920 likes | 1.24k Views
Infectiile la nou nascut. Curs studenti. Particularităţi ale infecţiilor la NN. Rezistenţă scăzută a NN Frecvenţa > 1 % Tendinţa la generalizare Simptome sărace, atipice Evoluţie gravă ( mortalitate 20 – 30 % ) Etiologia : virală, bacteriană, micotică, alte infecţii
E N D
Infectiile la nou nascut Curs studenti
Particularităţi ale infecţiilor la NN • Rezistenţă scăzută a NN • Frecvenţa > 1 % • Tendinţa la generalizare • Simptome sărace, atipice • Evoluţie gravă ( mortalitate 20 – 30 % ) • Etiologia : virală, bacteriană, micotică, alte infecţii • Infecţia bacteriană la NN se poate produce intranatal sau postnatal
Flora bacteriană la NN • În timpul sarcinii şi până la ruperea membranelor amniotice, mediul intrauterin care înconjoară fătul este steril • Imediat după naştere are loc colonizarea tractului gastro-intestinal şi respirator al NN • Colonizarea are loc de obicei fără incidente, şi numai unii NN dezvoltă starea de boală
Flora bacteriană la NN • Colonizarea postnatală are loc în următorul ritm : • 20 – 25 % în prima zi, • 60 – 65 % în a 3-a şi a 5-a zi. • Nou născutul colonizat nu are semne de boală • Nou născutul infectat are semne clinice de boală
Factorii de risc majori • Ruperea prematură a membranelor amniotice • Prematuritatea • Infecţia virală poate fi dobândită de NN : • intrauterin prin transmitere verticală • fie perinatal- în timpul naşterii
Momentul transmiterii inf. virale la NN intranatal perinatal postnatal CMV CMV CMV HVS HVS HVS Varicela varicela varicela Parvovirus B19 RUBEOLA VCMLEnteroviroze Hepatita B şi C Hepatita A
Diagnostic Are în vedere următoarele: • Antecedentele mamei • Diagnosticul infecţiei la mamă • Manifestările clinice la NN • Laborator
Antecedentele mamei: Majoritatea infecţiilor la mamă suntasimpt. Se consideră mame cu risc crescut: • avort habitual • infertilitate • contact cu şoareci sau pisici • consum de carne impropriu gătită • terapie imunosupresivă • rash sau adenopatie inexplicabilă • herpes oral sau vaginal • profesiuni cu risc crescut ( surori în secţii de NN, centre de dializă, săli de naştere, educatoare, antrenoare sportive)
Diagnosticul la mamă SCREENING la mame cu risc crescut • Determinarea antc. la rubeolă şi sifilis ( de la începutul sarcinii) • Teste serologice pentru v. hepatitei B, herpetic, citomegalic • Izolare ( prin culturi de ţesuturi) pentru : • V. Herpetic, CMV, rubeolic, coxsackie B • Însămânţări de pe mucoasa vaginală pentru streptococi grup B.
