Aspecte cheie

1. Aspecte cheie Transformarea practicilor de consum Focalizare a distribuţiei moderne pe Bucureşti 1993-2005 Îmbogăţirea unei părţi a populaţiei cere o calitate ridicată a vieţii (case mai moderne) şi facilităţi legate de un stil de viaţă modern (din care si comerţul) Disparitate socială pronunţată Diferenţe mari urban/rural Sărăcie pronunţată Salariu mediu foarte scăzut (dar în creştere rapidă) > 2005: intrarea pe piaţă a marilor reţele de hypermarketuri şi magazine discount, crearea marilor centre comerciale Creşterea concurenţei DEZVOLTAREA COMERŢULUI MODERN Autoconsumşi comerţ de talie mică dominant (+50% din sectorul alimentar în băcănii) Se aşteaptă să scadă puternic Economie paralelă puternică (munca la negru…) Evoluţie pozitivă a economiei, a nivelului de trai şi de consum Extinderea vânzării de produse alimentare pe suprafeţe mari la alte oraşe mari ale ţării (25 de oraşe cu peste 200.000 loc., 20 de oraşe cu 50-100.000 loc., 26 de oraşe cu 30-50.000 loc.) Proces de modernizare accelerată a economiei odată cu intrarea în UE Delocalizarea industriilor occidentale (costuri salariale mici, mână de lucru calificată, cadru fiscal atractiv etc.) Potenţial pentru o agricultură modernă Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere Structuri logistice adaptate CREŞTEREA OFERTEI DE PRODUSE Potenţial DISCOUNT (hypermarketuri mici şi magazine super-discount) E nevoie de o strategie multiformat adaptată local la puterea de cumpărare, tipul de consumatori, obiceiurile de cumpărare MIZĂ ALIMENTARĂ PUTERNICĂ Distribuţia în România

2. Creştere puternică a economiei • Sectoare dinamice: • Comerţul cu dominantă alimentară(hypermarketuri, supermarketuri, hard discount, băcănii...) • Comerţul cu bunuri pentru echiparea locuinţei • Aceasta înseamnă o MIZĂ IMPORTANTĂ PENTRU VÂNZAREA DE PRODUSE ALIMENTARE în comerţul modern (hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount) şi de bunuri pentru echiparea locuinţei (electrocasnice, bricolaj…) de către marile hypermarketuri Distribuţia în România

3. Activitate încă scăzută • la 12 ani de la intrarea pe piaţă a formelor moderne de distribuţie (supermarketuri, cash&carry) şi la 5 ani de la deschiderea primului hypermarket, nivelul comerţului românesc nu a atins încă cel existent în Polonia în 2000(la momentul respectiv în acelaşi stadiu de penetrare a distribuţiei moderne, la 10 ani de la primele supermarketuri şi la 5ani de la primele C&C şi hypermarketuri) • Comparaţia trebuie făcută cu Polonia anului 1997 pentru ca nivelul cumpărăturilor în comerţul “generalist” (hypermarketuri, supermarketuri, băcănii...) să se apropie de cel al României astăzi. Distribuţia în România

4. Comparativ cu Europa occidentală,pondere scăzută a cumpărăturilor de la generaliştii alimentari • Sărăcie - Autoconsum • Mobilitate scăzută (20% din familii deţin autoturism) • Prezenţă scăzută a marii distribuţii • Ofertă redusă (se limitează încă în mare parte la produse autohtone) • Dificultăţi de aprovizionare şi de livrare la timp a cantităţilor comandate CA cuprinde vânzarea tuturor produselor şi serviciilor societăţilor care compun nace 5211 (codificare pentru actitivăţile de comerţ cu amănuntul nespecializat cu dominantă alimentară – hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de cartier, magazine cu autoservire, băcănii) Distribuţia în România

5. Profil teritorial al vânzărilor:de 2,5 ori mai însemnate în Bucureşti • Bucureştiul reprezintă 24% din vânzările totale ale comerţului cu amănuntul în magazine(fără formele de comerţ ambulant, pieţe etc.) • 529 €/persoană/an se cheltuie la generaliştii alimentari şi marile magazine Distribuţia în România

6. Un comerţ mai profitabil la Bucureşti • Putere de cumpărare scăzută + forme ale comerţului modern abia la început – predomină suprafeţele mici – generatoare de • CA/m²deocamdată scăzută. Notă: În 2004, la data acestor statistici, erau foarte puţine suprafeţe întinse destinate vânzării de produse alimentare (doar 3 hypermarketuri şi 250 de supermarketuri). Aceste date nu sunt deci reprezentative decât pentru comerţul prin reţeaua de magazine tradiţionale. Distribuţia în România

