190 likes | 302 Views
„Planul de Acţiune 2003 - Com (2003)284 final al Comisi ei – Planul pentru a Merge mai departe “. (Comunicat ul Comisiei şi al Consiliului şi al Parlamentului European ) Obiectiv Modernizarea Legii Societăţilor Comerciale şi Îmbunătăţirea Guvernanţei Corporative în UE
E N D
„Planul de Acţiune 2003 - Com (2003)284 final al Comisiei – Planul pentru a Merge mai departe“ (Comunicatul Comisiei şi al Consiliului şi al Parlamentului European) Obiectiv Modernizarea Legii Societăţilor Comerciale şi Îmbunătăţirea Guvernanţei Corporative în UE Prezentare generală Piaţa de Capital Globală şi Piaţa de Capital Internă Europeană Apariţia la nivel global a Codurilor de Guvernanţă Corporativă Repercursiunile diverselor scandaluri: („evenimente recente“ Enron, World Com, Parmalat) Legea Sarbanes Oxley din Statele Unite Extindere Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
7 Titluri • Ce este Guvernanţa Corporativă? • Sursele de Guvernanţă Corporativă • De ce a apărut Guvernanţa Corporativă? • Categoriile de Corporaţii • Separarea deţinerii/managementuluisistemul un palier – două paliere • Structurile de deţinere şi riscurile aferente acestora pentru investitori • Remedii Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
1. Guvernanţa Corporativă = sistemul prin care companiile sunt conduse, controlateşi performanţa lor este monitorizată • Reguli (precise) şi • Standarde (generale) de organizere şi privind comportamentul jucătorilor corporativi : - directorii manageriali (executivi) - directorii de supraveghere (non executivi) (DNE)- auditorii- acţionarii Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
2. Surse: Legea Corporaţiilor, Regulile şi Standardele de Guvernanţă Corporativă • Legislaţie Obligatorie (Black Letter Law)(Directivele Europene, Regulamentele, legile naţionale) • Deciziile Tribunalelor Europene şi Naţionale:(e.g. Centros, Inspire Art) • Legislaţie secundară (Soft Law)- Recomandările (Europene) - Codurile de Guvernanţă Corporativă (naţionale) (aproape 40 Coduri Naţionaleîn Europa) *)- Principiile OECD 1999, 2004**) *) (vezi Studiul Comparativ întomcit de Weil, Gotshal & Manges LLP, 2002,http://www.ecgi.org/codes/documents/comparative_study_eu_i_to_v_en.pdf) • **) (see: www.oecd.org/dataoecd/32/18/31557724.pdf) Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
3. De ce au apărut Codurile de Guvernanţă Corporativă ? • În primul rând, acolo unde legislaţia (uniformă) evoluează încet (UK, US): Cadbury Code (U.K. 1992), Principles of Corp. Governance (Am. Law Inst. 1982-1994) • Intrument pentru relaţia cu investitorii*) : investotorii din UK şi US se aşteaptă să găsească peste hotare CGC (exportul unei idei la „cerere“) • Punct de referinţă universal uşor accesibil cu accent pe aşteptările tipice ale investitorilor • Adaptare flexibilă în timp – concurenţa codurilor (posibilitatea “cursei către vârf” mai degrabă decât o “cursă către partea de jos”?) • Adaptarea flexibilă la diferite tipuri de corporaţii: „respectă sau explică“. *)http://www.mckinseyquarterly.com/article_abstract_visitor.aspx?ar=1205&L2=39&L3=3#registerNow…… Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
4. Categoriile de Companii • Companii Cotate la bursă: (capital sporit prin participare publică, U.K.: companii cu răspundere limitată, plc)Companii necotate la bursă: (private: UK: Limited or Ltd) • Companii Publice – Companii Private • Companii mari – Companii IMM (ţări cu au al doilea tip special flexibil: GmbH) • Companii cu acţionariat central (companii controlate: tipice pe continentul european) • Companii fără un acţionariat central(doar acţionari dispersaţi = Berle & Means Corp.): typ. în U.K. şi US Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
5. Separarea deţinerii/management 5.1 Sistem pe două paliere – sistem pe un palier • Companii publice mari cotate la bursă .: de obicei au separarea - acţionarii (deţinător absent) - manageri • Nevoia de „Responsabilitatea Managerilor“ vis a vis Deţinători • Aceasta are ca rezultat separarea viitoare a: - monitorizării(supervizării) din partea acţionarilor de către: Directorii Non Exec.(DNE) sau Consiliile de Supraveghere- managementul de zi cu zi: Directorii Exec. sauConsiliul de Management Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
5.2 Sistemul pe un palier • Un Consiliuîn totalitate responsabil pentru + deciziile strategice+ managementul de zi cu zi~prin Directorul executiv+ monitorizare~ prin dir. non executiv (separarea internă) Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
5.3 Sistemul pe două paliere • Două consilii:- consiliul de management responsabil pentru managementul de zi cu zi - consiliul de supraveghere responsabil pentru supraveghere (monitorizare) Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
5.4 Evaluare şi convergenţă • Nu este un avantaj clar al unui sistem faţă de celălalt • O bună guvernanţă corp. nu depinde de faptul că este un model pe un palier sau model pe douăpaliere ci de principii solide • Convergenţă în deciziile strategice:- chiar şi n sistemul pe un palier sunt pregătire de obicei de directorii executivi şi doar aprobate de întregul consiliu - chiar şi în sistemul pe două paliere este monitorizat de obicei prin aprobarea de consiliul de supraveghere • Participare deplină (co-determinare) a reprezentanţilor muncitorilor mai uşoară în modelul pe două paliere • SE implementarea cere introducerea optăriiîntre cele două modele • tendinţa: „pro alegere“ Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
