S E C T O R U L EDUCAŢIE LINGVISTICĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ RAPORT ANUAL - 2013

1. SECTORUL EDUCAŢIE LINGVISTICĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ RAPORT ANUAL - 2013

2. PROIECTUL 11.817.08.79A PRINCIPII ŞI METODE DE INTEGRARE NAŢIONAL-EUROPEANĂ A VALORILOR EDUCAŢIEI UMANISTE ÎN GIMNAZIU ŞI LICEU

3. RESURSE UMANE

4. LIMBA ŞI LITERATURA GĂGĂUZĂ (MATERNA) Uzun-NegrescuOxana cerc. ştiinţ. LIMBI STRĂINE Guţu Ion cerc. ştiinţ. Novac Eugenia cerc. ştiinţ. GEOGRAFIA Odoleanu Natalia cerc. ştiinţ. • EDUCAŢIA PATRIOTICĂ • Vicol Nelu cerc. ştiinţ.coord.

5. ÎN BAZĂ DE CONTRACT

6. OBIECTIVUL ETAPEI CONFORM PROIECTULUI: • Experimentarea pedagogică a Modelului teoretico-didactic de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste la disciplinele şcolare: limba şi literatura română (materna); limba şi literatura găgăuză (materna); limbile străine; geografia; educaţia multilingvă a alolingvilor.

7. VALORI EUROPENE MODELUL TEORETICO-DIDACTIC DE INTEGRARE NAŢIONAL-EUROPEANĂ A VALORILOR EDUCAŢIEI UMANISTE TRUNCHIUL COMUN AL DISCIPLINELOR CURRICULARE VALORI NAŢIONALE VALORI FUNDAMENTALE COMPONENTA METODOLOGICĂ TEHNOLOGICĂ • CONŢINUTALĂ COMPONENTA TEORETICĂ TELEOLOGICĂ • EPISTEMOLOGICĂ SUBIECŢI AI EDUCAŢIEI Motivaţia Profesor Elev • PRINCIPII • PEDAGOGICE GENERALE • ALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE • DIDACTICE GENERALE • SPECIFICE DISCIPLINELOR DE STUDIU CONDIŢII ALE ÎNVĂŢĂRII • INTERNE (POTENŢIALULEREDITAR) • EXTERNE (VARIABILE ALE SITUAŢIEI DE ÎNVĂŢARE) FACTORI • COGNITIVI • AFECTIVI • SOCIALI • COMPORTAMENTALI VALORI APROPRIATE COMPETENTE

8. OBIECTIVE – REZULTATE PROIECTATE PENTRU 2013 • Model teoretico-didactic • de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste validat. • Culegere de articole: Metodologia de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare ale elevilor din perspectivă axiologică în gimnaziu şi liceu. • Elaborarea instrumentarului ştiinţifico-didactic experimental privind formarea competenţelor disciplinare şi orientarea axiologică a elevilor. • Stabilirea nivelului şi dinamicii de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare şi a tendinţelor axiologice în gimnaziu şi liceu.

9. SCOPUL EXPERIMENTULUI: Formarea /dezvoltarea competenţelor disciplinare şi a orientării axiologice prin disciplinele: • limba şi literatura română (materna); • limba şi literatura găgăuză (materna); • limbile străine (franceza, rusa); • geografia; • şi predarea unor discipline de studiu în limba română - educaţia multilingvă a alolingvilor în gimnaziu şi liceu, în baza Modelului teoretico-didactic de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu elaborat.

10. DOAR ATITUDINEA LOIALĂ FAŢĂ DE VALORI VA SALVA LUMEA A fi european înseamnă a avea valoare, a fi solid, a fi serios, a avea spirit critic, electiv - conştiinţa propriilor noastre valori. Mihai Cimpoi

11. DIMENSIUNEA VALORICĂ ESTE INTRINSECĂ EDUCAŢIEI. • FUNCŢIA ŞCOLII DINPUNCT DE VEDERE AL VALORILOR ESTE ATÎT CONSERVATIVĂ, CÎT ŞI RECONSTRUCTIVĂ. • ŞCOALA PREGĂTEŞTE ELEVII ATÎT PENTRU ALEGERI PREZENTE, CÎT ŞI PENTRU ALEGERI POSIBILE, VIITOARE. • OBIECTIVELE PROCESULUI EDUCATIVSÎNT DEFINIBILEDIN PUNCT DE VEDERE AXIOLOGIC. • APROPRIEREA VALORILOR E UN SEMN DE MATURITATE, DE DOBÎNDIRE A UNEI COMPETENŢE VALORICE PENTRU ORIENTAREA EXISTENŢIALĂ. C.CUCOŞ cu ref.La BUTTER

