Anchete si sondaje

1. COLECTAREA DATELOR ŞI EŞANTIONAREA PRINCIPALELE ANCHETE PRIN SONDAJ EFECTUATE DE INS APLICAŢII ALE SONDAJULUI – EXEMPLIFICĂRI (MOVIE) CONCEPTE – TERMINOLOGIE - INDICATORI PRELUCRAREA DATELOR DE SONDAJ ŞI INFERENŢA STATISTICĂ Anchete si sondaje ISAIC- MANIU ALEXANDRU webwww.amaniu.ase.ro e-mail AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO

2. De exemplu: Datele publicate de INS. • Date publicate • Aceasta reprezintă deseori o sursă de date preferată datorită costurilor scăzute şi accesibilităţii. • Datele publicate se găsesc ca materiale tipărite, pe diskete, CD-ROM, sau pe Internet. • Datele publicate de organizaţiile care le colectează se numesc DATE PRIMARE De exemplu: Diverse rapoarte, studii, cercetări, realizate pe baza datelor din surse primare oferă rezultate Sintetice. • Datele publicate de o altă organizaţie decât cea care le-a colectat se numesc DATE SECUNDARE.

3. Surse de date • Consistenţa şi acurateţea datelor influenţează corectitudinea rezultatelor unei analize statistice. • Consistenţa şi acurateţea datelor depind de metoda de colectare. • Trei dintre cele mai uzitate surse de date statistice sunt: • Date publicate • Rezultate ale anchetelor şi sondajelor • Studii experimentale

4. Studii de observare şi experimentale • Când nu sunt disponibile date publicate, este necesară organizarea unui studiu pentru obţinerea datelor. • Studiul de observare este cel în cadrul căruia mărimile reprezentând o variabilă de determinare sunt observate şi înregistrate fără a se controla nici un factor care ar putea influenţa valorile acestora. • Studiul experimental este cel în cadrul căruia mărimile reprezentând o variabilă de determinare sunt observate şi înregistrate în acelaşi timp controlându-se factorii care ar putea influenţa valorile acestora.

5. A N C H E T A • Colectare de date • chestionar electronic • introducere de date • Monitorizare ancheta • Statistica erorilor • Statistica non-raspunsurilor • Notificari

6. U T I L I Z A T O R I • Tipuri de utilizatori • Respondent • Statistician • Administrator • Public

8. Un chestionar bun trebuie să fie bine formulat: • să fie sintetic, cât se poate de concis. • întrebările să fie scurte, simple şi formulate clar. • să înceapă cu întrebări demografice pentru a ajuta • respondentul să se simtă confortabil. • să fie utilizate întrebări dihotomice şi cu răspunsuri • multiple. • întrebările deschise să fie utilizate cu atenţie. • să fie evitate întrebările prea sugestive. • este utilă pre-testarea chestionarului. • este bine să fie gândit modul de utilizare a datelor • colectate atunci când este pregătit chestionarul. • Anchete • Anchetele solicită informaţii despre populaţie. • Anchete pot fi realizate prin intermediul • Interviului direct • Interviului telefonic • Chestionar auto-completat

9. Erori care nu tin de esantionare (continuare) Erori de prelucrare Introducerea datelor Codificare Erori datorate non-raspunsurilor Erori de modelare 22

10. Erori care nu tin de esantionare (continuare) Probleme de estimare a abaterii medii patratice, cu atentie speciala acordata erorilor de esantionare Costisitoare si necesitand un timp indelungat de corectie Utilizarea indicatorilor (de ex. Rata de non-raspuns) Procese standardizate cu proprietati cunoscute 23

13. PRINCIPALELE ANCHETE PRIN SONDAJ EFECTUATE DE INS

14. Tipuri de anchete privind gradul de satisfactie a utilizatorilor Primele experiente conduc la urmatoarele recomandari: anchete prin sondaj pe baza de chestionare pentru public, in general; anchete exhaustive pe baza de interviu direct pentru clientii permanenti 67

15. Aspecte tehnice ale anchetelor privind gradul de satisfactie a utilizatorilor Variabile specific calitative – scala ordinala Aspecte ce trebuie avute in vedere: Proiectarea chestionarului – cum poate fi comensurata “satisfactia”? Periodicitate? Cum pot fi analizate rezultatele? Reactii? Utilizarea rezultatelor Prioritizare 68

