200 likes | 348 Views
Experiența ISE: cercetări, proiecte, resurse educative, cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor cheie. Valorificarea experiențelor de învătare nonformală în construirea competențelor cheie (2008-2011).
E N D
Experiența ISE: cercetări, proiecte, resurse educative, cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor cheie
Valorificarea experiențelor de învătare nonformală în construirea competențelor cheie(2008-2011) • Curriculumul centrat pe competenţe solicită valorificări multiple ale experinţelor de învăţare ale elevilor; profesorul poate fi un mediator între modurile de învățare; validarea învățării; complementaritate; identificarea descriptorilor din domeniile de competențe cheie care nu se regăsesc în curriculum-ul formal sau nu sunt suficient susținute (deprinderi, atitudini)
Identificarea percepţiilor profesorilor şi ale elevilor în legătură cu învăţarea în mediul nonformal/din afara scolii • Alcătuirea unui inventar al practicilor actuale privind utilizarea de către profesori a experienţelor de învaţare în mediul nonformal • Exemple devalorificare a experientelor de invatare nonformala ale elevilor pentru integrarea domeniilor de competențe cheie
Evoluția percepţiilor profesorilor şi ale elevilor • 2006: sunt recunoscute de către elevi experiențele din afara școlii, însă nu există un demers reflexiv asupra acestora în clasă; există experiențe de tip autoevaluativ și de reflecție asupra propriei învățări • 2008: gradul scăzut de conştientizare, în rândul profesorilor, a rolului educaţiei nonformale şi informale (acele experienţe care sunt recunoscute sunt considerate ca experienţe de învăţare în sine, fiind rupte de ceea ce se întâmplă în clasă, prin aplicarea curriculumului); • 2011:profesorii considera instituţia scolara interesată de valorificarea experienţelor de învăţare, scoala doreşte să-şi îmbunătăţească oferta educativă; se cauta activitati reprezentative pentru specificul scolii
Studiu de caz: Perceptiile profesorilor și ale elevilor în domeniul predării limbilor străine (Introducerea Pașaportului lingvistic Europass..., ISE, 2006) • Necesitatea cunoașterii limbilor străine este recunoscută de toți participanții, deoarece aceasta este utilă pentru configurarea parcursului profesional sau personal. • Nivelul de progres al elevilor este determinat de experienţele extraşcolare și de calitatea activităților din clasă organizate de profesor. • Experiențele de învățare din afara școlii sunt utilizate pentru rezolvarea unor aspecte insuficient dezvoltate prin intermediul activităților din clasă. Acestea se referă la interacțiunile verbale, precum și la alte componente ale exprimării orale, și la confirmarea nivelului de achiziții prin (auto)evaluare externă.
Sunt amintite comunicarea autentică, cu nativi, direct și prin internet, ascultarea unor emisiuni TV în limba respectivă, participarea la tabere interculturale, călătorii în străinătate, cursuri în afara școlii, proiecte, concursuri, atestări ale cunoștințelor etc • Sunt apreciate experiențele de tip intercultural pentru dezvoltarea personală. • Experiențele de învățare din afara școlii constituie un suport pentru reflecția asupra propriei învățări, contribuind la formarea deprinderilor de ”a învăța să înveți”. Interesul pentru includerea experiențelor de învățare din afara școlii în activitatea curentă la clasă este recunoscut de o parte dintre elevi, pe când pentru o altă parte acest interes nu se poate asocia cu practicile actuale din clasă, simțind nevoia redefinirii acestora.
Metodologia implementării competențelor cheie: cercetare, ghiduri, curs de formare on line (2008 - 2010)europene
Opinii asupra impactului pe care îl poate avea orientarea curriculumului spre dezvoltarea de competenţe cheie asupra elevului
Cadrele didactice afirmă interesul pentru parteneriat și consideră că au experiențe de tip asociativ pe care să le utilizeze în raport cu învățarea formală, nonformală și informală. • Accesul la noile contexte educative, prin mijloace informatice, este reprezentativ pentru două treimi dintre cadrele didactice. Capacitatea de utilizare a acestora permite configurarea unor proiecte mult mai diverse, mai interactive, și care să mobilizeze și alți furnizori de educație din comunitatea locală (de exemplu, educația (inter)culturală sau pentru patrimoniu). • Profesorii de limbi străine au o bună experiență asociativă și la nivel metodologic.
În opinia cadrelor didactice, demersul de integrarea a competențelor cheie în învățământul românesc are impact, în primul rând, asupra participării active la diverse programe și proiecte (europene și locale) sau la activități extrașcolare. • Este important de subliniat faptul că formarea de competențe cheie se bazează pe utilizarea resurselor de educație nonformală și informală, deoarece au ca principiu de bază învățarea în situații reale și în contexte semnificative. • Resursele etwinning ( de exemplu, Cum să spui mulțumesc?; Scoala la piață; Orașul meu, orașul tău)
Curs de formare on line: Integrarea domeniilor de competențe cheie (2010)
Cercet. șt. dr. Angelica Mihăilescu Institutul de Științe ale Educației angela_mihailescu@yahoo.com
Despreprotejareapatrimoniului, promovareavalorilor locale, utilizarearesurselor educative, prinproiectulColecţiilemuzealeruraleîntrerealitateşiaspiraţii - II Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România desfăşoară - în perioada august-noiembrie 2012 - proiectul cultural COLECŢIILE MUZEALE RURALE ÎNTRE REALITATE ŞI ASPIRAŢII - II, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul are ca obiectiv principal protejarea şi promovarea patrimoniului muzeal şi se adresează profesorilor sau altor persoane din comunitatea rurală care sunt custozi de colecţii muzeale locale (în cadrul căminelor culturale sau primăriilor) sau de colecţii şcolare. Programele de formare propun o abordare interdisciplinară prin care să se ţină cont de categoriile de bunuri culturale specifice acestor tipuri de colecţii, precum şi de utilizarea lor ca resurse educative. Proiectul cultural desfăşoară următoarele activităţi: - organizarea unui curs gratuit de trei zile pentrucustozii muzeelor/colecţiilor muzeale din mediul rural (acestea pot fi colecţii publice private sau în cadrul şcolilor, căminelor culturale şi primăriilor), pentru două serii, în perioadele: 30 octombrie -1 noiembrie şi 2-4 noiembrie 2012; - organizarea unei mese rotunde Colecţiile muzeale rurale între realitate şi aspiraţii (1 noiembrie 2012); - realizarea şi distribuirea Ghidului de bune practici în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural rural. Persoanele care doresc să participe la curs găsesc detalii despre condiţiile de înscriere şi o amplă prezentare a proiectului cultural pe pagina: http://www.cimec.ro/ghid-muzee-rurale/. Persoane de contact: manager proiect Aurelia Duţu, analist-istoric în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, tel.: 072.457.051/074.908.0478, e-mail: aurelia@cimec.ro; Angelica Mihăilescu, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, tel.: 0766 753 918, e-mail: angela_mihailescu@yahoo.com