1 / 13

ZIUA MONDIALĂ A APEI 22 MARTIE 2011 NICOLETA CĂPĂȚÎNĂ ARPM BUCUREȘTI

ZIUA MONDIALĂ A APEI 22 MARTIE 2011 NICOLETA CĂPĂȚÎNĂ ARPM BUCUREȘTI. Ziua mondia l ă a ap e i. Slogan 20 11 : “ Water for cities: responding to the urban challenge - Apa pentru oraşe - răspunzând provocării urbane ”

iman
Download Presentation

ZIUA MONDIALĂ A APEI 22 MARTIE 2011 NICOLETA CĂPĂȚÎNĂ ARPM BUCUREȘTI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ZIUA MONDIALĂ A APEI22 MARTIE 2011NICOLETA CĂPĂȚÎNĂARPM BUCUREȘTI

  2. Ziua mondială a apei Slogan 2011: “Water for cities: responding to the urban challenge - Apa pentru oraşe - răspunzând provocării urbane” Obiectivul Zilei Mondiale a Apei 2011 este concentrarea atenţiei internaţionale asupra impactului determinat de creşterea rapidă a populaţiei urbane, industrializarea şi incertitudinile legate de schimbările climatice, conflictele şi dezastrele naturale asupra managementului sistemelor de apă urbane. Tema de acest an are scopul de a pune în lumina reflectoarelor şi de a încuraja guvernele, organizaţiile, comunităţile, persoanele fizice să lupte impotriva atitudinii sfidătoare asupra sistemelor de gospodărire a apelor urbane.

  3. Ziua mondială a apei • Oraşele din lume sunt în creşterela o rată excepţională; 1 din 2 oameni de pe glob trăiesc la oraș. Motivul principal se datorează creşterii naturale a populaţiei urbane, dar şi migraţiei rural-urban. • 93% din urbanizare are loc în ţările sărace sau în curs de dezvoltare, iar 40% din expansiunea la nivel mondial o reprezintă creşterea mahalalelor urbane. Între 1990-2001 mahalaleleoreșelor din lume au crescut cu o rată de 18 milioane de oameni pe an şi se preconizează creșterea la 27 de milioane de cetăţeni pe an între 2005 – 2020. • Investiţiile în infrastructură nu au tinut pasul cu rata de urbanizare, în timp ce serviciile de apă şi deşeuri arată insuficienţa investiţiilor. Problema centrală este, prin urmare, gestionarea apelor şi a deşeurilor urbane. Acoperirea conductelor de apă este slabă în multe privințe, iar oamenii săraci primesc cele mai proaste servicii, dar plătesc cele mai mari preţuri pentru apă. • Puţine autorităţi urbane din ţările în curs de dezvoltare au găsit o soluţie durabilă pentru salubritatea urbană, dar nu îşi pot permite să extindă sistemul de canalizare la mahalale și nici nu pot trata volumul apei din canalizare deja colectat. Eliminarea deşeurilor solide este o ameninţare în creştere pentru sănătate şi mediu. • Marea oportunitate o reprezintă creșterea reciclării şi reutilizarea apelor şi deşeurilor, un management integrat urban. Adoptarea unor tehnologii mai eficiente de tratare a apei şi de captare a apei şi deşeurilor în oraş va reduce, de asemenea, poluarea în aval si a mediului.

  4. Ziua mondială a apei • Unul din patru orășeni la nivel mondial, 789 milioane în total, trăieşte fără acces la facilităţile salubrității îmbunătăţite. • 497 milioane de oameni în oraşe se bazează pe salubritatea la comun. În 1990, acest număr a fost 249 milioane. • 27% din locuitorii din mediul urban în curs de dezvoltare nu au acces la apă curentă la domiciliu. • 828 milioane de oameni trăiesc în mahalale sau zonepreorășenești care sunt împrăştiate în jurul orașelor; provocarea cea mare este furnizarea facilităților de apă și canalizare către aceștia. • Săracii orașelor trebuie să plătească uneori până la 50 de ori mai mult pentru un litru de apă decât vecinii lor mai bogaţi, deoarece de multe ori trebuie să cumpere apă de la furnizori privaţi. • În fiecare zi, 2 milioane de tone de deşeuri umane sunt eliminate în cursurile de apă. În multe oraşe, în special în curs de dezvoltare, lipsa de epurare a apelor uzate şi a facilităţilor de drenare duce la poluarea resurselor de apăde suprafaţă și subterane. • Contaminarea apei potabile duce la apariția epidemiilor de holeră,diaree şi focare de malarie. Pe vremuri malaria a fost considerată de multe ori o boală rurală, iar acum este printre principalele cauze ale îmbolnăvirilor şi mortalității în multe zone urbane. • Anual 250 - 500 milioane m³ de apă potabilă se pierde în multe metropole în fiecare an.Salvarea acestor cantități ar putea asigura 10 - 20 milioane de oameni cu apă potabilăîn fiecare mega oraş.

