MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII LA COPIII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ CU INTELECT NORMAL ŞI HANDICAP DE INTELECT

1. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE-ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRIILA COPIII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂCU INTELECT NORMAL ŞI HANDICAP DE INTELECT COONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, PROF.UNIV.DR. EMIL VERZA AUTOR, PROF. ELENA FULGER

2. ACTUALITATEA TEMEI • NEVOIA PERMANENTĂ A STUDIERII MOTIVAŢIEI CA FACTOR PROPULSATOR AL EVOLUŢIEI DEZVOLTĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII EXISTENŢEI UMANE

3. MOTIVUL ALEGERII TEMEI • Ansamblul de sopuri, motive, emoţii, interese, nevoi dirijează permanent activitatea elevului , iar complexitatea relaţiei motivaţie – învăţare impune permanent noi căutări şi noi direcţii de acţiune ce au ca finalitate obţinerea unor rezultate de succes . • Cunoaşterea motivelor reale ale învăţării dă posibilitatea cadrului didactic să intervină şi să dirijeze în mod conştient procesul învăţării pentru a atinge nivelul optim al motivării în activitatea şcolară.

4. Problema ştiinţifică • reliefarea implicaţiilor dezvoltării intelectuale a copiilor de vârstă şcolară mică asupra formării motivaţei şcolare şi asupra eficienţei şcolare.

5. REPERE TEORETICE ALE CERCETĂRII:

6. CONTRIBUŢII UNIVERSALE LA STUDIUL MOTIVAŢIEI • Idei timpurii asupra motivaţiei Platon Aristotel • Teoria lui Freud • Teorii de condiţionare Thorndike Pavlov B.F.Skinner • Teoriile de energie Woodworth, Hull, Spence, Mowrer Miller

7. Teorii de trezire a interesului James-Lange Schachter • Teoria câmpului Lewin • Teoriile consistenţei cognitive F. Heider Festinger • Teoriile umaniste Maslow Rogers

8. CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA STUDIUL MOTIVAŢIEI • Roşca Al., P. Popescu-Neveanu, P.Golu, M.Golu, M.Zlate, U.Şchiopu, I.Neacşu, Al. Lazăr, A.Cosmovici, D.Vintilescu, Gh.Tomşa, I.Radu, B.Zorgo etc

9. SCOPUL CERCETĂRII • Scopul principal al lucrării noastreeste acela de a determina caracteristicile evoluţiei procesului motivaţional la elevii de vârstă şcolară mică, atât cu intelect normal cât şi la cei cu deficienţă de intelect, precum şi modalităţile de stimulare a acestui proces în contextul activităţii de învăţare.

10. OBIECTUL CERCETĂRII • Obiectul cercetăriieste constituit de procesul dezvoltării motivaţiei de învăţare la elevii de vârstă şcoalră mică.

11. OBIECTIVELE CERCETĂRII • Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la copiii de vârstă şcolară mică cu intelect normal; • Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la copiii de vârstă şcolară mică cu handicap de intelect; • Determinarea dependenţei motivaţiei şcolare de caracteristicile psihoindividuale şi îndeosebi de capacitatea intelectivă a copilului; • Demonstrarea legăturii indisolubile dintre nivelul motivaţional şi cel al atenţiei şi , de asemenea, implicaţiile acestora asupra eficienţei şcolare; • Stabilirea unor modalităţi specifice de susţinere şi stimulare a dezvoltării resurselor motivaţionale ale învăţării.

12. IPOTEZELE CERCETĂRII • Se prezumă că motivaţia pentru învăţare are o evoluţie ascendentă, trecând de la forma difuză, slab diferenţiat către forme din ce în ce mai individualizate; • Se presupune că evoluţia motivaţiei şcolare merge de la extrinsec la intrinsec; • Se prezumă că există o corelaţie între nivelul intelectual şi baza motivaţională a învăţării; • Se consideră că formele de exprimare ale motivaţiei şcolare pot fi susţinute de modul de organizare şi desfăşurare a activităţii şcolare (didactice).

13. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII • TIMP • Cercetarea s-a desfăşurat în perioada anului şcolar 2006-2007 • LOC • # Şcoala Generală nr.6 „Şerban Cioculescu”, Găeşti; • # Şcoala Generală nr.3 „Radu cel Mare”, Găeşti; • # Şcoala Generală nr. 10, Târgovişte; • # Şcoala Specială Mixtă, Târgovişte.

