ANIMALE VERTEBRATE Realizator : Pop Claudia Clasa: a VI-a B Pro

1. ANIMALE VERTEBRATE Realizator: Pop Claudia Clasa: a VI-a B Profesor: Ivasuc Melinda

2. Cuprins 1.Peşti • Peşti osoşi • Peşti cartilaginoşi-osoşi (sturioni) • Peşti cartilaginoşi 2.Broaşte sau amfibineni • Broaşte cu coadă • Broaşte fără coadă 3.Păsări • Grupe de păsări

3. 1. PEŞTII

4. Peştii sunt cele mai simple vertebrate care trăiesc în mediul acvatic. Reprezentanţi: crapul, ştiuca, somnul, păstrăvul, scrumbia, morunul, nisetrul, rechinul etc. Caractere generale:• Corpul are formă de fus (hidrodinamică) la cei care sunt foarte buni înotători, dar suferă modificări la cei care trăiesc pe fundul apelor. • Peştii înoată cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. • Scheletul osos este format din: scheletul capului scheletul trunchiului scheletul înotătoarelor • Sistemul nervos are o parte centrală (encefal şi măduva spinării) şi o parte periferică (ganglioni şi nervi). • Ochiul nu are pleoape. Peştii disting, la distanţă mică, lumina şi culorile. • Urechea apare pentru prima dată în seria animalelor; menţine echilibrul. • Organele mirosului se găsesc pe partea superioară a botului. • Organele gustative sunt reprezentate de grupări de celule situate pe buze, în cavitate bucală, în mustăţi şi în piele.

5. • Linia laterală şi vezica înotătoare există numai la peşti. • Sistemul digestiv este format din tubul digestiv si glandele anexe. • După natura hranei, peştii se împart în: peşti carnivori peşti omnivori • Inima este formată dintr-un atriu şi un ventricul. Circulaţia este simplă. - Respiraţia se realizează prin branhii • Sistemul excretor este format din doi rinichi şi două uretere care se deschid lângă orificiul anal. • Sexele sunt separate; femela produce ovule (icre), iar masculul spermatozoizi (lapţi). Clasificare: peşti osoşi peşti cartilaginoşi-osoşi peşti cartilaginoşi

6. 1. opercul 2,5. linia laterală 3,4. înotătoare dorsale 6. înotătoare codală 7. înotătoare anală 8. solzi 9. înotătoare abdominală 10. înotătoare pectorale

7. Peştii osoşi -> reprezintă 90% din peştii actuali Reprezentanţi:crapul, şalăul, ştiuca, somnul, tonul, guvidul, căluţul-de-mare. Caracteristici:• Forma corpului este diferită. • Au culori de protecţie adaptate mediului de viaţă. • Scheletul este în întregime osos. • Gura are o poziţie terminală şi uneori are dinţi. • Branhiile sunt acoperite cu opercule. • Coada are doi lobi egali.

8. crapi ştiucă Scrumbia de Dunăre păstrăv

9. Peştii cartilaginoşi-osoşi Reprezentanţi: cega, păstruga, morunul şi nisetrul. Caracteristici:• Scheletul este în mare parte cartilaginos. • Craniul este alungit şi formează un fel de cioc. • Nu au solzi, dar de-a lungul corpului se găsesc cinci rânduri de plăci mari şi osoase. • Gura este aşezată pe partea ventrală a capului, nu are dinţi şi are forma unei despicături transversale. • Branhiile sunt protejate de opercule. • Coada este formată din doi lobi inegali. • Sunt peşti răpitori. • Păstruga, morunul şi nisetrul au icre de culoare cenuşie sauneagră, foarte mult apreciate.

10. cega morun nisetru păstrugă

11. Peştii cartilaginoşi Caracteristici:• Au scheletul cartilaginos. Reprezentanţi:rechinul, vulpea-de-mare, vulturul-de-mare, torpilele Curiozităţi:• De la un morun de 1.400 kg s-au scos 400 kg de icre (aprox. 4.500.000 de icre). rechinul

12. 2. BROAŞTE sau AMFIBIENI

13. Sunt vertebrate care trăiesc atât în apă, cât şi pe uscat. Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca râioasă, brotăcelul, salamandra, tritonul şi proteul. Caractere generale:• Pielea este foarte subţire, umedă, cu mai multe vase de sânge şi are rol în respiraţie. • Sistemul muscular este mai dezvoltat decât al peştilor. • Scheletul este mai bine diferenţiat. • Sistemul nervos este format dintr-o parte centrală şi una periferică. • Ochiul este protejat de pleoape. • Urechea este delimitată spre exterior de membrana timpanică. • La unii amfibieni limba este mare, cleioasă şi prinsă de partea anterioară a maxilarului. Partea liberă a limbii este îndreptată spre fundul gurii, fapt ce uşurează prinderea insectelor.