6. Structura de deţinere şi riscurile pentru investitori 6.1 Deţinere total dispersată*: US, UK • Acţionarii aupuţină influenţă efectivă , puterea este în mâinile managementului (în ciuda legislaţiei principale din UK) • Problemele cu agenţiile apar în special între management şi toţi acţionarii • Riscurile cu tranzacţiile cu părţile afiliate din cauza încălcării loialităţii de către manageri în interesul lor propriu * first analysed by Berle & Means, 1932 Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
Managerii au influenţă în numirea - directorilor non executivi (din afară), sau- membrilor consiliului de supraveghere şi- auditorilor „fluxul numirii inverse“ • De aceea: Legea Sarbanes Oxley (US) şi noul Cod Combinat se preocupă de independenţa directorilor non-executivi şi auditorilor (i.e. de management),şi de împuternicirea directorilor independenţi (în diverse aspecte cruciale), Adunarea Generală şi acţionarii Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
6.2 Structura acţionariatului majoritar(Europ. Continent) – riscuri pentru micii acţionari • Acţionarii majoritari au efectiv o influenţă puternică asupra managementului (chiar dacă este negat acest lucru în legislaţia principală spre exemplu în Germania) • Acţionarii majoritari se pot proteja împotriva managementului • probleme speciale cu „agenţia“ : acţionarul majoritar + management incl. DNE (consiliul de supraceghere) devin agenţicu puteri potenţial dăunătoare; aspectele lorprincipale:acţionarii dispersaţi (minoritari) (şi auditorii) Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
Tranzacţiile cu părţile afiliate: principalul risc provine din încălcarea loialităţii în interesul acţionarului principal (e.g. Transferul incorectîn stabilirea preţurilor în favoarea unui grup de acţionari majoritari); pericolul principal dacă acţionarul majoritar are un interes strategic • Flux „normal“ de jos în sus al numirii, sporeşte riscul dependenţei de management li/sau coaliţia între acţionarul majoritar+ management împotriva acţionarilor minoritari • DNE şi auditorii, independenţi de manageri (remediile SOX şi Codul Combinat ) nu ajută; se cere independenţa reală a acţionarului principal • Împuternicirea adunării generale nu împuterniceşte acţionarii minoritari Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
6.3 Rezumat:structura deţinerii Deţinere dispersată: Manageri PUTERNICI – Deţinători slabi • Riscuri: - management domină Adunările Generale - auditorii/DNE depind de manageri - manageri puternici tentaţi să facă răututuror acţionarilor = răspunderea faţă de acţionari în general este supusă unui risc (clasica problemă majoritar – agent) Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
Acţionar majoritar: Deţinător majoritar PUTERNIC: deţinători mici slabi, manageri dependenţi • Riscuri: • Deţinător majoritar: • Domină Adun[rile Generale • Numeşte supraveghetorii şi auditorii – supraveghetorii şi auditorii depind de el • Numeşte managerii – managerii selectaţi pentru loialitatea lor faţă de acţionarul majoritar • Managerii tentaţi să acţioneze împotriva intereselor acţionarilor mici (minoritari) = răspunderea faţă de acţionarii minoritari este supusă unui risc, pericolul tratamentului inegal al acţionarilor mici Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
7. Remedii • Numirea DNE şi a auditorilor independentă (de Management şi de acţionarii majoritari) • Preşedintele Consiliului în sistemul pe un palier ≠ Directorul Executiv (CEO)- avantajul sistemuluipe două paliere • 3 comitete puternice – audit, nominalizare, remunerare – cu majoritatea DNE • Recomandarea cu privire la Directorii Independenţi* *http://europa.eu.int/comm/internal_market/company/independence/index_en.htm Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
Întărirea: • Independenţei auditorilor şi procesului de audit *- propunerea de amendare a Directivei a 8a ** - comitete de audit puternice cu membri cu cunoştinţe în domeniul financiar (în cunoştinţă de cauză) • Guvernanţa corporativă prin dezvăluirea cerinţelor referitoare la aderarea la un cod ***) • Transparenţa într-o anumită structură tip piramidă (grup) a tranzacţiilor cu părţile afiliate pentru a preveni tunelarea (sifonarea) = încălcarea principiului încheierii tranzacţiilor în condiţiile legii***) • Responsabilitatea membrilor consiliului de administraţie pentru întocmirea situaţiilor financiare – propunerea pentru o directivă privind responsabilitatea colectivă a membrilor consiliului de administraţie*** *http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2001/l_091/l_09120010331en00910097.pdf **http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/site/en/com/2003/com2003_0286en01.pdf ***http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0725en01.pdf Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna
Întărirea drepturilor acţionarilor - iniţiativa pentru simplificarea votării trans-frontaliere - Recomandarea privind remunerarea directorilor* ° transparenţa faţă de public ° comitet independent pentru remunerare ° votul în Adunarea Generală (obligatoriu sau nu?)în special în legătură cu programele acţiunilor cu drept de opţiune * http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/site/en/oj/2004/l_385/l_38520041229en00550059.pdf Prof. Dr. Peter Doralt, Vienna