E valuarea performanţei sistemului de sănătate al Republicii Moldova 2011 09 octombrie 2012

1. Evaluarea performanţei sistemului de sănătate al Republicii Moldova 2011 09 octombrie 2012 Marcela Ţîrdea Şef SAMEP

2. Carta de la Tallinn Statele Membre se angajează să îmbunătățească sănătatea populaţiei prin fortificarea sistemelor de sănătate, promovînd transparența şi fiind responsabile pentru performanța sistemului de sănătate prin atingerea rezultatelor măsurabile. Aceasta recomandă Statelor Membre să-şi dezvolte continuu mecanisme de evaluare a performanței sistemelor lor de sănătate

3. Elaborarea Cadrului de Evaluare a Performanţei Sistemului de Sănătate al Republicii Moldova Instituit Grupul de Lucru pentru elaborarea Cadrului de evaluare a performanţelor în sănătate (ordinul nr. 537 din 30 Iunie 2011) Organizarea Atelieruluide lucruşi a mesei rotunde “Evaluarea performanţelor în sănătate”, 5 - 6 septembrie 2011 (ordinul nr. 668 din 26 august 2011) Organizarea Atelierului de lucru “Evaluarea Performanţei în Sănătate – experienţa Ungariei”, 20 octombrie 2011 (dispoziţia nr. 410-d din 17 octombrie 2011) Discutatîn cadrul şedinţei neformale în timpul prînzului, din 17 august 2012, Ministerul Sănătăţii

4. Limitele Documentele de politici: - Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru perioada 2008 – 2017; Politica naţională de sănătate pe anii 2007 – 2021; Foaia de parcurs” Accelerarea reformelor: abordarea necesităţilor din domeniul sănătăţii prin politici investiţionale” pentru 2012-2014; Perioada de timp: anii 2007 - 2011

5. Health Sector Non-health sectors THE HEALTH OF THE POPULATION IS IMPROVED IMPACT Quality of health services is improved Efficiency of health care provision is improved Financial protection is improved Access to health services is improved The number of smokers/consumption of alcohol salt and fat is reduced Number of accidents on the roads is reduced OUTCOME OUTPUT The rules and conditions for improved road safety are in place Unrecorded alcohol production and illicit circulation of alcohol is reduced Coverage with mandatory health insurance is increased and state contributions become more pro-poor Systems for accreditation/certification of medical personnel are introduced The hospital sector is restructured in accordance with the hospital Master Plan Qualified medical personnel are distributed equally across the country Guidelines and clinical protocols are distributed; and compliance is monitored Processes for referrals and management of patient flows are introduced in primary care Autonomy of health service providers in financial resource management is increased Strengthened contracting and payment mechanisms are introduced Increased funding for the health sector is achieved and maintained Food labelling by food category/group is introduced Excise on tobacco and strong liquors is raised Public health services are strengthened Intersectorial activities Health financing Service delivery

6. Funcţiile sistemului Obiectivele Scopurile intermediare sistemului Cadrul de Evaluare a PerfromanţeiSistemului de Sănătateal Republicii Moldova Protecţie financiară şi Acces Finanţare sistemului I N P U T S Eficienţă Sănătatea populaţiei MCV; ONCOLOGIE; TB; ACCIDENTE Prestarea serviciilor Calitate Activități intersectoriale Mod sănătos de viaţă şi securitate rutieră

7. Indicatorii de evaluare a performanţei sistemului de sănătate Indicatori total – 66 de indicatori Indicatori de impact – 6 indicatori Indicatori de rezultat – 25 de indicatori Indicatori de produs – 35 de indicatori

8. Speranţa de viaţă la naştere (ani)

9. Mortalitatea generală a populaţiei (1000 populaţie)

10. Mortalitatea populaţieiprinmaladiilecardio-vasculare(100 mii populaţie)

11. Mortalitatea populaţiei prinprincipalele maladii (100 mii populaţie)

12. Finanţarea sistemului de sănătate

13. Finanţarea asistenţei medicale dupa nivele (FAOAM), 2007 - 2011

14. Dinamica cheltuielilor pe tipuri de articole în asistenţa medicală spitalicească, 2007-2011

15. Cheltuielile private în totalul cheltuielilor de sănătate Mai mult de jumătate din cheltuielile private sunt suportate pentru medicamente (70%, 73%, şi 72% în 2008, 2009, şi 2010 respectiv)

16. Persoaneneasigurate medical, quintila I şi V (%), 2006 - 2011

17. De ce populaţia neasigurată nu dispune de asigurare medicală

18. Durata de funcţionare a unui pat spitalicesc (zile)

19. Numărului mediu de vizite la AMP și AMSA, 2005 – 2011

20. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în an la 1 locuitor, pe zone teritoriale, 2007 – 2011

21. Numărul solicitărilor de urgenţă (1000 populaţie), 2004, 2007 - 2011

22. Numărul internări urgente şi internări programate(date absolute)

23. Numărul de cazuri tratate prestate persoanelor asigurate şi neasigurate cu maladii social-condiţionate

24. Populația care în ultimele 12 luni a renunțat la vizita medicului de familie sau specialist, %, 2010

25. Cauzelede renunțare la vizita medicului de familie sau specialist (%)

26. Instituţii medicale neacreditate care prestează servicii medicale în AOAM, 2007 - 2011

27. Incidenţa prinIAAM în Republica Moldova, 2004-2011(la 1000).

28. Concluzii Speranţa de viaţă la naştere a populaţiei Republicii Moldova s-a majorat, însă sunt rezerve comparativ cu ţările UE Nu au fost stabilită o relaţie determinantă dintre majorarea speranţei de viaţă a populaţiei şi finanţarea şi prestarea serviciilor de sănătate Politicile publice în sănătate nu sunt suficient focusate pe categoriile de populaţie la care necesităţile în servicii de sănătate sunt cele mai stringente

29. Concluzii Sunt dezvoltate insificient capacităţile sistemului în producerea datelor statistice şi în special a celor sintetice pentru realizarea EPSS (DALY, YLL etc.) Sistemul de sănătate nu utilizează suficient resursele informaţionale pentru a reflecta într-o manieră mai transparentă realizările obţinute Majoritatea obiectivelor fixate în documentele de politici nu sunt SMART, ceea ce face dificil de măsurat performanţa sistemului

30. Recomandări A îmbunătăţi monitorizarea implementării documentelor de politici elaborate de MS şi a gestiona implementarea acestora focusată pe necesităţile cetățeanului A îmbunătăţi capacitatea de producere a datelor, inclusiv calitative cu stabilirea clară a responsabilităţilor tuturor entităţilor implicate în colectarea, producerea şi furnizarea datelor, inclusiv pentru realizarea EPSS A dezvolta capacităţile analitice ale sistemului şi elaborarea politicilor în bază de evidenţiecu obiective SMART A îmbunătăţi capacitatea sistemului de sănătate în utilizarea resursele informaţionale pentru a fi mai transparent şi prezentarea cu regularitate a realizărilor sistemului care să conţină dovezi argumentate

31. Mulţumesc