STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE - cerc pedagogic -

1. STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE- cerc pedagogic -

2. STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE Suportul teoretic al prezentării îl constituie cursul STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE, susţinut în anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, pentru profesorii de liceu. Consider că cele de mai jos suntutiletuturor educatorilor şi căpot fi aplicateşi elevilor de ciclu gimnazial.

3. OBIECTIVELE CERCULUI • cunoaşterea unor aspecte privind contextul actual al reformei învăţământului; • înţelegerea necesităţii de a aborda noi metode didactice; • cunoaşterea unor metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării; • diseminarea informaţiei şi formarea abilităţilor de lucru în vederea aplicării la clasă a acestor metode.

4. CUPRINSUL PREZENTĂRII • Schimbarea în activitatea didactică • Tradiţional şi modern în activitatea didactică • Caracteristici ale procesului de predare-învăţare în didactica tradiţională şi în didactica modernă • Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

5. SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ • În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate. • Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte. • Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică solicită transformarea profesorilor în specialişti ai domeniului proiectării curriculare.

6. În şcoala tradiţională prima informaţionalul. Ipoteza: cel ce cunoaşte informaţiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfăcător. Această concepţie a generat pe alocuri performanţe înalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eşecuri. Astăzi, enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins. Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea ele-vului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Dominanta activităţii didac-tice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor. TRADIŢIONAL ŞI MODERN

7. TRADIŢIONAL ŞI MODERN • Asistăm la o lecţie obiş-nuită. Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalţi, câte unul sau câte doi, ca pe vremea străbunicilor. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Asta li se cere: privirea în faţă. • Unde găsesc ei răspunsu-rile la confruntările per-sonale? La profesor, în spatele colegului, departe de zidurile şcolii?... • Elevii sunt pretutindeni în clasă. • Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigu-rate de profesor. • Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv. • În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile…

8. CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ

10. Strategii didactice centrate pe predare ROLUL ELEVULUI • Strategii didactice centrate pe învăţare Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului. Realizează un schimb de idei cu ceilalţi. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. Cooperează în rezol-varea sarcinilor de lucru. Exprimă puncte de vedere proprii. Acceptă în mod pasiv ideile transmise. Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege. Lucrează izolat.

12. Strategii didactice centrate pe predare ROLUL PROFESORULUI • Strategii didactice centrate pe învăţare Facilitează şi moderează învăţarea. Expune, ţine prelegeri. Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere. Impune puncte de vedere. Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”. Este partener în învăţare.

14. Strategii didactice centrate pe predare MODUL DE REALIZARE A ÎNVĂŢĂRII • Strategii didactice centrate pe învăţare Învăţarea are loc predo-minant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. Învăţarea are loc predo-minant prin formare de competenţe şi deprinderi practice. Învăţarea conduce lacompetiţie între elevi, cu scopul de ierarhi-zare. Învăţarea se realizează prin cooperare.

16. Strategii didactice centrate pe predare EVALUAREA • Strategii didactice centrate pe învăţare Vizează măsurarea şi aprecierea competen-ţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie). Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştin-ţelor (ce ştie elevul). Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine ele-vul). Pune accent pe elemen-tele de ordin calitativ (valori, atitudini). Vizează progresul în învăţare la fiecare elev. Vizează clasificarea elevilor.

18. UNDE SUNTEM? • Schimbarea în activitatea didactică • Tradiţional şi modern în activitatea didactică • Caracteristici ale procesului de predare-învăţare în didactica tradiţională şi în didactica modernă • Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

19. ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE • Învăţarea prin cooperare(ÎPC) reprezintă modul de organizare a activităţii didactice pe grupuri mici, astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi maximizează atât propria învăţare, cât şi a celorlalţi colegi. • Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de învăţare prin cooperare în grup tind să aibă: • performanţe şcolare mai bune; • un număr mai mare de competenţe sociale pozitive; • o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi deprinderilor pe care şi le formează.