12. GENERALIZĂRI SECTOR • Examinarea rezultatelor experimentale ale Modelului demonstrează intensificarea formării /dezvoltăriicompetenţelordisciplinareşia unuianumit nivel al orientării axiologice. • Axiologizarea procesului educaţional seobţineprin axiologizarea parcursului educaţional şi al instrumentarului ştiinţifico-didactic.  • Rezultateleobţinutese datorează metodologiei elaborate de către fiecare cercetător: conformă obiectivelor proiectate; coordonată cu standardele de eficienţă; curriculumuldisciplinar; CECRL, varietateametodeloraplicate: • situaţiididactice, • texteliterare/ nonliterare, informaţii, • module tematice, • prezentări electronice, • metode interactive de însuşire a terminologiei(jocul de rol, construirea schemelor logice etc.), • jurnal reflexiv, • fişe didacticepentruprofesorişielevi, • dicţionaretematice, bilingve, • scrisori imaginare cu diferite mesaje, argumentări, • telegrame de felicitate etc., etc.

13. REZULTATELE SECTORULUI • Stabilirea şi aplicareainstrumentaruluiştiinţifico-didactic în vederea validării Modelului teoretico-didactic elaborat. • Realizarea experimentuluipedagogic privind formarea/dezvoltarea competenţelor disciplinare şi orientarea axiologică a elevilor. • Elaborarea materialelor experimentale: fişe didactice pentru elevi şi profesori, module tematice, dicţionare bilingve şi tematice pentru unele discipline, teste, chestionare, proiecte didactice,alte auxiliare didactice. • Elaborareaunei scări (de la 4-0) de apreciere a comportamentului elevului în scopul determinării gradului de intensificare a orientăriiaxiologice. • Redactareaculegerii de articole Metodologia de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare ale elevilor din perspectivă axiologică în gimnaziu şi liceu(în baza investigaţieiexperimentaleşi a materialelor experimentale elaborate).

14. P U B L I C A Ţ I I • MONOGRAFII - 1 • MANUALE – 3 • DOCUMENTE DE POLITICI EDUCAŢIONALE -1 • LUCRĂRI DIDACTICE NAŢIONALE - 6 • CAPITOLE ÎN MONOGRAFII,CULEGERI INTERNAŢIONALE - 1 • ARTICOLE DIN REVISTE NAŢIONALE, CATEGORIA C – 13 • ARTICOLE ÎN CULEGERI NAŢIONALE - 23 • ARTICOLE ÎN ALTE REVISTE NAŢIONALE NERECENZATE - 1 • ARTICOLE DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI – 1 / 50 • COMUNICĂRI ORALE LA CONFERINŢE INTERNAŢIONALE - 3 • COMUNICĂRI ORALE LA CONFERINŢE NAŢIONALE - 10 • ÎN MANUSCRIS - 9 • ÎN MANUSCRIS (CONTRACT) - 4 • ALTE ACTIVITĂŢI -21 • COLABORĂRI - 5

17. COLABORĂRI Cazacu T., Uzun-Negrescu O..

18. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. MATERNA • Integrarea naţional-europeană a valorilor LA proiectate de conţinuturile ELA în baza Modelului elaborat a prevăzut activităţi experimentale. • Raportarea integrală a cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor la valorile culturii europene se manifestă prin comportamente intelectuale de înţelegere, însuşire a situaţiilor de natură axiologică, prin stabilirea unui context interaxiologic: ideal educaţional – valori fundamentale, studierea comparată a literaturii, culturii naţionale. • La etapa iniţială s-a constatat că elevii posedă anumite valori naţionale de integrare în spaţiul literar, cultural european cu orientare preponderentă la cunoştinţe, activităţi precare de lectură, argumente, motivaţii axiologice neconcludente etc. • În urma etapei de formare şi a analizei rezultatelor finale s-a înregistrat o creştere a nivelurilor semnificative şi satisfăcătoare şi diminuarea celor nesatisfăcătoare. • Educaţia axiologică din perspectiva integratoare trebuie orientată la formarea capacităţilor, atitudinilor/comportamentelor ca achiziţie, prin conştientizare, interiorizare valorică, competenţa de lectură, comunicativă, depăşind ordinara informare, cunoaştere prin valenţe practice pentru viaţa socială, culturală, personală a elevului.