14. LOTUL DE CERCETARE

15. METODE DE CERCETARE • Teoretice • Analiza şi sinteza literaturii de specialitate • Metoda ipotetico-deductivă de interpretare şi explicare a rezultatelor obţinute. • Empirice • observaţia • studiul documentelor personale • testul GOODENOUGH • Matricile Progresive Raven • testul de motivaţie • chestionar pentru determinarea structurii motivaţiei • teste de atenţie • Metode şi tehnici de interpretare a datelor • Calcularea mediilor şi a medianei (Descriptive statistics) • Compararea mediilor rezultate în cazul eşantioanelor • independente • - Stabilirea corelaţiei dintre variabile (Pearson)

16. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR • TESTUL DE MOTIVAŢIE (ADAPTAT DUPĂ TEREZA M.AMABILE) • Pe toată perioada micii şcolarităţi se manifestă o motivaţie intrinsecă (necesitate internă) pentru învăţare ca rezultat al dezvoltării structural-funcţionale a creierului,aceasta vădind o nevoie continuă de informaţie. • Capacitatea din ce în ce mai ridicată de analiză, datorată maturizării structurale a creierului, face din asimilarea de informaţii o condiţie elementară pentru atingerea stării de satisfacţie.Copilul de vârstă şcolară mică se află într-un proces continuu de explorare şi informare, îşi descoperă noi posibilităţi cognitive care îl fac să se simtă din ce în ce mai important, iar aceste posibilităţi îl motivează să caute noi informaţii în încercarea de a obţine noi satisfacţii. Din acest punct de vedere, şcoala ca sistem informaţional capătă un rol deosebit în viaţa elevului şi este percepută de acesta ca mediul propice pentru propria sa dezvoltare .

17. Cadrul didactic, ca furnizor de informaţie , devine un reper demn de urmat pentru copil, acesta având tendinţa de a impune şi acasă regulile pe care cadrul didactic le trasează pentru comportamentul şcolar. • Nivelul posibilităţilor personale fiind încă destul de redus în raport cu aspiraţiile, copilul se simte dependent de părinţi, ceea ce îl determină să caute aprecierea acestora. Acest lucru se poate realiza pentru copil în măsura în care el preia o serie din valorile adultului pe care (ca urmare a unei capacităţi de analiză destul de reduse) nu le supune unei filtrări critice, considerându-le necondiţionat valide şi asimilându-le ca atare. Se poate observa că, pe parcursul realizării cunoaşterii, spiritul şi atitudinea critică faţă de valorile preluate intră treptat în funcţiune, copilul încercând să îşi clădească un sistem de valori propriu . • Deficientul mintal, datorită trăsăturilor psihice specifice, realizează progrese mai lente în cunoaşterea lumii exterioare şi, ca urmare, progresul său în formarea motivaţiei este mai lent. • Aşa cum a rezultat din cercetarea noastră,importante diferenţieri între cele două categorii de copii sunt mai puternice în ceea ce priveşte latura calitativă a motivaţiei decât în ceea ce priveşte latura cantitativă.

18. CHESTIONARUL PENTRU ELEVI • CLASA A II-A

19. CLASA A III-A

20. CLASA A IV-A

21. ELOVUŢIA TREBUINŢELOR

26. PROBA DE ATENŢIE ŞI MEMORIE VIZUALĂ • Evoluţia rezultatelor la proba de atenţie şi memorie vizuală

27. TESTUL DE ATENŢIE (ADAPTARE DUPĂ TESTUL TOULOUSE PIERON)

28. CONCLUZII • Copilul normal are o capacitate ridicată de asimilare a valorilor sociale, iar structurarea motivaţiei la vârsta şcolară mică este un proces activ. Dacă în primii ani de şcoală copilul este ghidat de aspiraţiile părinţilor, ulterior începe să-şi formeze un sistem valoric propriu şi devine un subiect activ al propriei sale afirmări.

29. Motivele acţiunii deficientului mintal sunt determinate de nevoia acestuia de a-şi asigura condiţiile primare de existenţă şi nu de dorinţa de dezvoltare personală bazată pe mecanisme de autoperfecţionare continuă. • Maturizarea lentă a sistemului psihic şi dizabilităţile cognitive ale deficientului mintal produc distorsionări, atât de natură cantitativă, cât şi calitativă în mecanismele de formare a motivaţiei.

30. Rezultatele cercetării confirmă faptul că procesul de constituire a motivaţiei în perioada micii şcolarităţi, mai ales în ceea ce priveşte calitatea acesteia, este dependent de capacitatea intelectuală a copilului, care se evidenţiază în trei direcţii principale: uşurinţa achiziţiei cunoştinţelor, întinderea registrului domeniilor accesibile şi profunzimea înţelegerii şi evaluării conţinuturilor cunoaşterii.