16. Ancheta bugetelor de familie - ABF (Family Budgets Survey - FBS) • ABF este o cercetare a INS careoferă informaţii asupra veniturilor, cheltuielilor şi consumului gospodăriilor • ABF permie realizarea unor analize detaliate asupra situaţiei economico-sociale a populaţiei • Informaţiile colectate permit identificarea gospodăriilor şi persoanelor defavorizate, pentru fundamentarea unor programe adecvate protecţiei socială • ABF s-a organizat ca o cercetare permanentă pe un eşantion de 9360 de locuinţe, repartizate in subeşantioane lunare de câte 3120 locuinţe • Planul de sondaj pentru anchetă este în două trepte: prima treaptă este reprezentată de EMZOT; a doua treaptă constă dintr-o selecţie sistematică de clustere (grupuri de locuinţe) in cadrul fiecrărui centru de cercetare. Mărimea unui cluster este de 4 locuinţe

17. 1. Obiectivele anchetei • identificarea gospodariilor si persoanelor defavorizate sau a celor descurajate • analiza impactului aplicarii diferitelor programe in domeniul social, a efectelor economice ale tranzitiei • identificarea inegalitatilor sociale, a incidentei si profilului saraciei • fundamentarea politicilor in domeniul veniturilor, cheltuielilor si consumului populatiei

18. 2. Istoricul anchetei • Iunie 1948 – Ancheta Bugetelor de Familie – esantion de 8.000 familii din mediul urban • 1952 – s-a trecut la realizarea anchetei si in mediul rural • 1994 – 2000 – s-a realizat ancheta multiscop: AIG • 2001 – se realizeaza ABF – ancheta armonizata cu standardele europene

19. 4. Metoda de inregistrare • inregistrarea datelor in Chestionarul gospodariei (CG) se realizeaza prin interviu, rolul principal revenind anchetatorului • completarea Jurnalului gospodariei (JG) se face prin autoinregistrare de catre capul gospodariei, sotul sau sotia acestuia

20. Ancheta utilizării timpului - AUT(Time use survey - TUS) • AUT este o cercetare a INS si reprezintă o sursă de informaţii statistice privind modul de utilizare a timpului de către populaţie • Ancheta oferă date în domenii de interes deosebit: durata medie zilnică a diferitelor activităţi, pe tipuri de zile (lucrătoare şi odihnă) în corelaţie cu caracteristici referitoare la modul şi la gradul de ocupare al persoanelor din gospodării în activităţi aducătoare de venituri (activităţi salariale, pe cont propriu de tip individual sau patronal), participarea la viaţa asociativă, cultural-sportivă, alte activităţi. • Ancheta se adresează gospodăriilor populaţiei care au domiciliul permanent în centrele de cercetare investigate

21. Ancheta utilizării timpului - AUT(Time use survey - TUS) • Pentru colectarea informaţiilor, s-au utilizat două tipuri de formulare: • Jurnale individuale, completate prin autoînregistrare; • Chestionare (gospodărie, persoană), completate prin interviu. • TUS s-a realizat pe un eşantion aleator de 9018 locuinţe repartizate in subeşantioane lunare independente de câte 4509 locuinţe, urmărindu-se repartizarea uniformă a eşantionului pe zilele săptămânii. • S-a utilizat un plan de sondaj în două trepte: prima treaptă este reprezentată de EMZOT şi în a doua treaptă au fost extrase locuinţele din fiecare centru de cercetare • .Emzot – 780 centre ( 427 U + 353 R )

22. Ancheta de sănătate - SAN(Health Survey) SANeste o cercetare a INS asigură informaţiile necesare pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei, dar şi pentru evidenţierea morbidităţii individuale,a consumului de servicii medicale şi de medicamente SAN oferă posibilitatea evidenţierii legăturii dintre starea de sănătate a populaţiei şi anumiţi factori demografici (sex, vârstă, stare civilă, nivel de instruire) sau de comportament, cu impact direct asupra sănătăţii (consumul de tutun, de băuturi alcoolice, activităţi sportive sau fizice) Ancheta s-a realizat pe un eşantion aleator de 9018 locuinţe Datele rezultate sunt comparabile la nivel internaţional, ancheta fiind standardizată SAN corespunde normelor şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sanătăţii şi al Oficiului de Statistică al Comunităţilor Europene (Eurostat)