Laborator: • Determinarea Antc. Specifici IgM la mamă şi făt • Determinarea IgM din cordonul ombilical ( in infecţie IgM ↑ ) • Izolarea de virusuri • Sediment urinar pentru citomegalie • Ex. histologic al placentei • Transaminaze , anticorpii şi antigenele pentru hepatita B, antc. anti-HIV
INFECŢIILE PRENATALE =TORCH • termen desuet Toxoplasmoza Other : (varicela, hepatite virale B,C,enteroviroze,infecţii cu parvovirus B19,cu virusul choriomeningitei limfocitare (VCML), HIV, sifilis, cu streptococi gr. B) Rubeola Citomegalia Herpesul
Manifestări clinice comune ale infecţiilor TORCH • GENERALE : • dismaturitate, prematuritate, • hidrops • întârziere în dezvoltarea intrauterină • SEMNE VITALE: • Hipo/hipertermie, apnee, tahipnee • CUTANATE : • Peteşii, pupură, paloare, rash maculopapulos, icter
Manifestări clinice comune ale infecţiilor TORCH • CAP: Microcefalie, hidrocefalie, fontanele lărgite, calcifieri intracraniene • OCHI: Chorioretinită, cataractă, glaucom, microftalmie • TORACE: Pneumonie • CARDIOVASCULAR: • MCC, insuficienţă cardiacă • ABDOMEN:hepatosplenomegalie • SNC :hipo/hipertonie, convulsii, microcefalie
Sindr.pseudo-torch(SPTorch) • Definiţie : SPTorch este un sindromgenetic caracterizat prin: • microcefalie, • boli oculare , • anomalii ale SNC • retard mental • Semne şi simptome: • Microcefalie • Hepatomegalie • Splenomegalie • Cataractă cong. • Peteşii • Icter • Calcificări intracraniene • Anomalii ale SNC • Anomalii ale creierului • Convulsii • Trombocitopenie
Sfatul genetic se recomandă : • Există un defect sau dezordine metabolică moştenită • F care îşi planifică sarcina după vîrsta de 35 ani • Cupluri care deja au un copil cu retard mintal • F care au pierdut sarcini precoce sau au născut feţi morţi • Cupluri care lucrează în medii toxice sau cu radiaţii • Cupluri care au grad de rudenie • Sarcini depistate cu anomalii ale fătului intrauterin
TOXOPLASMOZACONGENITALA • Parazitul se transmite digestiva prin : carne crudă/incomplet preparată, sau contact cu fecale de pisica • Transmiterea transplacentară a infecţiei se face doar în condiţiile în care gravida a devenit seropozitivă în timpul sarcinii. • Transmiterea la făt are loc: • 15-20%în primul trimestru de sarcină • 60% în al 3-lea trimestru de sarcină
TOXOPLASMOZA CONGENITALA- forme clinice Acută: • Formă septicemică • Meningoencefalitică • Similar Infecţiei cu CMV Latenta fara manifestari clinice Cronică: • microftalmie • calcifieri intracraniene • hidrocefalie • convulsii
Diagnostic pozitiv • izolarea parazitului din fluidele organismului= stadiu acut al bolii • izolarea chisturilor din tesuturi(biopsie)= infectie veche
Diagnostic prenatal/postnatal • Dg. prenatal • amniocenteza, culturi din lichidul amniotic si sge fetal • Dg. postnatal –serologic • Testul de culoare Sabin-Feldman det ac IgG • Reactia de imunofluorescenta indirecta-det IgG • testul RIF(Remington) deceleaza ac IgM pt dg infectiei ac !! • testul ELISA det ac IgM si IgG • Reactia de polimerizare in lant –dg rapid din sange si LCR
Diagnostic postnatal • serologic • izolarea parazitului: placenta, cordon ombilicl, creier, muschi • ecografia transfontanelara,CT: calcifieri periventriculare, hidrocefalie
Tratament • profilactic • evitarea pisicilor, a carnii de porc insuficient preparata termic • screening la gravide • curativ • pirimtamina • sulfadizina • acid folic • corticoterapie prednison 1 mg/kgc/zi in cazul leziunilor oculare
TOXOPLASMOZA CONG:- tratament Pirimetamina • 2 mg/kg/ziin primele 2 zile • apoi 1mg/kg/zi timp de 6 luni • aceeasi doza pana la varsta de 1 an 3 zile/sapt. Sulfadiazina: • 50mg/kg/zi timp de 1 an Acid folic: • 10 mg de 2x/sapt. pe durata trat. cu piri,etamina Tratamentul hidrocefaliei: rezervor subcutanat, sunt ventriculo-peritoneal
