Rolul familiei în asigurarea succesului şcolar

1. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă EducaţionalăGrupul Şcolar „Ion Ghica”OlteniţaCabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică Centrul Metodic al Invăţătorilor – zona Olteniţa Rolul familiei în asigurarea succesului şcolar prof. psihopedagog, Ruse Marina resp. înv. Baltac Mariana 2011

2. Motto "Educaţia numai atunci este eficace,când tratează pe fiecare conform cu natura saşi când dă fiecăruia hrana mentală de care elare nevoie."Petre Ştefănescu Goagă

3. Principalii factori care ajută copilulîn desăvârşirea propriei educaţii sunt şcoala şi familia. Pentruo bună colaborare, este nevoie de multă comunicare din partea lor. Părinţii nu au doar rol biologic şi obligaţia de a-i hrăni sau îmbrăca pe copii, ci şi datoria morală de a contribui activ la educaţia acestora; această sarcină nu aparţine în excusivitate şcolii.

4. Plan: • Modelul bio-psiho-social al dezvoltării copilului • Caracteristici ale stadiilor de viaţă • Vârsta şcolară mică • Familia şi prevenires eşecului şcolar

5. Modelul bio-psiho-social al dezvoltării copilului Exerciţiu: „Cine sunt eu?” • Obiectiv: să identifice puncteletari şi punctele slabe personale. • Timp de lucru: 30 de minute. • Materiale: fişe de lucru, coli A4 • Modalitate de lucru: individual şi în diadă • Instructaj: Reflectaţi câteva secunde la persoana dumneavoastră. Care vă sunt calităţile şi defectele? De ce sunteţi capabili? Care vă sunt reuşitele şi eşecurile, competenţele şi limitele? Sunteţi împăcat cu persoana dumneavoastră sau sunteţi nemulţumit? Vă consideraţi o persoană care merită simpatia, iubirea celorlalţi? Vă conduceţi viaţa aşa cum vă doriţi? (Concluziile vor fi sintetizate pe fişa nr. 1)

8. Caracteristici ale stadiilor de viaţă Vârsta şcolară mică ( 6 - 10/11 ani)

9. Preadolescenţă ( 10 - 14 ani)

10. Adolescenţa (14 -18 ani)

11. Vârsta şcolară mică Dezvoltarea psihică generală • Copilul preferă mai puţin desenul (foloseşte guma de şters); • Atracţie spre legende, poveşti, TV; • Apare interesul foarte puternic pentru jocul simplu, cu reguli; • Copilul colecţionează timbre, frunze etc.; • La 7-8 ani, majoritatea copiilor preferă matematica, ştiinţele naturii; • Se dezvoltă scris-cititu; • Copilul se controlează verbal în timp ce scrie:”bine”, „stai puţin”; • Dacă scrie şi are ceva în gurp, randamentul scade brusc; • Creşte rapiditatea reacţiilor (copilul pare mereu grăbit, mănâncă în fugă); • Se supără repede şi îi trece repede; • După 9 ani, copiii încep să se joace în grupuri diferenţiate pe genuri.

12. Învăţarea • Procesul de învăţare este stimulat de cerinţele şcolare; • Învăţarea devine tipul principal de activitate; • Predomină învăţarea vizuală – învaţă uşor „pe de rost”, dar uită detaliile; • Începe procesul de alfabetizare; • Se dezvoltă memoria; • Copilul învaţă pentru că îi cere adultul, pentru că nu vrea să supere părinţii. Treptat începe să crească rolul învăţătoarei: copilul învaţă pentru că îi cere „doamna” (motivţiea extrinsecă este foarte importantă în acest stadiu); • Competiţia îl stimulează; • Succesul îl ajută să fie mai încrezător, mai sigur şi optimist; • Recompensarea sucesului, încrederea şi suportul afectiv din partea părinţilor duc la creşterea performanţei şcolare.

13. Vorbirea Poate persista în continuare utilizarea lui „l” în loc de „r”. Dacă nu se remarcă o ameliorare după primul an de şcoală, se recomandă contactarea logopedului; • Copiii nu vorbesc încă în fraze lungi; • Vocabularul se îmbogăţeşte considerabil la sfârşitul perioadei. Socializarea • Copilul îşi formează noi prieteni (colegi de şcoală); • În cazul părinţilor autoritari sau agresivi, copiii au dificultăţi de relaţionare şi devin răi şi agresivi în mediul şcolar; • Atitudinea caldă a părinţilor are efecte pozitive – copiii devin mai ascultători; • Apare criticismul mai ridicat faţă de mamă.

14. Familia şi prevenires eşecului şcolar Tipuri de motivaţie: • Extrinsecă – sursa de motivare se află în afara individului. Elevul se simte constrâns să desfăşoare activitatea pentru note, satisfacerea părinţilor, recompense sau simte că i se cere să facă un lucru pentru care el nu este foarte încântat. • Intrinsecă - sursa de motivare este în activitatea desfăşurată. Elevul este curios, dornic să desfăşoare activitatea pentru plăcerea şi satisfacţia personală.

15. Învăţarea eficientă – se produce atunci când copilul este: • Interesat de subiect (curios) • Conştient că ceea ce învaţă îl poate ajuta • Hotărât şi dornic să progreseze. A învăţa un copil să înveţe nu înseamnă să îl terorizăm cu munţi de cunoştinţe, pe care oricum le uită în proporţie de 70-90% în primele 3-5 zile, ci a-l învăţa cum să înveţe. Dacă dai unui om un peşte, îi asiguri o masă, dar dacă îl înveţi să pescuiască, el va putea să îşi procure hrana tot restul vieţii(proverb chinez).