23. Ancheta privind formarea profesională continuă în întreprinderi (FORPRO)(Survey on continous vocational training) FORPRO este o cercetare statistică a INS şi asigură datele statistice referitoare la programele elaborate de unitătiţile economice pentru formarea profesională a angajaţilor Informaţiile s-au obţinut prin intervievarea conducătorilor de unităţi dintr-un eşantion reprezentativ de aproxiamativ 6500 întreprinderi cu cel puţin 10 angajaţi Ancheta asigură informaţii referitoare la programele elaborate de întreprinderi pentru formarea profesională a angajaţilor, permiţând: evidenţierea caracteristicilor formării profesionale continue; stabilirea dimensiunii costurilor pe care le implică procesul de formare profesională continuă al angajaţilor; fundamentarea programelor având ca obiectiv strategii/politici care să faciliteze, în plan managerial, ameliorarea calităţii resurselor umane, diminuarea discrepanţei dintre cererea şi oferta de formare profesională continuă.

24. Ancheta asupra condiţiilor de viaţă (ACOVI) (Survey on living conditions) ACOVIeste o cercetare a INS ce asigură datele statistice pentru caracterizarea unor aspecte diverse ale vieţii sociale: ACOVI permite colectarea unor informaţii cu caracter subiectiv referitoare la gradul de satisfacţie al populaţiei faţă de confortul locuinţei şi de ambient ACOVI s-a desfăşurat ca o cercetare statistică pe un eşantion de 10.521 locuinţe, incluse aleator din toate judeţele ţării, amplasate din peste 750 centre de cercetare.S-a folosit un plan de sondaj în două trepte situaţia economică a gospodăriilor, condiţiile de locuit, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, viaţa asociativă, calitatea habitatuluişi avecinătăţilor, incidente şi siguranţa personală, asigurări, timp liber şi vacante.

25. Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării - AMIGO(Household Labour Force Survey - HLFS) Este o metodă de cercetare a pieţei forţei de muncă Ancheta furnizează date esenţiale asupra tuturor segmentelor de populaţie, în condiţii de comparabilitate internaţională Începând cu anul 1996, AMIGO se realizează trimestrial, ca o cercetare continuă Obiectivul principal al anchetei complementare asupra tranzitiei de la scoala la activitate este de a asigura informaţiile necesare caracterizării fenomenului de căutare şi integrare a tinerilor pe piaţa forţei de muncă Ancheta s-a realizat pe un eşantion aleator de locuinţe (aproximativ 18000 locuinţe trimestrial) reprezentativ la nivelul ţării constituit din 780 centre de cercetare S-a utilizat un plan de sondaj în două trepte

26. Ancheta structurală – AS(Structural Survey) AS este o cercetare statistică de tip structural, realizată prin sondaj de Institutul Naţional de Statistică Ancheta s-a realizat pe un eşantion de 47000 întreprinderi selectate din aproximativ 500000 (?)întreprinderi active existente în registrul agenţilor economici şi sociali (REGIS) utilizat ca bază de sondaj Eşantionul a fost realizat conform unui plan de sondaj stratificat, cu alocarea optimă şi selecţie cu probabilităţi egale Straturile au fost stabilite prin încrucişarea caracteristicilor: activitate CAEN (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională.

27. Anchetele de conjunctură – AC(Short-term surveys) ACsunt sondaje de opinie realizate trimestrial de I.N.S.în industria relucrătoare, comerţul cu amănuntul şi construcţii Cercetarea se efectuează în rândul managerilor cu privire la tendinţa de evoluţie a activităţii economice pe eşantioane reprezentative Pentru obţinerea rezultatelor agregate, răspunsurile întreprinderilor sunt ponderate cu variabila de selecţie, respectiv numărul de salariaţi Proporţia alternativelor de evoluţie (creştere, stabilitate, scădere) reprezintă ponderea întreprinderilor – care au ales alternativa respectivă – în volumul de activitate al sectorului Diferenţa procentuală între alternative extreme (% opinii de creştere – % opinii de scădere) constituie soldul conjunctural care exprimă tendinţa de evoluţie