RUBEOLACONGENITALA Este prototipul de infecţie virală cu transmitere verticală. Infecţia maternă în primele 8 săpt. de sarcină este asociată în 85% a cazurilor cu SCR Vaccinarea mamei cu minim 3 luni înainte de sarcină exclude SCR Trebuie evitată vaccinarea în timpul sarcinii
Sindromul congenital dat de rubeolă (SCR) • Se dezvoltă la fătul provenit din mama care a contactat rubeola în primul trimestru de sarcină • incidenta: 0,7-7la 1000nn • Fătul este afectat în proporţie de : • 43% dacă Infecţia mamei a avut loc în ziua 0-28de sarcină • 51% dacă infecţia a avut loc în săpt. 0-12 de la concepţie • 23% dacă infecţia a avut loc în săpt. 13-26 de la concepţie • În general nu este afectat dacă infecţia a avut loc în săpt. 26-40 de la concepţie
RUBEOLACONGENITALA- manifestări clinice Lanaştere • microftalmie,cataractă • microcefalie, retinită • malformţii cardiace, oculare, creier • surditate • Purpură trombocitopenică • Prematuritate • Meningoencefalită • Micrognaţie • Retard mintal La distanţă • Întârziere în dezvoltare • Schizofrenie • Retard somatic • Disabilităţi de învăţare • Diabet • Glaucom
RUBEOLACONGENITALA- manifestări clinice Forma clasica - triada: afectare oculara microftalmie cataracta glaucom corioretinita afectarea auzului surditate de perceptie malformatii cardiace
RUBEOLACONGENITALA- manifestări clinice Forma generalizata triada clasica + hepatomegalie icter colestatic pneumonie interstitiala meningoencefalita adenopatie trombocitopenie purpura in evolutie: microcefalie retardare mentala tulb. de comportament
RUBEOLACONGENITALA- manifestări clinice Forma asimptomatica la nastere debut tardiv in primii 5 ani sub forma encefalopatiei
Diagnostic • pozitiv • nn din mama cu rubeola in cursul sarcinii • nn cu semne clinice • serologic • ac specifici IgM la nn • persistenta IgG specifice la 6-12 lui de viata
Tratament • profilactic- vaccinare antirubeolica la fete 1-18 ani (Trimavax, Priorix) • simptomatic • !! Imunoglobulinele nu previn boala
INFECTIA CU CITOMEGALOVIRUS (CMV) • Incidenta 1/3 000 NN • Primoinfectia este asimptomatica in 90% din cazuri • Riscul max. de transmitere transplacentara in primele 22 sapt. de gestatie • Aprox. 10% din NN prezinta infectie clinica
INFECTIA CU CITOMEGALOVIRUS (CMV) • Se manifestă clinic ca şi mononucleoza la copil şi adult • 1-4 % din femeile însărcinate non-imunizate pot dezvolta boala şi în 40% infecţia se va transmite fătului. • Risc major de transmitere a infecţiei este contactarea în prima jumătate a sarcinii • 10-15% din NN prezintă boala tipică la naştere: microcefalie, hepatosplenomegalie şi corioretinită
Infectia cu citomegalovirus Forme clinice • forma generalizata: hepatosplenimegalie, petesii, icter, cu Bi dir↑,± trombocitopenie, microcefalie, calcifieri intracraniene, atrofie optica, corioretinita. • forma localizata: hepatita, purpura trombocitopenica, suferinta neurologica • forma latenta: asimptomatica cu modificari serologica
CITOMEGALIA • 90% din NN cu infecţie cong. cu CMV sunt asimptomatici la naştere • boala acută se manifetă ca o afecţiune diseminată progresivă caracterizată prin: • icter febril precoce, • purpură, • Hepatosplenomegalie • Mortalitate 20-30% • Tratament:ganciclovir, foscarnet • Din cei asimptomatici 5-15 % au sechele tardive –pierderea auzului • supravieţuitorii formelor acute pot prezenta : • microcefalie, • calcificări difuze, • diverse leziuni neurologice
Diagnostic la gravida: infectia cu CMV decelarea ac specifici tip IgM la copil: examen clinic + identificarea ac CMV tip IgM teste nespecifice: limfocitoza, hiperbilirubinemie, transaminaze
Tratament profilactic igiena gravidelor, screening suportiv agenti antivirali: Ganciclovir 10-15mg/kg/zi in 2 prize, 3-6 sapt.
