1 / 31

STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA) IN IMBATRANIRE

STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA) IN IMBATRANIRE Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc² ¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti ²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti. Obiectivele lucrarii:

Download Presentation

STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA) IN IMBATRANIRE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA) IN IMBATRANIRE Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc² ¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti ²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti

  2. Obiectivele lucrarii: ► Studiul starii de sanatate si alstatutusului nutritional in relatie cu preferintele alimentare ► Studiul unor enzime antioxidante eritrocitare : SOD si GPx ► Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici Material si metode Loturi: ● Subiecti (nr. = 100) internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie cardivasculara si dismetabolica, cu varste intre 60 – 95 ani(X = 68,6 ani) ●Subiecti (nr. = 54) din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent sanatosi, cu varste intre 18 si 60 ani(X = 41,2 ani)

  3. Ancheta medico-socială a investigat: • Starea de sănătate globală, prin: • ◙ diagnosticele clinice culese din fişele de observaţie si evaluari paraclinice ale parametrilor hematologici si biochimici • ◙ o evaluare prin teste medico-sociale vizand: • ♦autoaprecierea sănătăţii • ♦ intensitatea durerii, • ♦ mobilitatea, • ♦ funcţionalitatea fizică • ♦ funcţionalitatea socială • Statusul nutriţional, estimat prin: • ● Body Mass Index şi • ●Mini Nutritional Assessment - forma lungă • Preferintele alimentare: printr-un chestionar alcătuit după U.S Dietary Guidelines (2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for quantitative and qualitative assessment of dietary habits şi recomandările alimentare pentru prevenirea cancerului publicate de American Cancer Society.

  4. (∆Asample/min x100) 100 - = % inhibition (∆Asist./min.) Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor antioxidante eritrocitare, superoxid dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza (GPx) si corelatiile acestoracustatusul nutritional (BMI) si profilul metabolic la subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara si dismetabolica. Erythrocyte SOD and GPx activities were measured with RANSOD, and RANSEL kits, from Randox, UK. Calculation of the enzymes activities SOD: Procentajul de inhibitie al unei probe poate fi utilizat pentru a exprima activitatea enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de dilutie al probei obtinem U SOD/ml. Avand in vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine exprimarea activitatii enzimei in U SOD/g Hb GPx:U/L hemolizate = 8412 x ∆ A340 nm/minute Rezultatul obtinut a fost inmultit cu factorul de dilutie (x 41) pentru a exprimaactivitatea enzimei in U/L sange total . Pentru o exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar s-a realizat conversia U/L sange total in U/g Hb. Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv Drabkin. Unitati GPx/100 ml g Hemoglobina/100ml = Unitati GPx/g Hb

  5. Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici: ● Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie dismetabolica (dislipidemii si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si antidiabetice orale) au fost selectati (dupa o informare in legatura cu efectele pe care le pot avea fibrele solubile asupra organismului uman si in urma obtinerii acordului scris al acestora) in vederea consumului de paste fainose imbogatite cu inulina 10% (fibra solubila), realizate in Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti. ● O parte din subiecti au consumat pastele timp de 30 zile consecutiv, in timp ce altii au continuat consumul de paste pana la 60 zile consecutiv. La sfarsitul experimentului s-au facut determinari ale parametrilor biochimici: glucoza, uree, creatinina, acid uric, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, proteine totale, transaminaze: AST/TGO si ALT/TGP. ● S-au luat probe de sange pe anticoagulant - Na-EDTA pentru studii epigenetice - heparina pentru determinarea homocisteinei S-adenozil metioninei S-adenosil homocisteinei

  6. Rezultate si discutii Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan Graficul 1: Patologia cronică Graficul 2:Încărcătura patologică în lotul vârstnicilor

  7. Clinical characteristics of the subjects under study

  8. Metabolic characteristics of the studied subjects

  9. Hematologic characteristics in old patients under study

  10. Autoevaluarea starii de sanatatereprezinta un indicator valoros al starii de sanatate, mai ales in studiile epidemiologice. Graficul 3: Autoaprecierea sănătăţii de către subiecţii celor două loturi: bolnavi vârstnici (60 ani şi peste, n=100) şi adulti considerati sanatosi (18 – 59 ani, n = 54) Deşi polipatologia cronica a vârstnicilor este bogata, 40 % dintre ei considera ca au o sănătate mai bună decât a altor persoane ”Un bun status nutriţional este markerul unei îmbătrâniri sănătoase şi presupune o capacitate optimă de recuperare după boală”. (Vetta et al. 1999 Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului nutritional al varstnicilor a fost aratata, de studiul lui Margetts(2003,), (varstnicii erau predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea cand aveau un risc crescut de subnutritie).

