America de Nord

1. America de Nord

2. Istorie • Bastinasii Americii de Nord au trait candva raspanditi pe aceasta zona intinsa, in perfecta armonie cu natura. Aparitia colonistilor europeni a pus capat pentru totdeauna modului lor de viata traditional. • Pieile rosii nu erau doar un singur popor, ci mai multe triburi, mai multe populatii cu moduri de viata diferite. Ei au populat continentul american cu cateva mii de ani inainte de oamenii albi.

3. Oamenii au sosit pentru prima oara in jurul anului 35 000 i.e.n in America de Nord, probabil din zona Siberiei de astazi, pe vremea cand cele doua continente erau legate de uscat. • S-au raspandit pe teritoriul Americii de Nord si de Sud, s-au adaptat la conditiile locale si au format diferite triburi, sau altfel zis "natii". Unii dintre ei traiau din pescuit si vanatoare, altii au invatat sa cultive pamantul.

4. Adapostutrile erau diferite de la un trib la altul, in functie si de mediul in care traiau. Corturile portabile erau ideale pentru tribul "picioarelor negre", care ducea o viata nomada si traia din vanatoare. Indienii "pueblo" se aparau de caldura arzatoare din deserturi construindu-si case de chirpici. Popoarele de bastinasi americani si-au dezvoltat propria cultura, limba si identitate.

5. Columb a fost primul european care s-a intalnit cu bastinasii americani, pe teritoriul Cubei de astazi in anul 1492. Crezand ca a ajuns in India de Est, i-a numit "los indios", adica indieni. Denumirea s-a pastrat pana in zilele noastre, desemnandu-i pe toti bastinasii continentului american.

6. Din Europa, spaniolii au fost primii care s-au stabilit aici si s-au folosit de resursele noului continent. Ei au venit in calitate de cuceritori si dupa ce au calatorit pe uscat prin America, au ajuns in 1513 in Florida. • S-au stabilit in grupuri mai mici, luand sclavi din randurile bastinasiilor, pentru a-si cultiva pamanturile. I-au obligat sa renunte la propriile religii stravechi si sa treaca la crestinism. Spaniolii s-au stabilit la inceput pe teritoriile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi au populat si zona numita azi Texas. Sosirea lor a determinat schimbari uriase in viata multor popoare de indieni.

7. Inaintea de aparitia omului alb nu existau cai in America; odata cu sosirea lor, bastinasii au inceput sa cumpere animale de la europeni. Triburile de indieni care traiau la marginea preeriei situate in zona centrala a continentului, se ocupau de cultivarea pamantului si vanatoarea de bizoni. La inceput alergau pe jos dupa prada, dar de cand au inceput sa foloseasca caii, au devenit vanatori mult mai eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat pe zonele de campie, urmarind migrarea populatiilor de bizoni.

8. La inceputul secolului al XVII-lea colonistii englezi si olandezi au inceput sa populeze coasta de est. Initial, spre deosebire de spanioli, si-au cultivat singuri pamanturile, nefiind deci periculosi pentru indieni. Bastinasii s-au bucurat de sosirea lor, si chiar i-au ajutat, mai ales atunci cand au reusit sa procure arme de foc, instrumente de otel si diverse marfuri in urma unor schimburi comerciale.

9. Din cauza unor neintelegeri, indienii si albii au ajuns in curand la ciocniri violente. In 1636 colonistii din Massachusetts au pus pe seama indienilor Pesoti uciderea a doi comercianti, razbunandu-se prin masacrarea unui intreg sat de cinci sute de capete. In urmatoarele trei sute de ani, aceste fapte au fost tipice pentru colonistii europeni; ei ii considerau pe indieni salbatici si pagani.

10. In marea parte a secolului a XVIII-lea indienii si-au pastrat independenta fata de europeni. Britanicii, francezii si spaniolii s-au luptat intre ei pentru a pune stapanire pe continent si multe triburi de indieni s-au alaturat unora sau altora. In Razboiul de Independenta ei au luptat de ambele parti. In acest razboi americanii i-au invins pana la urma pe britanici, astfel luand nastere Statele Unite ale Americii.

11. Dansul • La pieile rosii dansul capata un profound character ritual, fie era dans magic, fie pentru intruchiparea viziunilor sau la succesiunea anotimpurilor. • Prin acesta amerindienii stabileau legatura cu lumea de dincolo, cu lumea divinitatilor sau a spiritelor (kacinas). Unele dansuri tineau 3 zile sau chiar mai mult. Prin dansuri adeseori ei isi induceau stari extatice sau de transa lucida hiperconstienta.