  5. Ziua mondială a apei Apa și denumirile sale în funcţie de formele pe care le ia: • ploaia - cunoscută în majoritatea ţărilor. • grindina, zăpada, ceața, roua sau chiciura. • curcubeul - lumina se refractă prin particulele de apă din atmosferă. Apa de la suprafaţa globului joacă roluri importante în evoluţia umană: • râurile şi irigaţiile asigură aportul de apă pentru agricultură. • suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. • infiltrare în sol (pânza de apă freatică) -> izvoare, izvoare termale şi gheizeri/extrasă artificial prin puţuri şi fântâni. • prin eroziune (scurgerea apei pe suprafaţa terestră) creează văile şi deltele cu suprafeţe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. Oamenii şi alte animale şi-au format simţurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apa de mare) sau putred (de mlaștină), preferând apa unui izvor montan sau apa freatică.

  6. Poluanții apei A. Naturali – scurgeri nesemnificative: • fertilizatorii (nitrații), care în timpul aratului pășunilor sau în decursul iernilor pot ieși la suprafață. • aluminiul care poate ajunge în apele curgătoare prin diferite reacții chimice. • magneziul - în timpul inundațiilor luncilor provoacă dezastre în rândul peștilor. B. Din activitatea umană: • erbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele și deparazitanții pentru bovine; fosfații, nitrații - pentru a stimula dezvoltarea plantelor; scurgeri semnificative de lichide toxice din silozuri sau din fermele de animale. • produsele farmaceutice utilizate în agricultură pot și ele polua alături de dezinfectanți. • poluanți industriali: metalele grele (cadmiul, plumbul și zincul). • ploile acide cauzate de arderea combustibililor fosili.

  7. Efectele poluării asupra plantelor și animalelor • Eutrofizarea – înmulțirea exagerată a vegetației verzi de la suprafață atunci când apa este îmbogățită cu un amestec de compuși care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Ex.: în ultimii 20 de ani situația a devenit alarmantă deoarece 500 din marile bazine din Marea Britanie sunt astăzi verzi și toxice datorită poluării. Apa potabilă a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii de bacterii, protozoare și ciuperci care sunt foarte periculoase pentru om. • Ploaia acidă - a cauzat catastrofe ecologice majore în Canada, SUA și N-V Europei. Din cele 85.000 de lacuri din Suedia, 16.000 au devenit acide și 5.000 sunt complet depopulate de pești. Din 1976, 4000 de lacuri au fost tratate cu apă de var pentru a neutraliza acidul și a restaura echilibrul. • Instalațiile industrialede coastă și transportul maritim mai intens - în jurul Europei și a coastei estice a Americii de Nord, platformele continentale din apele puțin adânci au fost exploatate de către om pentru stridii, midii și fermele piscicole, devenind astfel vulnerabile pentru bacteriile toxice, alge și poluanți. Toate animalele marine (în special coralii) care se hrănesc prin filtrare sunt foarte sensibile la poluanții care se concentrează în țesutul lor.

  8. Efectele poluării asupra plantelor și animalelor • Țițeiul - spălarea tancurilor petroliere reprezintă echivalentul a 8 până la 20 milioane de barili de petrol pe an care s-ar deversa în oceane în mod deliberat. Această practică, răspândită în lumea întreagă, rămasă adesea neobservată, este astăzi detectată prin intermediul sateliților și cei vinovați pot fi trimiși in judecată. • Apele uzate - în cantități mici îmbogățesc apa și reprezintă un îngrășământ pentru plante și pești, dar în cantități mari ele sunt un pericol pentru ecosisteme. La două dintre cele mai mari canale de scurgere din lume in L.A. din SUA și Marsillia din Franța, în ultimele două decenii a inceput epurarea apelor uzate. Imaginile din satelit prezintă foarte clar cum poluanții sunt purtați de curenții care pornesc dinspre aceste canale. • Poluanții solizi – se preferă transformarea lor în lichid deoarece diluarea scade mult riscul accidentelor și lumina soarelui poate distruge bacteriile. Acest fenomen s-a demonstrat in California unde deșeurile a 17 milioane de oameni sunt deversate în mare. • Tributilina (TBT) - folosită pe scară largă ca vopsea rezistentă la apă pentru chila vaselor. S-a demonstrat că TBT-ul produce modificări sexuale melcilor de mare, întregi populații devenind de sex feminin și deci puse în imposibilitatea de a se reproduce.

  9. Vă mulțumesc pentru atenție!

More Related