  11. Evaluareastarii nutritionale ►Screeningul statusului nutritional prin BMI a relevat in randul varstnicilor o pondere mai mare a sumei : supraponderali plus obezi (79%) fata de valoarea acelorasi categorii in cazul adultilor (42,6%) Graficul 4 ►Compararea scorurilorMNAa aratat procente apropiate intre riscurile de subnutritie: la varstnici – 39,4% si la adulti 37,5% , ceea ce evidentiaza un comportament alimentar nesanatos al subiectilor adulti aparent “sanatosi”. Graficul 5

  12. Evaluarea prin Scorul de Alimentatie ►Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea preferintelor alimentare, raportate la un chestionar U.S. Dietary Guidelines (privind consumul de grasimi totale, colesterol, sare, alcool si fibre), cat si la dieta respectata de subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare date in conformitate cu Piramida Alimentelor si cele ale American Cancer Society. Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa fie alcătuită din alimente situate in jumătatea inferioară a piramidei, iar consumul de alimentelor din vârf să fie limitat! Indicatiile de alimentatie sanatoasa dupa care se orienteaza scorul sunt: „Dacă doriţi sa fiţi sănătoşi şi longevivi, consumaţi o varietate mare de alimente cu conţinut redus de grăsimi, evitati grăsimile saturate (de origine animală) şi alimentele bogate in colesterol. Consumaţi din belşug fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale, dar cantităţi minime de zahar, sare şi alte alimente rafinate. Nu consumaţi alcool.”

  13. ►Investigati prin acest chestionar, scorul alimentar a impartit subiectii in 4 grupe, conform legendei scorului alimentar, de la cei cu obiceiuri alimentare excelente, la cei care necesita ajutorul unui nutritionist Graficul 6: Reprezentarea scorului de alimentatie • In grupul adultilor “sanatosi” 49% se hranesc nesanatos, trebuind sa-si scimbe urgent stilul de alimentatie • 32,7% trebuie sa-si imbunatateasca alimentatia • - 18,4% au o alimentatie relativ corecta • Legenda scorurilor de alimentatie • 13 – 14 Obiceiuri alimentare excelente • 10 – 12 Bine, per total, dar este loc de mai bine • 8 – 10 Alimentatia dvs trebuie imbunatatita • 5 – 7 Va hraniti nesanatos. Actionati rapid si decisiv! • (1) 0 - 4 Pericol! Aveti nevoie de ajutor! VARSTNICI ADULTI • In lotul varstnicilor bolnavi, apar scoruri de alimentatie mai bune, fapt explicat prin complianta la regimul igieno-dietetic prescris in bolile de care acestia sufera. • La 18% li se indica schimbarea dietei • - 51,58% trebuie da-si imbunatateasca alimentatia • 28,42% se hranesc sanatos % % In studiul de fata , scorurile intre 13 – 14 nu exista!!

  14. Comportamentul alimentar si patologia dismetabolica la subiectii varstnici Graficul 7: Relatia dintre scorul alimentatiei (evaluat dupa indicatiile date in “Piramida alimentelor”) si starea de nutritie (BMI)

  15. Tabel 1 Corelatiadintre BMI si consumul de cereale, leguminoase si alcool

  16. Graficul 8: Cantitatea de celeale consumate (portii) Portii cereale consumate Graficul 9: Consumul de cereale in special rafinate Frecventa consumului de paine integrala in loc de paine alba si cereale rafinate?

  17. Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie

  18. Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie continuare

  19. Tabel 3: Corelatii intre obiceiurile alimentare si indicatorii metabolici

  20. Complianta varstnicilor bolnavi la regimul igieno-dietetic Graficul 11 Analizand consumul de glucide ale varstnicilor, am constatat ca subiectii diabetici si obezii respecta in general dieta hipoglucidica. Consumul de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu prezenta diabetului zaharat (r = -0,498; p = 0,001) si a obezitatii (r = -0,317; p = 0,007), indicand complianta acestor pacienti la regimul hipoglucidic impus.