28. ANCHETA NATIONALA ASUPRA ACTIVITATII COPIILOR (CLS • colectare date referitoare la specificul activităţilor pe care le desfăşoară copiii cu vârsta cuprinsă între 5-17 ani cu domiciliul permanent în România: • frecventarea unei forme de învatamant ; • activităţi economice; • activitati gospodăresti; • activităţi recreative

29. 99.8% - Chestionarul Individual al Adultului (CIA) • 99.3% - Chestionarul Individual al Copilului (CICO)

31. Copiii care au desfasurat activitati economice, pe grupe de activitati si medii

32. CONCEPTE – TERMINOLOGIE – INDICATORI

33. Plan de eşantionare (Sampling plan) Planul specific care stabileşte efectivul eşantionului (eşantioanelor) care vor fi utilizate şi le asociază criteriile de interpretare a rezultatelor Observaţie: Un criteriu este, de exemplu, că numărul de indivizi neconformi să fie inferior sau egal cu criteriul de acceptare. Planul de eşantionare nu trebuie să conţină reguli asupra felului de prelevare a eşantionului.

34. Eşantion (Sample) • Una sau mai multe unităţi de eşantionare prelevate dintr-o populaţie şi destinate să furnizeze informaţii despre această populaţie. Un eşantion poate servi ca bază pentru o decizie asupra populaţiei (sau procesului de producţie). • Este unanim acceptat faptul că, cu cât un eşantion este mai mare, cu atât va reflecta mai fidel proprietăţile întregii populaţii. • Simbol : n

35. Eşantionare cu reintroducere(Sampling with replacement) • Eşantionarea în care fiecare unitate de eşantionare prelevată, după observare, este reintrodusă în populaţie, înainte de prelevarea următoarei unităţi de eşantionare. • În acest caz, aceeaşi unitate de eşantionare poate apare în eşantion de mai multe ori. • Erorile si tipul de prelevarea : cu/fara revenire

36. Eroare de reprezentativitate(Reprezentativity error) • Diferenţa dintre valoarea unui indicator sintetic calculată pe baza informaţiei cuprinse în eşantion şi valoarea indicatorului de acelaşi tip din populaţia originară. • Eroarea de reprezentativitate sistematică este determinată de nerespectarea tehnicilor de sondaj, care face astfel posibilă deplasarea eşantionului ales în raport cu eşantionul care se intenţiona a fi obţinut. • Eroarea de reprezentativitate întâmplătoare derivă din însăşi natura cercetării pe bază de sondaj

37. Eroare limită de sondaj – de eşantionare (limit sampling error) • Eroarea maximă care se poate admite în cercetarea pe bază de sondaj şi care se stabileşte anticipat în funcţie de gradul de variaţie a caracteristicii cercetate, de volumul necesar al eşantionului şi de probabilitatea cu care se garantează aceste erori.

38. Eşantion aleatoriu(Random sample) • Eşantionul din n unităţi de eşantionare prelevate dintr-o populaţie astfel încât fiecare combinaţie posibilă de n unităţi de eşantionare să aibă o probabilitate proprie de a fi prelevată.

39. Eşantionare sistematică(Systematic sampling) • Eşantionare prin metode sistematice. Forma cea mai uzuală de eşantionare sistematică este “eşantionarea sistematică periodică” (definită în ISO 3534 - 1) în felul următor: • “Dacă unităţile de eşantionare dintr-o populaţie sunt dispuse separat într-o ordine dată sau după o bază sistematică (de exemplu, în ordinea de fabricaţie), şi numerotate de la 1 la N, un eşantion sistematic din n unităţi de eşantionare este constituit prin prelevarea unităţilor de eşantionare numerotate cu: • h, h + k, h + 2k, …, h + (n -1)k, • unde h şi k sunt numere întregi care satisfac relaţia: • şi şi h este, în general, ales aleatoriu dintre primele k numere întregi. În cazul eşantionării în vrac, eşantionarea sistematică periodică poate fi efectuată prin prelevarea indivizilor la distanţe fixate sau după intervale de timp fixate.”