitate Pozitive intensități mai mici , mai mari Negative= necroză Extirpare vitală