7. O capitală deja asaltată de formele de comerţ modern • În2005, 29% din comerţul cu produse alimentare se realizează prin distribuţia modernă: cash&carry, supermarketuri, hypermarketuri şi magazine discount, • Această pondere creşte rapid (de la 10% în 2001 la 15% în 2003) şi va atinge 44% în 2007 • Bucureştiul cunoaşte un proces deja foarte avansat: 49% din vânzările de produse alimentare în Bucureşti sunt în cadrul formelor moderne de comerţ. Distribuţia în România Source GFK

8. Şi mai ales de hypermarketuri • Evoluţia ponderii hypermarketurilor este « fenomenală »la Bucureşti: • în 4 ani câştigă 23% din distribuţia de produse alimentare. Distribuţia în România

9. După Ungaria, Cehia şi Polonia, România întră în procesul de modernizare comercială • În medie, în ţările Europei centrale şi de est, 40% din distribuţia de produse alimentare se face prin reţele moderne de comerţ (hm, sm, hd, c&c). • Unele ţări au atins deja maturitatea în acest proces, odată cu intrarea pe piaţă a hypermarketurilor, în urmă cu aproximativ 10 ani. (ex. în Cehia distribuţia modernă reprezintă 71%, în Ungaria 58% iar în Polonia 52%. • În România ponderea este de 29% la 5 ani de la deschiderea primului hypermarket • Dezvoltarea distribuţiei moderne va fi foarte rapidă deoarece anul 2005 aduce schimbări « istorice »: • Extinderea Carrefour şi a reţelelor de supermarketuri (Delhaize le Lion, Rewe…) • Intrarea pe piaţă a noilor actori (Real, Kaufland şi foarte curând Auchan) • Apariţia formelor noi (Plus discount…) şi foarte curând intrarea Lidl Distribuţia în România

10. Această dinamică este direct legată de creşterea economică şi socială Distribuţia în România

11. Creşterea mobilităţii consumatorilor şi dezvoltarea suprafeţelor mari destinate vânzării de produse alimentare vor permite un comerţ modern • Românii sunt în majoritate consumatori ne- mobiliatât din cauza nivelului scăzut de echipare cu autoturisme cât şi a comerţului practicat deocamdată în proporţie majoritară pe suprafeţe mici. • Creşterea vânzărilor de autoturisme + îmbunătăţirea infrastructurii rutiere (atât pentru consumatori cât şi pentru comercianţi) • Creşterea numărului de hypermarketuri, supermarketuri, magazine discount • vor determina creşterea ponderii deţine de distribuţia modernă în raport cu cea tradiţională ACNielsen -DSA Distribuţia în România

12. Teren fertilpentru deschiderea decentre comerciale şi master-francize în domeniul nealimentar • Centrele comerciale se construiesc cu precădere în Bucureşti, şi vor atinge şi capitalele regionale începâd cu 2006-2007 (Cluj, Constanţa, Timişoara, Piteşti, Galaţi…). • Între 2005 şi finele anului 2008, Bucureştiul va trece de la 9 la 13 centre comerciale (333.000m² de centre comerciale vor fi create numai în2006-2007 - +98% faţă de 2005) Distribuţia în România

13. Dominantă puternică ALIMENTARĂ • Discountul contează • Piaţa acceptă toate formatele • Cu atenţie la zonele alese pentru deschidere(nivelul economic, capacitatea de a primi fluxul organizat de marfă…)şi cu adaptarea ofertei la puterea de cumpărare locală. Distribuţia în România

14. ACTORI Natura tradiţională a pieţei, caracterul său rural şi puterea de cumpărare scăzută, precum şi dificultăţile economice şi sociale nu împiedică numeroase grupuri internaţionale de distribuţie să investească; toţi caută să obţină « prima primului venit » pe piaţă, conştienţi că factorul timp este astăzi primordial pentru păstrarea poziţiei de lider pe pieţele care astăzi sunt în dezvoltare dar care mâine se vor alătura marii globalizări. Printre primii care s-au arătat interesaţi se găsesc grupurile germane şi franceze: Metro, Rewe şi Carrefour. Succesul magazinelor apărute (Cora, Kaufland), numărul impresionant de clienţi la case sau cifrele de afaceri au atras rapid actori noi pe piaţă (Spar, VP-Market, Auchan), şi au adus şi zvonuri despre interesul Tesco pentru piaţa românească – care ar veni în completarea unei prezenţe deja semnificative a grupului în restul Europei de Est. Ambiţiile declarate pentru piaţa românească se concentrează în special pe formatul discount, hypermarket şi cash&carry. Grupuri/formate/activităţi Distribuţia în România