Infectia cu HERPES SIMPLEX incidenta 1/2000 – 1/5000 nasteri/an transmitere intrauterina rara transmitere frecv. in timpul nasterii mortalitate crescuta
Infectia cu HERPES SIMPLEX • formă diseminată cu implicare viscerală – se manifestă la sfârşitul primei săpt. de viaţă • instabilitate termica • apnee, • icter, • hepatomegalie, • convulsii, • CID • formă localizată se manifestă după 3 săpt. de viaţă cu: • retinită, • microftalmie,microcefalie sau hidrocefalie, encefalită, • tegumentara
Infectia cu HERPES SIMPLEX • Diagnostic: • culturi virale, • teste serologice • Tratament : • profilactic: • indicarea operatiei cezariene in cazul leziunilor genitale materne • izolarea NN • leziuni active materne: 0,6ml/kgc Ig standard la NN • in infectia materna primara:trat Ara A 30mg/kg/zi 14 zile ( de la sapt. 38 de gestatie) • Curativ • Acyclovir 10 mg/kg/doza in PEV la fiecare 8 ore timp de 14 zile • Vidarabina 30 mg/kg/zi timp de 14 zile
OTHER Varicela • Infecţia cu V. Varicelei în timpul sarcinii se asociază sub 10% cu risc fetal pt. embriopatii • Contactarea infecţiei în prima ½ a sarcinii poate produce la făt: • Microcefalie • Anomalii oculare şi ale membrelor • Contactarea infecţiei în ultima săpt. de sarcina produce boala la NN în 25 % a cazurilor
OTHER Infecţia cu virusurile hepatitice • Virusul hepatiei A nu se transmite transplacentar ci doar pe cale fecal-orală. • Dacă mama contactează VHA în ultimele 2 săpt. de gestaţie există risc de infectare perinatală • Virusul hepatiei B se transmite la NN în timpul travaliului. • Infecţia virală cu VHB în ultimul trimestru de sarcină creşte riscul transmiterii verticale cu 50 – 70 %.
OTHER Sifilisul congenital • Transmiterea este transplacentară cu spirocheta Treponema pallidum • Orice NN din mamă seropozitivă , netratată, sau tratată în ultimele luni de sarcină, va fi testat pentru sifilis din sânge şi lichid cefalorahidian • Detectarea de Ig M specifice la NN constituie argument pentru sifilis congenital • Gravida se testează serologic pentru sifilis la începutul sarcinii şi după 28 de săptămîni de gestaţie • NN cu serologie negativă nu trebuie tratat • NN cu serologie pozitivă se tratează cu Penicilină G 100.000 – 150.000 UI/Kg/zi IV la 12 ore timp de 10-14 zile.
OTHER Infecţiile cu Streptococ de grup B (ISGBN)– • ISGBN este o problemă de sănătate publică în întreaga lume. • Mortalitatea variază între 6-15% • Transmiterea se face de la mamă în timpul travaliului în > 70% a cazurilor • Mamele sunt purtătoare între 10 –40% rezultând colonizarea NN în 50-70 % , dar numai 1-2% din NN. fac boala. • Există o infecţie cu debut acut în primele 48 de ore şi o formă tardivă care apare între prima săpt. şi 3 luni.
OTHER- (ISGBN)– • Factori de risc • Mame purtătoare de streptococ grup B • Ruperea prematură a membranelor în cazul mamei colonizate • Greutatea NN sub 2500g • Naştere sub 37 de săpt. • Ruptura membranelor peste 18 ore • Febră la mamă • Cultură pozitivă la mamă în săpt. 28 şi 36 săpt. din secreţia vaginală şi anală
OTHER - (ISGBN)– Infecţie cu debut acut: • ½ au semne de infecţie de la naştere : sepsis cu detresă respiratorie şi/ sau pneumonie • ½ meningită • 50 % decedează Infecţie cu debut tardiv: • apare în medie la 3 săpt. de viaţă - până la 3 luni • frecv. meningită cu evol. spre comă, status epilepticus • neutropenia – element de gravitate • 50 % din supravieţuitori -afectaţi neurologic : întârzierea limbajului, pierderea auzului, a vederii, retard mintal, convulsii necontrolate • infecţii tardive : osteomielita, artrita, adenita