Manualul de Logica si argumentare

1. Manualul de Logicasiargumentare Studiu de caz

2. Manualescolareaprobatepentruanulscolar 2009-2010

3. Analiza

4. Analizabazatapeindicatoriprivitori la 1. Calitateaconţinutuluiştiinţific al manualului • 1.1. Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului • 1.2. Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a elevilor • 1.3. Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului • 1.4. Rolul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului • 1.5. Calitatea valorificării conţinuturilor declarative, explicativ-interpretative şi procedurale, în conformitate cu specificul disciplinei şcolare • 1.6. Calitatea relaţiilor intra- si interdisciplinare din conţinutul manualului

5. Analizabazatapeindicatoriprivitori la 2. Calitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării • 2.1. Adecvarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului • 2.2. Coerenţa şi calitatea machetei manualului de a orienta învăţarea • 2.3. Corectitudinea tehnoredactării • 2.4. Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual • 2.5. Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor • 2.6. Calitatea echilibrului text-ilustraţie

6. Analizabazatapeindicatoriprivitori la 3. Calitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare • 3.1. Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară • 3.2. Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în grup, frontal) şi de interacţiune comunicaţională • 3.3. Valorificarea achiziţiilor învăţării în contexte noi, teoretice şi practice • 3.4. Calitatea valorificării demersurilor inductive/deductive/analogice implicate în învăţare, în conţinutul manualului • 3.5. Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolvare a sarcinilor (oral, în scris şi practic) • 3.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile învăţării • 3.7. Existenţa diferitelor posibilităţi (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare de către elevi a achiziţiilor de învăţare anterioare • 3.8. Varietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de vedere al gradării nivelului de dificultate

7. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.1. Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului Manualul este riguros conceput, structurat corespunzator, iar corectitudinea stiintifica este asigurata. Manualul este riguros conceput, iar corectitudinea stiintifica este asigurata.

8. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.2. Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a elevilor Continutul este exprimat in limbajul specific disciplinei, foarte bine structurat. Se remarca lipsa unor formulari, reformulari ale limbajului logic, care sa faciliteze intelegerea. Continutul este de cele mai multe ori explicat in limbaj natural, folosindu-se exemple particulare si detaliindu-se pentru a usura intelegerea elevilor Reprezentarea propozitiilor categorice prin metoda Venn este explicata pe intinderea a mai mult de o pagina. Reprezentarea propozitiilor categorice prin metoda Venn este ilustrata printr-un tabel.

9. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.3. Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului Exista situatii in care relatiile logice sunt eludate: Este reflectat corect caracterul sistemic al continuturilor stiintifice. Prezentarea definirii, ca operatie logica, anterior prezentarii termenilor si a raporturilor logice dintre acestia. Se utilizeaza “raport de identitate” la pagina 23, desi prezentarea raporturilor logice intre termeni se realizeaza la pagina 38. Intercalarea rationamentului deductiv mediat intre propozitiile categorice si propozitiile compuse.

10. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.4. Rolul şi ponderea conceptelor noi în structura conţinuturilor manualului Conceptele noi sunt utile, insa ponderea acestora este relativ ridicata. Conceptele noi sunt integrate firesc continuturilor, iar ponderea acestora nu este excesiva. In cadrul lectiei “Definirea” sunt prezentati 24 de termeni cheie.

11. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.5. Calitatea valorificării conţinuturilor declarative, explicativ-interpretative şi procedurale, în conformitate cu specificul disciplinei şcolare In manual pot fi identificate toate tipurile de continuturi, fiind conforme specificului disciplinei, insa ponderea principala apartine celor declarative. In manual pot fi identificate toate tipurile de continuturi, fiind conforme specificului disciplinei. Exista un echilibru intre cele declarative si cele explicativ-interpretative.

12. AnalizabazatapeCalitateaconţinutuluiştiinţific al manualului 1.6. Calitatea relaţiilor intra- si interdisciplinare din conţinutul manualului Raportul dintre relatiile intradisciplinare si cele interdisciplinare este dezechilibrat, in favoarea celui dintai. Raportul dintre relatiile intradisciplinare si cele interdisciplinare este relativ echilibrat. Exemplu: Este explicata producerea mareelor si sunt prezentate argumente specifice meteorologiei.

13. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.1. Adecvarea ilustraţiilor şi a tehnoredactării la conţinutul manualului Manualul contine o multime de ilustratii, figuri, tabele, tipuri diferite de caractere, corect adecvate la continutul manualului. Exista un numar redus de ilustratii, de grafice, sau de tabele, cele existente fiind adecvate la continutul manualului.

14. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.2. Coerenţa şi calitatea machetei manualului de a orienta învăţarea Macheta este coerenta, insa diversitatea elementelor continute poate distrage atentia elevului sau poate crea confuzie in identificarea continuturilor relevante. In cazul acestui manual, nu exista o abundenta de elemente complementare continuturilor relevante. Uneori, ¼ din pagina este ocupat cu definitii, explicatii suplimentare, info-logic, ilustratii si elemente biografie. Intr-o pagina pot fi regasite simultan cadre care vizeaza: observatii, termeni cheie, ilustratii, elemente biografice, tabele, campuri text. Datele relevante sunt cuprinse in 2/3 din pagina.

15. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.3. Corectitudinea tehnoredactării Manualul este tehnoredactat corect. Manualul este tehnoredactat corect.

16. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.4. Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual Ilustratiile sunt clare, insa bicromatice. Exista situatii in care contrastul cromatic este slab (albastru inchis-negru). Exista o armonie a intregului manual, ritmul cu care sunt inserate elementele grafice fiind constant. Ilustratiile sunt clare, insa bicromatice. Nu exista un echilibru al manualului, unele lectii fiind bogate in ilustratii si elemente grafice, altele fiind bazate numai pe text. Tonurile de albastru sunt deschise, asigurand un contrast puternic cu textul negru.

17. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.5. Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor Ilustratiile vizeaza de cele mai multe ori portretele unor filosofi, logicieni etc. Dimensiunile sunt reduse, impactul fiind redus. Ilustratiile vizeaza de cele mai multe ori portretele unor filosofi, logicieni etc. Dimensiunile sunt reduse, impactul fiind redus.

18. AnalizabazatapeCalitatea ilustraţiilor şi a tehnoredactării 2.6. Calitatea echilibrului text-ilustraţie Exista un echilibru intre text si ilustratii, in fiecare pagina fiind inserate asemenea elemente grafice. Nu exista un echilibru intre text si ilustratii, textul ocupand mai mult de 90% din manual.

19. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.1. Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară Sunt valorificate in continutul manualului unele competente specifice prevazute de programa scolara, mai putin cele care vizeaza continuturile privitoare la Societate si comunicare. Sunt valorificate in continutul manualului unele competente specifice prevazute de programa scolara, mai putin cele care vizeaza continuturile privitoare la Societate si comunicare.

20. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.2. Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în grup, frontal) şi de interacţiune comunicaţională Exista sarcini care pot fi realizate in conditiile organizarii diverse a colectivului, favorizand lucrul individual, pe perechi, pe grupe de 4 elevi. Exista sarcini care pot fi realizate in conditiile organizarii diverse a colectivului, favorizand lucrul individual, pe perechi, pe grupe de 4 elevi. In proportie de 70%, sarcinile vizeaza activitatea individuala. In proportie de 80%, sarcinile vizeaza activitatea pe grupe si in pereche, doar 20% din sarcini fiind destinate activitatii individuale.

21. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.3. Valorificarea achiziţiilor învăţării în contexte noi, teoretice şi practice Nu exista seturi de exercitii sau aplicatii care sa vizeze valorificarea invatarii. Exista insa, dupa fiecare lectie, seturi de itemi construite in scopul evaluarii. Exista, dupa fiecare capitol, seturi de exercitii si activitati prin care se doreste formarea competentelor specifice.

22. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.4. Calitatea valorificării demersurilor inductive/deductive/analogice implicate în învăţare, în conţinutul manualului Sunt valorificate toate demersurile cunoasterii, fie ele inductive sau deductive. Sunt valorificate toate demersurile cunoasterii, fie ele inductive sau deductive.

23. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.5. Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolvare a sarcinilor (oral, în scris şi practic) Aplicatiile propuse in manual solicita atat modalitatile de rezolvare orala si in scris a sarcinilor, cat si pe cele practice. Ponderea cea mai mare o ocupa modalitatile de rezolvare in scris. Exista un echilibru intre aplicatiile propuse in manual care solicita modalitatile de rezolvare orala, in scris sau practica a sarcinilor. Exemplu de sarcina practica: “Urmariti ziarele timp de o saptamana si incercati sa gasiti exemple de… “ Exemplu de sarcina orala: “Selectionand doua echipe a patru elevi, realizati o dezbatere prin care sa aparati fie o pozitie pro…”

24. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.6. Calitatea schemelor, a rezumatelor, a tabelelor etc. de a consolida şi sistematiza achiziţiile învăţării Tabelele, schemele si rezumatele sunt elocvente, corect realizate, favorizand invatarea. Tabelele, schemele si rezumatele sunt elocvente, corect realizate, favorizand invatarea.

25. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.7. Existenţa diferitelor posibilităţi (modalităţi tradiţionale şi complementare de evaluare) de valorificare de către elevi a achiziţiilor de învăţare anterioare Exista preponderent modalitati traditionale de evaluare. Exista atat modalitati traditionale de evaluare, cat si modalitati complementare. Exemplu de modalitate complementara de evaluare: “Alcatuiti un Dosar al erorilor logice in care sa strangeti pe parcursurl celor doua semestre exemple de greseli logice, in functie de temele studiate”

26. AnalizabazatapeCalitatea contribuţiei manualului la organizarea şi conducerea procesului de învăţare 3.8. Varietatea aplicaţiilor propuse în manual din punct de vedere al gradării nivelului de dificultate Nu se poate vorbi despre existenta unor sarcini cu nivel distinct de dificultate. Sarcinile vizeaza competente specifice, iar gradul de dificultate se poate referi mai curand la cantitatea sarcinilor, si mai putin la calitatea acestora. Exista o varietate de aplicatii cu grade diferite de dificultate. • Exemple: • Stabiliti care dintreurmatoareleformulereprezintalegilogice • (p->q)->p • 2. Aratatidacainferentelecorespunzatoareurmatoarelorformulesuntvalidesau nu • {[(pVq)->(rVs)]&[(rVt)->s]}->(p->s)