15. Cifra de afaceri a principalelor grupuri (total activităţi) în România În afară de Metro şi de o parte din vânzările Selgros (ale căror vânzări nu sunt considerate a intra în sfera comerţului cu amănuntul), vânzările grupurilor din marea distribuţie sunt încă destul de modeste: mai puţin de 20% din comerţul generalist cu dominantă alimentară. Distribuţia în România

16. Atracţia hypermarketului: potenţial ridicat Ţinând cont de prezenţa sa încă redusă, hypermarketul nu este considerat principala destinaţie pentru cumpărături decât de către 11% din populaţie; foarte departe de cei 35% ai ungurilor sau ai cehilor. Dealtfel românii, cu un nivel de echipare cu autoturisme scăzut, sunt în mare parte consumatori ne-mobili, ceea ce îi împiedică să se deplaseze până la hypermarketul cel mai apropiat – atunci când el există – sau în orice caz afectează modalitatea de folosirea a hypermarketului în raport cu obiceiurile din Europa occidentală. Potenţialul de « seducţie » al hypermarketului este încă neexplorat ţinând cont de ambiţiile de creştere ale actorilor pe acest format şi având în vedere creşterea vânzărilor de autovehicule. Soluţia intermediară constă în punerea la dispoziţia clienţilor a unui serviciu de transport, aşa cum operatorii au ştiut să facă în Polonia şi în Cehia pentru a permite clienţilor să ajungă mai uşor la hypermarketuri. Distribuţia în România

17. Comparaţie cote de piaţă alimentară pentru hypermarketuri în ţările Europei centrale şi de est Chiar şi cu deschiderea a 12 hypermarketuri în 2005, formatul nu reprezintă încă mai nimic în raport cu totalul vânzărilor. Comparativ cu evoluţia din Polonia putem spera ca ponderea hypermarketurilor să crească de la 20 la 30% în următorii 10 ani – în funcţie de viteza de dezvoltare. Distribuţia în România

18. ROMÂNIA • PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE PRODUSE ALIMENTARE • Total distribuţie produse alimentare 2005: 16,1 miliarde Euro • Sursa: Planet Retail • - Estimare cotă de piaţă pentru distribuţia de produse alimentare organizată raportat la total distribuţie produse alimentare în 2005: 20% Distribuţia în România

19. ROMÂNIA • Procentul din buget alocat alimentaţiei în 2005: 40,5% • CARACTERISTICI ALE PIEŢEI • Distribuţia românească este în plină dezvoltare, încurajată şi de evoluţia consumului pe familie. • O mare parte din magazine sunt încă afaceri mici, de familie. • Se cunoaşte o activitate susţinută a marilor distribuitori în ultimii ani. • O clasă medie este în formare. • România va adera la UE în ianuarie 2007. • În 2001 Carrefour aduce primul hypermarket. • Marile nume ale distribuţiei cu operaţiuni în desfăşurare pe piaţă anunţă deja programe de dezvoltare de 2 până la 4 magazine pe an până în 2010. • Sursa: IGD: Points de vente, 6 fevrier 2006: Mission economique Distribuţia în România

20. Repartizarea vânzărilor în funcţie de formatul de magazin Valabilă pentru distribuţia de produse alimentare organizată (%) Distribuţia în România

21. COTE DE PIAŢĂ ALE PRINCIPALELOR GRUPURI PREZENTE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ Calculate în funcţie de cifra de afaceri cu toate taxele la finele anului 2005 în milioane de euro pe piaţa organizată (comerţ cu dominantă alimentară) Distribuţia în România

22. COTE DE PIAŢĂ ALE PRIMILOR 5 DISTRIBUITORI: 90,3% Sursa: Planet Retail, LSA 16/03/2006 Distribuţia în România

23. REPARTIZAREA CIFREI DE AFACERI CU TOATE TAXELE (2005) PE FORMATE ŞI PE GRUP (M€) Metro Grup Rewe Carrefour Louis Delhaize OMV Gima ITM Tengelman Univers’all Lukoil Mol/Shell Schwarz VP Market Eni (Penny, Delhaize Group Group XXL,Billa (Cora, (Mega Image) Selgros) Profi) Legenda: HypermarketSupermarketHard DiscountMagazin de cartierCash&Carry Distribuţia în România

24. POZIŢIA DISTRIBUITORILOR ÎN FUNCŢIE DE TOATE FORMATELE EXISTENTE: POZIŢIA PRIMILOR 5 DISTRIBUITORI PE FIECARE FORMAT ÎN PARTE Distribuţia în România