  21. Regimul hipolipidemic impus este respectat de diabetici(r = 0,353; p = 0,004 la corelatia regim hiperlipidic-prezenta DZ si pentru corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile glucozei sanguine: r = 0,247 ; p = 0,049) (grafic 12A). Si obezii respecta regimul hipolipidic, dupa cum apare in graficul 12B Graficul 12A Graficul 12B Nici regimul bogat in grasimi, in general, si nici consumul frecvent de alimente bogate in colesterol NU coreleaza cu cresterea colesterolului seric, conform analizelor de corelatie efectuate.

  22. Au fost evidentiat corelatii semnificativ pozitive ale Colesterolului total si LDL-colesterol cu ingestia de alimente sarate: r = 0413; p = 0,001 (pt. colesterol total) si r = 0,367; p = 0,003 pentru LDL-colesterol Graficul 13: Relatia dintre consumul de sare si valorile colesterolului total seric Graficul 14: Relatia dintre consumul de sare si valorile LDL-colesterolului

  23. CONCLUZII • Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici este factor determinant al patologiei dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri insa, studiind alimentatia varstnicilor bolnavi, spitalizati, am constatat prezenta compliantei la regimul recomandat de medic, ei respectand dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai sanatos decat adultii investigati in afara spitalului, ce se considera „sanatosi”. • De aceea, sustinem ca evaluarea nutriţională trebuie să devină o activitate de rutină în practica medicala, in general, nu numai geriatrica. Totodată, schimbarea alimentaţiei greşite, ca metodă profilactică a patologiei dismetabolice şi cardiovasculare, reprezintă o urgenţă şi impunandu-se la toate vârstele. *** • OMS a lansat în 2004 o “Strategie globală asupra dietei, activităţii fizice şi sănătăţii”, care subliniază importanţa: (1) „dobândirii unei diete echilibrate, prin reducerea consumului de grăsimi, zahăr rafinat şi sare, a creşterii aportului de fructe, legume, cereale şi nuci, şi (2) efectuarea de activităţi fizice moderate de cel puţin 30 de minute zilnic”.

  24. Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the studied old subjects ٭ ٭ ٭

  25. Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in the studied old subjects ٭

  26. Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala si BMI

  27. Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala diastolica si sistolica

  28. Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al glucozei si acidului uric

  29. CONCLUSIONS ► There was a significant reduction of the protection capacity of the both antioxidant enzymes in Type 2 diabetes group compared with the other studied groups. ► SOD activity evidenced a significant negative correlation with BMI, serum glucose content, but there was no correlation between SOD and serum uric acid level. ► There was no significant correlation between GPx activity and serum glucose concentration , or GPx and serum uric acid. ► The reduction of the erythrocyte antioxidant enzymes, SOD and GPx , could contribute to the increase of the oxidative stress. ► The mechanisms wich could alters the activities of the two enzymes are numerous, but in the light of our results we suggest the posibility that the high level of glucose to affect the enzymes structure, directly by glycation, or indirectly by glucose autooxidation (formation of superoxide radical). ► Acidul uric este considerat un antioxidant extracelular important , dar semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul sau metabolic (produs final al catabolismului purinelor - care se intensifica in conditii patofiziologice precum: hipoxie, ischemie, ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si ca factor de risc pentru patologia cardiovasculara (se poate depune pe vasele de sange,..)

  30. Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici a subiecti varstnici cu patologie dismetabolica LOT EXPERIMENTAL ● Subiectii au fost informati in legatura cu actiunea fibrelor solubile, in special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a metabolismului glucidic si lipid. Informatiile au fost culese din literatura de specialitate( reviste-publicatii). ● Au fost inclusi in lotul de testare subiecti care au avut stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu hipolipemiante. ● Subiectii au mentinut dieta si tratamentul recomandat de medic (inainte de internare, in ti,pul internarii si dupa externare in toata perioada cat s-a desfasurat experimentul = 60 zile consecutiv)

  31. * mg/dl *

More Related