FABULA

1. FABULA Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu

2. Autor: Se naşte la Târgovişte, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan si sărac, dar de mic e deştept, cu o memorie extraordinara. Învaţă greacă şi franceză. Ajuns la Bucureşti, este elev la pensionul Sf. Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoştinţă cu Heliade. Uimeşte pe toţi prin talentul său poetic. Va sta şi acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie (Miezul nopţii) în Curierul românesc, urmată de elegia Adio. La Târgovişte. O vreme, a fost ofiţer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 si Lebada si puii corbului) a gustat şi rţcoarea temnitei. A ocupat funcţiuni mărunte. La 1848, e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viaţă, a fost marcat de alienaţie mintală. A murit sărac la Bucureşti. Poetul liric scrie, mai întâi, meditaţii romantice, sub influenţa lui Lamartine. Tonul este sumbru. Cea mai reuşită este Umbra lui Mircea. La Cozia (făcuse o călătorie în Oltenia, cu prietenul I. Ghica). E primul fabulist autentic din literatura română, lasându-ne vreo 40 de fabule, in care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităţilor (Câinele şi căţelul, Boul si viţelul, Dreptatea leului, Vulpea liberală ş.a.).

3. Câinele şi căţelul de G. Alexandrescu „Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace, Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva, Care cred despre sine că preţuiesc ceva! De se trag din neam mare, Asta e o ntâmplare: Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate Este egalitate. Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte, Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte. Cât pentru mine unul, fieştecine ştie C-o am de bucurie Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă, Câine sadea îmi zice, iar nu domnia voastră.” (1814-1885) Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.

4. Căţelul Samurache, ce şedea la o parte Ca simplu privitor, Auzind vorba lor, Şi că nu au mândrie, nici capriţii deşarte, S-apropie îndată Să-şi arate iubirea ce are pentru ei: „Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată, Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei.” • „Noi, fraţii tăi, răspunse Samson plin de mânie, • Noi fraţii tăi, potaie! • O, să-ţi dăm o bătaie • Care s-o pomeneşti. • Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie, • Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşte? • „Dar ziceaţi — „Şi ce-ţi pasă? Te întreb eu ce ziceam? • Adevărat vorbeam • Că nu iubesc mândria şi că uăsc pe lei, • Că voi egalitate, dar nu pentru căţei.” • Aceasta între noi adesea o vedem, • Şi numai cu cei mari egalitate vrem. Câinele Căţelul

5. DEFINIŢIE: Fabula este o creaţie epică, în versuri sau în proză, în care autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate, satirizează defecte sau moravuri omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Fabulele au o mare arie de cuprindere, deoarece autorul critică, ironizează deopotrivă ipocrizia, pretenţiile de nobleţe, lipsa de modestie, administraţia coruptă şi abuzurile ei, minciuna, demagogia, tendinţa spre parvenire prin orice mijloace. Meritul lui Grigore Alexandrescu este acela că fabulele sale înfăţişează defecte şi atitudini general umane care pot fi întâlnite şi în alte împrejurări, căci ipocrizia, demagogia, dorinţa de parvenire, infatuarea nu sunt caracteristicile unei anumite epoci, ci ele aparţin firii omeneşti în general.

6. Titlul “Câinele şi căţelul” anunţă pe cei doi protagonişti ai fabulei.Fiind o operă literară epică, se povesteşte o întâmplare la care iau parte personaje. Acţiunea se desfăşoară într-o “curte”, spaţiu prin care se simbolizează societatea, iar timpul de desfăşurare este “deunăzi”,adverb ce sugerează un timp contemporan poetului, dar şi faptul că întâmplarea este repetabilă. Subiectul fabulei: un dulău pe nume Samson stând de vorbă cu un “bouoarecare”, îşi exprimă opiniile despre egalitate arătându-şi revolta împotriva celor ce se simt superiori pentru că se trag din neam nobil “Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,/Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,/Care cred despre sine că preţuiesc ceva!/De se trag din neam mare,/Asta e o-ntâmpare”. El precizează că asta e “o întâmplare” care nu le măreşte valoarea şi meritele mai mult, el afirmă că este încântat când “toata lighioana,măcar şi cea mai proastă,/Câine şadea îmi zice, iar nu domnia voastră”. În acest timp, căţelul Samurache, luând în serios cele auzite intervine în discuţie şi, apreciind ca “minunată” e gândirea lui Samson, li se adresează cu formula “fraţii mei”. La intervenţia prietenoasă a căţelului, care se dovedeşte prea lesne încrezător în spusele dulăului, Samson îşi schimbă brusc tonul şi-i dă o replică violentă: “Noi, fraţii tăi, potaie!/O să-ţi dăm o bătaie/Care s-o pomeneşti”.