19. În rezultatul cercetării realizate :  • a fost definit un cadru de idei cu privire la algoritmul de formarea competenţelor disciplinare la limba română în perspectiva orientării axiologice; • au fost stabilite noţiunile-cheie în acest scop: motivaţia intrinsecă, limbajul, argumentaţia, atitudinile, valorile in actu. Activităţile desfăşurate demonstrează un anumit nivel de intensificare a orientării axiologice. • Menirea cadrelor didactice constă în re-stabilirea şi construirea echilibrului axiologic al elevilor în cadrul realizării educaţiei lingvistice.

20. CONŞTIINŢA UMANĂ ESTE ASEMENI UNUI CON DE LUMINĂ, CARE NU POATE CUPRINDE PRIN ÎNGUSTIMEA EI ÎNTREGUL CÎMP VALORIC. PRIN ACEASTA SE MANIFESTĂ ASPECTUL DRAMATIC AL CULTURII ÎN REALIZAREA DE VALORI. PRIN URMARE, MENIREA PEDAGOGULUI ESTE DE A RESTABILI ÎN TIMP ECHILIBRUL AXIOLOGIC AL VALORILOR. ELEVUL (OMUL) EXISTĂ PENTRU A GÎNDI. ŞI A GÎNDI BINELE, ADEVĂRUL, FRUMOSUL, LIMBA ... PENTRU A PUTEA TRĂI ÎN ELE. RESPONSABILITATE LIBERTATE

21. Model operațional de valorificare didactică a ideii de TEXT din perspectivă AXIOLOGICĂ STANDARDE CURRICULUM EVALUARE VALOAREA Textului nonliterar VALOAREA Textului literar Textul literar și nonliterar ca operă de cultură și ca valoare utilitară OBIECTIVE Construirea propriei cunoaşteri prin text ca valoare pedagogică și component al activității educaționale Valoarea textului ca produs al competenţei şi/ sau vocaţiei elevului COMPETENŢE Siguranţa propriei cunoaşteri prin text ca operă de artă și/sau ca valoare utilitară Conştiinţa propriei valori SUCCESUL Viaţa reală a elevului Din spaţiul textului ca „lume fără odihnă” în spaţiul vieţii ca lume reală, lume personală și lume în forma ei cea mai bună Afirmarea eului în labirintul comunicării artistice cu lumea și/ sau în capcanele comunicării cotidiene

22. Idei-ancoră pentru înţelegereaşi aplicareamodelului operaţional • Discursul pedagogic umanist abordează cultura (EL și ELA) ca pe cea mai înaltă valoare a educației, ca pe un factor determinant al judecății umane ce condiționează originalitatea personalității. • Textul ca operă/ valoare a culturii umane reprezintă produsul prin care elevul poate fi ajutat să înțeleagă creația umană și viitorul umanității; relația dintre ființa umană și cultură; comunicarea fiecărui individ cu propria interioritate; comunicarea interpersonală. • În spațiul textului, valorile umaniste interacționează și aceasta influențează procesul de interpretare. În acest sens, elevul trebuie învățat că valorile textului pot fi „auzite” doar dacă asculţi textul cu multă atenţie, dacă vezi textul ca pe o „lume fără odihnă”, interpretezi corect textul, vezi clădirea textului ca proces, gîndirea lui ca valoare şi simţirea lui ca esenţă. • De la E-didactica, pilon al învăţămîntului postmodern, care are ca instrument de lucru E-learning-ul, la didactica atitudinilor prin text ca expresie a acţiunilor axiologice / comportamentului axiologic ale/ al elevilor.