12. Unele dansuri luau o amploare deosebita precum marele dans mesianic din vara lui 1890 "dansul duhurilor". Acest dans a generat o intreaga miscare spirituala infratind toate triburile de amerindieni. Toti cei care il dansau intrau in extaz si aveau o aceeasi experienta mistica comuna in care ei intrau in "lumea noua care avea sa vina, desavarsita".

13. Dansul Spiritelor • Asteptarea mantuirii la indienii americani din prerie ce a avut loc intre anii 1889-1890. Fondatorul acestei miscari, un indian pe nume Wovoka (1856-1932), a calatorit in cer in cursul unei experiente mistice si a anuntat dupa aceea sosirea pasnica a unui timp paradisiac, in care bizonii exterminati si spiritele stramosilor se vor intoarce, iar albii vor disparea. Innoirea morala si dansul ritual in cerc trebuiau sa grabeasca prezicerea. Miscarea pasnica a fost privita de albi drept militarista si innabusita in sange in 1890 (masacrele de la Wounded Knee), fiind ucisi aproximativ 300 de indieni.

14. „Nu pot crede ca noi, indienii, suntem inutili, asa cum ni se spune. Altfel, Dumnezeu nu ne-ar mai fi creat.” -Geronimo

15. Geronimo • Autoritatileamericaneaveausa-l numeasca „celmairauindian care a trait vreodata” si, timp de 25 de ani, Geronimo a fostconsideratInamicul Public NumarulUnu in Statele Unite ale Americii. • Privit, pe de alta parte, de catresemeniisai, ca un simbol al rezistenteiamerindiene in fataexpansionismuluiamerican, Geronimo, penumelesauadevarat, Goyathlay, continua saramana, la aproape un secol de la moarteasa, unadintrecelemaicontroversatefiguri ale asanumitelorRazboaieIndiene.

16. Crescut sub influentavechilortraditiiapase, tanarulvraciparea, maidegraba, manat de sentimentepacifistepe care, nu o data, incercasesa le impunacelor care ii ascultauinvataturile. • Pe 5 martie 1851 o companiemexicanaformata din 400 de soldati, aflata sub comandacolonelului Jose Maria Carrasco, vaatacatribulChiricahua. Profitand de lipsabarbatilorplecati la vanatoare, soldatiivormasacra, practic, peceimai multi dintresateni, in marealormajoritatefemeisicopii. Pierderealui Geronimo aveasa fie unadintrecelemaigrele, printrevictimeleataculuinumarandu-se mama, sotiasiceitreicopiiaisai.

17. Geronimo insusi avea sa se remarce prin furia oarba ce il mana, de cele mai multe ori, sa se arunce in fata gloantelor inarmat numai cu un cutit. Neatins, in mod miraculos, de tirul armelor mexicane, acesta va intari credintele apasilor conform carora, noul lor lider, aflat sub protectia divina, nu putea fi ucis de catre armele de foc ale albilor. • Liderul apas va intari mitul invincibilitatii sale, purtand un razboi de gherila in care armata americana se va dovedi neputincioasa in fata sa si a celor 37 de razboinici care il insoteau.

18. Geronimo aveasa fie arestat de sapteori, reusind de fiecare data saevadezespreexasperareaautoritatilorincapabilesagaseasca o solutiepentrustopareaconflictului. • Constientprobabil de sortiinefavorabili, siobosit de luptele care duraseraaproapetreidecenii, liderulapasisivanegociapredareaprintr-un gestsfidator, dictandpracticconditiilerenuntarii sale la lupta. Cu toateacestea, promisiunileguvernuluiamericanvorfiincalcate la scurttimpdupasemnareaarmistitiului, apasiifiindmutati in lagare, in aridelerezervatii din Oklahoma.

19. Liderulapasisivagasisfarsitul in lagarul din Oklahoma, la varsta de 80 de ani, in urmatuberculozei care ilmacinase in ultimiiani de viata. Nicimacarosemintele sale, inhumate in CimitirulPrizonierilor de Razboi, nu aveausa se bucure de odihnavesnica, acesteafiindprofanatesi, in parte, sustrase de catre un grup de studenti, membriaiuneifratii secrete de la Universitateaamericana Yale.

20. Membrii echipajului: • Handro Andreea • Darida Stefana • Sipos Anamaria • Pop Angelo • Tinca Bianca • Maier Madalina Clasa a X-a D