7. Samurache este derutat de ceea ce aude, iar dulăul îşi întăreşte spusele “Că nu iubesc mândria şi că iubesc pe lei,/Că voi egalitate, dar nu pentru căţei”. Ultimele versuri “Aceasta între noi adesea o vedem,/Şi numai cu cei mari egalitate vrem”, constituie morala fabulei, în care autorul îşi exprimă pe scurt, atitudinea faţă de realitatea prezentă. În fabula “Câinele şi căţelul”, Gr. Alexandrescu satirizează pe acei oameni care propăvăduiesc egalitatea şi democraţia, dar nu le practică. Principalul mod de expunere este dialogul şi de aceea fabula are aspectul unei scenete cu trei personaje, dintre care două intră în dialog (căinele şi căţelul), iar al treilea este doar ascultător, având statutul de personaj-martor. Compoziţional această fabulă este alcătuită din două părţi inegale: sceneta propriu-zisă care este mai mare ca ăntindere şi morala, concentrată în doar două versuri, care decodifică întâmplarea povestită, sugerând şi atitudinea autorului. Figura de stil predominantă este personificarea, iar alte trei personaje reprezintă tipuri umane. (...)

8. Caracterizarea personajelor din fabula "Câinele şi căţelul" Dulăul Samson întruchipează pe omul ipocrit, parvenitul de Magog, care aspiră la ascensiunea socială şi ale cărui fraze “lătrătoare” nu conţin decât vorbe goale, minciuni. este tipul omului naiv şi cinstit, deoarece crede Căţelul Samurache tot ce aude şi se lasă adesea păcălit de aparenţe. Boul "oarecare" sugerează prostia şi lipsa de opinie a oamenilor deoarece el asistă nepăsător la dialogul celor doi. Personajele fabulei sunt construite antitetic (în opoziţie), iar numele lor au rol caracterizator. Dialogul are rol important în evidenţierea trăsăturilor morale ale personajelor, iar naraţiunea face legătura între cele două secvenţe dialogate. Fiind o naraţiune de mică întindere, în care sunt satirizate defecte omeneşti cu scopul de a îndrepta, personajele sunt animale, iar autorul îşi exprimă opinia critică despre cele prezentate, opera literara “Căinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu este o fabulă.

9. Exerciţii: 1.Indicămodurile de expunere prezenteîn text şi figura de stil care predomină. 2.Identificaţi personajele participante la acţiune, indicând pentru fiecare caracteristicile umane pe care le sugerează. 3.Indică expozitiunea şi intriga din “Câinele şi căţelul”.

10. Rezolvare: 1.Modurile de expunere prezente în text sunt: dialodul şi naraţiunea, modul de expunere predominat fiind dialogul. Figura de stil predominantă este personificarea. 2.Dulăul Samson întruchipează pe omul ipocrit şi parvenit, căţelul Samurache este tipul omului naiv şi cinstit, iar boul “oarecare” sugerează prostia şi lipsa de opinie a oamenilor. 3.În expoziţiune căţelul Samson stă de vorbă cu boul şi îşi exprimă opiniile despre egalitate. Intriga este momentul în care Samurache intra în discuţie cu Samson.

11. Rebus... Completează rebusul. În final, pe axa AB, vei obţine un cuvânt care te va conduce la titlul activităţii de astăzi. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Regionalism ardelenesc pentru frumos. 2. Paronimul cuvântului anuar. 3. Sinonim pentru viteaz. 4. Omograful cuvântului úmbrele. 5. Antonimul cuvântului viteaz. 6. Antonimul cuvântului răsărit.

12. Câinele VS. Căţelul SFÂRŞIT... Responsabil grupa: Tudosi Mădălina Membrii: Bucur Alexandra, Mihai Daniel, Czollner Gabriel, Zbagan Sorin Clasa: a VI-a B Liceul Teoretic Buziaş Profesor coordonator: Ciobanu Elena Corina