23. LIMBA ŞI LITERATURA GĂGĂUZĂ • Analiza conținutului axiological compartimentelor experimentului de formare propus elevilor găgăuzi a evidențiat că valorile general-umane și cele naționale se explorează eficient prin temele care reflectă viața cotidiană și situații reale din activitatea școlară. • Menționăm ca sistemul de exerciții folosit în cadrul experimentului dezvoltăcompetențele elevilor în utilizarea corectă a verbelor. În acelaşi timp se prezintă ca un material util profesorului, fiind un suport practic în exersarea categoriilor gramaticale ale verbului în comunicare, cât și exerciții pentru dezvoltarea competenței de exprimare a opiniei personale (improvizarea dialogurilor, răspunsul la întrebări, scrierea eseurilor etc.).

24. EDUCAŢIA BILINGVĂ: metoda IILCD -învăţarea integrată a limbilor şi a conţinutului unor discipline(Contentand LanguajeIntegra ted Learning – CLIL) ALGORITMUL ÎNSUŞIRII: DISCIPLINA + LIMBA + CUM SĂ ÎNVEŢE Scopul IILCD este dublu: învăţarea unei materii şi învăţarea unei limbi. IILCD nu presupune doar „utilizarea unei alte limbi în scopul instruirii” (Marsh), ci reprezintă o abordare educaţională care cuprinde „o gamă de diverse metodologii”. Sarcina şcolii /societăţii este de a-i învăţa pe alolingvi limba română, de a le forma dragostea faţă de pământul natal, dorinţa de a trăi şi a învăţa acasă, fără a pleca din ţară, oferindu-le numeroase activităţi eficiente de însuşire a limbii care reflectă această gamă de metodologii.

25. Activitatea experimentală a fost orientată spre: • Formarea /dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei care se învaţă în limba română. • Formarea /dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română ca valoare individuală, socială. • Formarea /dezvoltarea orientării axiologice a elevilor. Dar şi: • Formarea /dezvoltarea competenţei profesorilor de a preda o disciplină în limba română, aplicînd metoda IILCD (CLIL): • însuşirea eficientă aterminologiei / unităţilor lexicale, • metodologia explorării, interpretării etc. a informaţiei/textului, • metodologia de evaluare–notare (la disciplinăşi la limba română). • adaptarea conţinuturilor şi a limbajului profesorului la nivelul comunicativ-lingvistic al elevilor. • Colaborare sistematică, multiaspectuală a profesorului de “geografie” … cu cel de l. română (1-2 ori pe săptămînă).

26. Materiale experimentale au fostelaborate la disciplinele: • educaţia civică (cl.5-6; 9-10); • ştiinţe (cl.3); • educaţia tehnologică (cl.5,7); • cultura comunicării (anul II) la specialitățile: Contabilitate, Business şi administrare, Finanţe şi bănci (Norme de etică în comunicarea orală. Normele de logică în comunicarea orală. Normele de limbă în comunicarea orală. Cultura comunicării în scris.) • Tipologia materialelor experimentale: • fişe didactice tematice pentru profesori şi elevi (pentru un semestru) care conţin tema, obiectivele, terminologia/vocabularul/expresii/ structuri selectate; activităţi de însuşire a materiei (textul, informaţia) în scheme şi tabele accesibile, concise conforme materiei însuşite la disciplina limba şi literatura română ca disciplină de studiu. • dicţionare: • - bilingve tematice; • - tematice cu sarcini de lucru; • - român-rus; • - rus-român; • proiecte didactice.

27. Metode aplicate în vederea formării orientării axiologice • selectarea unei variante de răspuns din mai multe opţiuni cu referire la o anumită afirmaţie, • situaţii pedagogice: • cu alternative de răspuns, ultima – variantă proprie, • fără alternative de răspuns, • simulative, elevul /studentul expunînd /comentînd /argumentînd /descriind comportamentul propriu sau structurînd un discurs/opinie în formă orală și scrisă. OPINII ALE ELEVILOR, PĂRINŢILOR, PROFESORILOR Profesorii: Elevii trebuie să susțină un test de cunoaștere a limbii române: Să fie editate manuale și ghiduri de Educația civică în limba română; Să fie elaborate suporturi didactice (dicționare tematice, proiecte, fișe etc.) Părinții 1.Să se predea şi alte discipline în limba română; 2.Să fie instruiți profesorii de limba română și de educație civică; 3.Să fie demonstrată aceeași atitudine față de toți elevii. Elevii: 1. Să fie manuale în limba română; 2. Să ne ajute mai mult profesorul de limba română; 3. Să fie organizate lecții în afara clasei, liceului, în Română;