16. Atenţie, părinţi! Pentru repetarea unui comportament se utilizează: • întărirea pozitivă – un comportament urmat de consecinţe pozitive se va manifesta cu frecvenţă crescută. Exemplu: dacă dorim ca un copil să fie punctual, îl vom lăuda de fiecare dată când apare acest comportament (lauda reprezintă întărirea pozitivă). Astfel, copilul va învăţa să fie punctual, în dorinţa de a primi „recompensa pozitivă” • întărirea negativă – frecvenţa unui comportament creşte pentru că nu este urmat de o consecinţă negativă. Exemplu: dacă un copil a spart un gem la şcoală, iar părinţii au evitat să îl certe, el va învăţa să repete comportamentul pentru că nu a fost „penalizat”.

17. Pentru stingerea unui comportament se pot utiliza: • pedeapsa – un comportament se stinge pentru că este urmat de consecinţe negative. Exemplu: un comportament agresiv faţă de un alt coleg de clasă care va fi urmat de o apostrofare verbală din partea părinţilor se va stinge pentru că a fost urmat de o penalizare. • nerecompensarea frustrantă – descrierea situaţiei în care un comportament nu va mai fi performant pentru că nu este urmat de o recompensă aşteptată. Exemplu: copilul a obţinut o notă bună la şcoală şi nu a fost „recompensat” aşa cum se aştepta (cu laude). În această situaţie, comportamentul are tendinţa de a nu se mai repeta pentru că elevul „a învăţat” că nu va fi recompensat.

18. Pentru ca o pedeapsă sau o recompensă să fie eficientă, se aplică astfel: • imediat după ce comportamentul dorit sau nedorit a fost performant (şi nu după o săptămână sau un interval mai mare de timp pentru că efectul nu mai este acelaşi). Exemplu: dacă un copil l-a jignit pe părinte cu cuvinte urâte, va fi apostrofat imediat, nu după o săptămână. • nu în cantităţi mari – o pedeapsă prea mare poate genera frica şi nu învăţarea, iar o recompensă prea mare poate conduce la răsfăţ. Exemplu: pedeapsa pentru furtul unei sume de bani din casă nu va fi o bătaie soră cu moartea, ci interdicţia de a urmări un film preferat pentru două zile.

20. Exerciţiul „În familie” Obiectiv: să identifice trei strategii realiste şi aplicabile în viaţa de zi cu zi pentru repetarea unui comportament dezirabil şi trei strategii pentru stingerea unui comportament indezirabil. Timp de lucru: 30 minute. Materiale necesare: fişe de lucru, flip-chart, markers. Instructaj: Fiecare participant va primi o fişă care prezintăsituaţii destul de frecvente întâlnite în viaţ de zi cu zi. Va trebui să rezolve dilemele cu care se confruntă părintele din cazul primit, găsind modalităţile prin care acesta îl poate determina pe copilul său să continue sau să renunţe la un anumit comportament. Desfăşurare: Fişa de lucru: 1. Ionuţ a lovit un coleg e clasă. 2. Cristina a luat calificativul „foarte bine” la matematică. 3. Mihai a vorbit urât cu învăţătoarea lui. Participanţii aleg două din cele trei situaţii pentru care prezentă strategiile optime pentru repetarea/stingerea comportamentului. După notarea răspunsurile individuale, participanţii se vor grupa în echipe. Vor avea sarcina de a alege cea mai adecvată modalitate de răspuns din partea unui părinte. Rezultatele vor fi notate la flip-chart şi discutate în grupul mare.

21. Exerciţiul: „Cum îmi motivez fiul/ fiica să înveţe?” Obiectiv: să identifice strategiile de stimulare a motivaţiei de învăţare în relaţia părinte-copil. Timp de lucru: 50 minute. Materiale necesare: flip-chart, markers. Modalitate de lucru: în echipă. Instructaj: Să presupunem că fiul/fiica dumneavoastră are eşec şcolar cauzat de lipsa motivaţiei pentru învăţare (şi nu din cauza altor factori). A acumulat multe note proaste şi este pe cale să rămână corigent(ă) la matematică şi istorie. Încercaţi să găsiţi, în echipă, o strategie de stimulare a motivaţiei pentru învăţare. Alcătuiţi un plan, cu paşi concreţi derulaţi, în unităţi de timp real. Desfăşurare: Fiecare echipă primeşte o foaie de flip-chart şi markers. Va fi negociată în echipă strategia de motivare a copilului şi explicată pe foaia de flip-chart. Un membru al grupului va fi delegat să o prezinte în faţa grupului mare.

22. Patru atitudini faţă de viaţă

23. Concluzii

24. “Pecetea pe care părinţii o lasă asupra structurii şi profilului spiritual-moral al personalităţii propriilor copii se menţine toată viaţa.”(M. Golu).

25. Bibliografie: • MEC, UNICEF, ISE - Magda Balica, Mihaela LeRoche, Speranţa Ţibu – • capitole în programpilot, Zone Prioritare de Educaţie, Bucureşti, 2006. • 2. Gheorghe Tomşa – Consiliere şi orientare în şcoală, Bucureşti, Credis, 2001 • 3. http://www.educatiecopii.ro/educatie-parinti/educatia-liceanului/Principalii-factori-care-determina-reusita-scolara-la-elevii-de-liceu.html

26. Vă mulţumim pentru atenţie, pentru implicare şi pentru colaborare!