14. • Glandele anexe sunt ficatul şi pancreasul, iar tubul digestiv se deschide într-o cloacă. • Apar plămânii, cu două bronhii şi trahee. • Sistemul circulator este format din inimă (două atrii şi un ventricul) şi din vase de sânge: artere vene capilare • Circulaţia este dublă. • Sistemul excretor este reprezentat de doi rinichi, două uretere şi vezica urinară. • Sexele sunt separate. Fecundaţia este externă şi se realizează în apă. Dezvoltarea amfibienilor se face prin metamorfoză. Clasificare:broaşte cu coadă broaşte fără coadă

15. broasca râioasă brotăcel

16. Broaşte cu coadă Caracteristici:• Au coadă. • Membrele sunt egale ca mărime. Reprezentanţi:salamandra, tritonul si proteul. salamandra

17. Broaşte fără coadă Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca-de-pădure, broasca râioasă şi brotăcelul. Caracteristici:• Membrele posterioare sunt mai lungi decât cele anterioare. • Degetele sunt prevăzute cu o membrană interdigitală. Curiozităţi: • Broasca este un animal curios: -> nu se îngraşă niciodată -> iarna îşi reduce metabolismul,dar nu slăbeşte -> poate fi îngheţată şi apoi revine la normal broasca-de-baltă

18. ADAPTĂRI LA MEDIUL ACVATIC Respiraţia tegumentară (prin piele) Membrana interdigitală Reproducerea ADAPTĂRI LA MEDIUL TERESTRU Membrele Sistemul osos şi muscular bine dezvoltate Respiraţia pulmonară Ochii prevăzuţi cu pleoape AMFIBIENI

19. 3. PĂSĂRILE

20. Păsările sunt vertebrate superioare, adaptate la zbor. Reprezentanţi: flamingo, pinguinul, pescăruşul, şoimul, egreta, pupăza, cucuveaua, pescăruşul albastru, colibri etc. Caractere generale:• Corpul este fusiform (aerodinamic) şi acoperit cu pene. • Membrele anterioare s-au transformat în aripi. • Pielea este uscată, cu o singură glandă care produce o substanţă grasă. • Apar oasele pneumatice şi carena (osul pieptului). • Degetele sunt de obicei în număr de patru. • Temperatura corpului este constantă (sunt homeoterme). • Ochiul este adaptat pentru vederea diurnă sau nocturnă. Ochii nu se pot roti, dar păsările îşi pot roti mult capul. • Esofagul se măreşte şi formează guşa. • Stomacul are două camere, a doua fiind pipota sau stomacul măcinător. • Sistemul respirator este adaptat mediului aerian: laringe superior laringe inferior (sirinx) plămânişi saci cu aer

21. • Inima are patru camere. • • Circulaţia este închisă, dublă şi completă. • • Vezica urinară lipseşte, au cloacă • • Numărul de ouă depuse anual de păsări este foarte mic. Ambii • părinţi clocesc, pe rând, ouăle. • • Puii pot fi neputincioşi sau pot părăsi imediat cuibul. • Prezintă dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi, care de obicei au un penaj mai vast şi mai colorat). • Curiozităţi:• Nandu (struţul american) are un comportament ciudat. Mai multe femele • depun ouăle în acelaşi cuib (50-80 ouă). Ouăle sunt clocite numai de • mascul şi tot el îngrijeşte puii. flamingo pinguini pescaruş

22. pupăză egretă şoim pescăruş albastru colibri cucuvea

23. Grupe de păsări -> Clasificarea păsărilor s-a realizat după criterii: •externe(forma ciocului, a picioarelor şi mărimea aripilor) • interne (schelet-carenă) • ecosistemul din care fac parte Stârcii Reprezentanţi: barza, cocostârcul, egreta, bâtlagul etc. Mediul de viaţă: locuri mlăştioase sau marginea apleor. Raţa şi gâsca sălbatică, lebăda Mediul de viaţă: lacuri, bălţi, iazuri. Cocoşul-de-munte, ierunca Reprezentanţi: potârnichea, fazanul comun, păunul, curcanul etc.

24. Porumbelul, turtureaua, guguştiucul Curiozităţi: • Oamenii au încercat să reproducă prin note muzicale cântecul păsărilor. Simfonia pastorală a lui Beethoven transpune cântecul privighetorii, al cucului. şi al pitpalacului. Cucii Mediul de viaţă: arboricol. Ciocănitori Mediul de viaţă: arboricol. ->sunt păsări insectivore foarte folositoare

25. Păsări răpitoare de zi Reprezentanţi: uliul găinilor, acvila, şerparul, şoricarul, condorul, vulturul pleşuv Caracteristici:• Vânează numai ziua. • Picioarele se termină cu patru degete, cu gheare mari, ascuţite şi încovoiate. • Ciocul, puternic, este adaptat pentru a sfâşia prada. • Aripile şi coada sunt lungi, cu pene foarte tari. • Sunt foarte bune zburătoare. • Se hrănesc cu şoareci, şerpi, broaşte, iepuri, păsări, hoituri și chiar insecte. • Disting de la mari înălţimi prada de pe sol. • Îşi fac cuiburile pe stanci şi arbori înalţi. • Puii sunt neputincioşi.

26. Păsări răpitoare de noapte Reprezentanţi: bufniţa, cucuveaua, huhurezul, ciuful de pădure Caracteristici:• Ziua stau ascunse, iar noaptea ies la vânat. • Se hrănesc numai cu pradă vie. • Nu au guşă. • Zboară fără zgomot: penele sunt foarte fine aripile sunt late şi lungi coada este scurtă • Ochii sunt mari, cu pupila dilatată şi auzul foarte fin. • Cuibăresc în locuri ascunse, unde stau şi ziua. • Puii sunt neputincioşi. • Doar bufniţa este dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu păsări. • Celelalte răpitoare se hrănesc cu şoareci, viermi şi insecte. -> sunt păsări folositoare pentru că se hrănesc cu mulţi dăunători.

27. Curiozităţi:• În stomacul unei ciocănitori s-au găsit 1.000 de furnici, iar în stomacul unui cuc 134 omizi şi 18 puişori de şopârle. • O cucuvea, din apropierea unei locuinţe, distruge mai mulţi şoareci şi şobolani decât trei pisici. barză raţă sălbatică fazan

28. ciocănitoare porumbel uliul găinilor bufniţa