28. ALTE OPINII Elevii: • Mi-am îmbogăţit vocabularul, mă pot exprima mai uşor la unele teme. • Îmi plac fişele pe care ni le dă profesoara, sînt accesibile şi interesante. • Pot povesti unele texte care nu sunt foarte dificile. • Îmi plac situaţiile de la lecţia de educaţie civică. • Pot să-mi exprim mai uşor gândurile, îmi place să-mi expun opiniile. • Nu-mi place profesoara, vorbeşte prea repede, nu înţeleg aproape nimic etc. Părinţii: • Copilul meu vorbeşte mult mai bine româna. • Mă bucur că va şti mai bine ca mine să vorbească în această limbă. • Nu prea mă interesează în ce limbă vorbeşte copilul meu la aceste lecţii. • Am înţeles că educaţia civică predată în limba română este puţindificilă pentru copilul meu, dar mă bucur că va şti mai bine limba, îi va fi mai uşor la examen şi în viaţă. Profesorii: Au capacităţi mai bune de exprimare, şi-au îmbogăţit mult vocabularul, se exprimă mai corect, pot formula mesaje, structurează răspunsuri mult mai ample la temă, sînt mai degajaţi etc.

29. LIMBI STRĂINE • Rezultatele științifice ale cercetării au stabilit nivelul şi dinamica de formare/dezvoltare a competenţelor disciplinare şi a tendinţelor axiologice la limba franceză, clasa a VIII-a. • Sinteza şi analiza comparată a activităților și produselor şcolare cu caracter axiologic obţinute experimental,în baza evaluării complexe, au un nivel modest de formare a orientării axiologice și implică nevoia axiologizării întregului parcurs educațional prin axarea conținuturilor educaționalepe formarea concomitentă a competențelor disciplinare cu cele axiologice: pentru limbă (langajiere) și prin limbă (culturale, civice) și prin fabricarea permanentă a produselor școlare cu dominantă axiologică. • Teleologia și metodologia formării competențelor de natură axiologică poartă un caracter complex, necesită parcurgerea mai multor etape educaționale și presupune axarea pe conceptele și principiile științei și teoriei axiologice, psihologice, pedagogice, lingvistice, literare etc. abordate trans/interdisciplinar; corelarea continuă cu conceptele științifice, principiile și metodologia CECRL; raportarea la principiile și strategiile didactice și de evaluare a Curricula naționale de limbi străine; armonizarea conținuturilor curriculare ale manualelor de limbi străine cu principiile sus-menționate prin corelarea formării competenleor dsciplinare cu centrarea pe valori și pe competențe socio/lingvistice, socio/inter/culturale și civice; identificarea, discriminarea și conștientizarea evantaiului de valori necesare formării unui Homo Europeaus modern, armonios dezvoltat în raport cu lumea exterioară și cu cea interioară; promovarea unui tip de sistem educațional care are ca slogan: învățarea de valori dă valoare învățării(J.Simonneaux).

30. Metodele de cercetareau fostutilizateîn scopul corelăriisistemelor de valori ale educaţiei umaniste individuale/naţionalecuvalorileeducaţieimoderne ale comunităţii europene, general-umane și universale prin ralierea la metodologia curricula disciplinare şi arii curriculare, a CECRL. • Formarea a fost realizată în baza fișelor pedagogice elaborate la disciplină pentru fiecare unitate tematică din suportul didactic suplimentar destinată formării competențelor axiologice.

31. LIMBA RUSĂ • Двигателем поведения индивидума становятся его представления о должном и ценностном, индивидуальные принципы совести, определяющие самосознание и ответственность за свои поступки. • Наиболее эффективной формой презентации ценностных категорий являются коммуникативные блоки. Они не только расширяют познания ценностного потенциала, но и позволяют в определенной степени управлять процессом присвоения ценностных ориентиров во внутренний мир личности. Каждый блок включает познавательные, тематически объединенные литературные тексты, речевые и языковые задания рецептивного, репродуктивного и творческого уровней. • Экспериментальное исследование выявило тенденцию в развитии ценностно-ориентированной и аналитико-оценочной деятельности видов деятельности у уч-ся 5-6 кл. Эта динамика наглядно проявилась при обобщающем тестировании и анкетировании по завершению исследования в контрольном эксперименте. Результаты свидетельствуют о степени присвоения ценностей во внутреннем мире личности, которые органично вошли в арсенал поведенческих действий и поступков каждого индивида. Наблюдается процесс формирования самосознания у подростков, которые начинают ощущать себя личностью. • Процессприсвоения ценностей инициировал развитие коммуникативной компетенции у обучаемых. Содержательное и языковое оформление мыслительных операций субъекта на русском языке осуществлялось органично. Метод педагогической ситуации«Незаконченное предложение» Моральная дилемма / с альтернативным выбором (Л.Кольберг).Продуцирование связных высказываний