20. APLICAREA ÎPC LA CLASĂ (1) • Dacă doriţi să aplicaţi învăţarea prin cooperare la clasă, trebuie să planificaţi cu atenţie şi să realizaţipatru acţiuni specifice: • Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale: • cât de mari să fie grupurile, cum să le structuraţi, cum puteţi aranja mai bine clasa astfel încât să se preteze lucrului în grupuri mici? • cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale? • ce roluri atribuiţi membrilor grupurilor? • Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în timpul unei lecţii în care învaţă prin cooperare: • daţi o sarcină de învăţare concretă.

21. APLICAREA ÎPC LA CLASĂ (2) • Să conduceţi lecţia, pentru că deşi elevii lucrează în grupuri, trebuie: • să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile; • să interveniţi acolo unde este nevoie; • să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze mai eficient în grup. • Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce se termină lucrul în grupuri mici, în care: • să evaluaţi învăţarea; • elevii să evalueze cât de eficient au lucrat în grup, ce progrese sau dificultăţi au întâmpinat în procesul personal de învăţare şi ce corecţii sau îmbunătăţiri trebuie introduse.

22. 1. MOZAICUL DE BAZĂ • Pasul 1: Formaţi grupurile “casă” şi daţi-le materialul de lucru • în cadrul fiecărui grup, membrilor li se va da un alt material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi. • Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi pregătesc prezentările • grupurile de experţi se formează din elevii care au de pregătit acelaşi material; • ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi; • verifică înţelegerea materialului predat.

23. MOZAICUL DE BAZĂ • Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile “casă” pentru a preda • fiecare elev se întoarce în grupul său; • fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta, pe rând, materialul în faţa celorlalţi; • obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot materialul prezentat. • Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup • grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului material de către toţi membrii; • elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebări, printr-o prezentare a materialului.

24. 2. CIORCHINELE • Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizat atât în evocare, prin inventarierea cunoştinţelor elevilor, cât şi în etapa de reflexie. • Este bine ca tema propusă să le fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se utilizează individual. • Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe, iar ciorchinele individual poate fi comunicat fie unui partener, fie grupului. • În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat.

25. CIORCHINELE Etape: se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie; se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial; pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii între toate ideile ce par a fi conectate; activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

26. 3. GÂNDIŢI / LUCRAŢI ÎN PERECHI / COMUNICAŢI • timp de 1-4 minute, fiecare răspunde individual la una sau la mai multe întrebări formulate în prealabil de cadrul didactic (sunt de preferat întrebările care suscită mai multe răspunsuri posibile); • se formează perechile, partenerii îşi citesc răspunsurile şi convin asupra unuia comun, care cuprinde ideile ambilor; • cadrul didactic va cere ca 2-3 perechi să rezume discuţiile purtate şi concluzia formulată.

27. 4. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT • este un tabel cu trei rubrici, care se realizează astfel: • în rubrica ŞTIU elevii notează ceea ce consideră cunoscut deja în legătură cu tema; • în rubrica VREAU SĂ ŞTIU vor nota ideile despre care au dubii şi ceea ce ar dori să ştie în plus în legătură cu tema respectivă; • în rubrica AM ÎNVĂŢAT notează ideile nou asimilate.

28. În loc de concluzii: • Nu am epuizat subiectul: • putem continua cu ocazia altui cerc pedagogic; • inovarea didactică este un proces în derulare. • Eu cred că nu suntem convinşi, încă, de valoarea acestor metode. Mai cred în comoditatea noastră, în reticenţa faţă de nou, în inerţia în care ne aflăm. Riscăm în acest fel să rămânem în urmă, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic. • Elevul trebuie pus permanentînsituaţia de a face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri,aavea păreri, a analiza răspunsurile auzite, a ajunge la identificarea răspunsurilor corecte, din care apoi descoperă cunoştinţele noi.

29. Ce ne rămâne de făcut? • Din experienţa acumulată până acum, pot afirma cu certitudine că ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI, presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de metode moderne. • Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metodeîn detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va trebui săştie săadapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie. • Interesul elevilor pentru lecţiicreşte ori de câte ori sunt folosite astfel de metodeîn predare. Prestanţa profesorului care le foloseşte este şi ea, în mod sigur, mai ridicată. NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM!

30. SUCCES!