32. В соответствии с критериями, предложенныхпсихологомМ.Шиловой была разработана своя собственная шкала составляющих компонентов поведенческой деятельности индивида от минимального их проявления до демонстрации тенденции в развитии его личностных качеств. Круг общечеловеческих нравственно-волевых свойств характера представляет собой единый комплекс, рассматриваемый во взаимосвязи.

33. GEOGRAFIA De ce vă place să studiaţi geografia? • Experimentul de constatare a conturat principalele direcţii ale experimentului de formare, considerate valorigeografice: • disponibilitate pentru cunoaşterea permanentă a mediului geografic; • interes de cunoaştere a lumii contemporane; • atitudine pozitivă faţă de cunoaştere; • responsabilitate pentru folosirea raţională a componentelor mediului geografic la nivel local; • curiozitate pentru explorarea mediului geografic încareexistăelevul; • cultivarea unei atitudini tolerante şi de colaborare dintrediferiteetnii.

34. METODE APLICATE: • prezentări electronice, • metode interactive de însuşire a termenilor geografici (jocul de rol, construirea schemelor logice etc.), • situaţii geografice, • jurnalul reflexiv, • fişe de lucru cu elevii, • scrisori imaginare continentelor cu diferite mesaje, argumetări, • telegrame de felicitate. Alte aspecte menţionate intens de către elevi: • Se formează ca valori: evaluarea obiectivă, autoevaluarea, evaluarea reciprocă, • Implicarea activă a copiilor cu dizabilităţi – fiecare om este o valoare, • Atitudinea profesorului faţă de elevi, stilul democratic, tolerant, respectuos etc., • Aplicabilitate, funcţionalitate, • Îndemnul de a discuta cu părinţiisubiectelestudiate, • Sugestiifoarte utile pentrucum săînveţe etc., etc.

35. GENERALIZÎND REZULTATELE EXPERIMENTULUI, MENŢIONĂM... Valorile geografice pot fi formate prin: • muncă insistentă, • dragoste şi respect pentru copii; • cunoaşterea particularităţilor psihologice ale elevilor, • acceptarea fiecărui elev aşa cum este el – indiferent de capacităţile sau de sănătatea lui; • aplicarea tehnicilor tradiţionale,dar şi complementare, bine structurate, sistematizate şi realizate creativ, • evaluare obiectivă, permanentă, formativă, dar şi formatoare.

36. EDUCAŢIA PATRIOTICĂ Este necesar un complex de acţiuni care să vizeze: • Receptarea valorilor naţionale, conştientizarea modelelor şi profilurilor personalităţilor istorice sunt elemente de bază ale educaţiei patriotice şi surse întemeiate ca sistem specific de valori. • Educaţia patriotică reprezintă valori ale educaţiei naţionale, ai cărei exponenţii sunt personalităţile neamului ce se regăsesc în istorie, literatură, cultură etc. • Valorile fundamentale ale omenirii, promovate prin patriotism – Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Lbertatea, considerate surse veşnice ale educaţiei, sunt percepute adecvat de către elevi drept coordonate axiologice primordiale atât în formarea sentimentului de patriotism, cât şi în formarea propriei lor identităţi axiologice. • Asimilarea de către elevi a valorilor promoate de educaţia patriotică asigură coerenţa dintre conştiinţa şi conduita patriotică. • Actul educaţional general promovat în contextul de formare a sentimentului de patriotism este unul esenţialmente marcat de ideile democraţiei, care are ca fundamentare şi ca ideal libertatea omului – idealul omenirii.

37. SĂRBĂTORI FERICITE!