Cutremurul si tsunami-ul din Japonia

1. Cutremurul si tsunami-ul din Japonia

2. Un cutremur extrem de puternic, cu magnitudinea moment estimata la 8,7-9 grade, a avut loc in dimineata zilei de 11 martie in Japonia, in estul insulei centrale Honshu. Seismul s-a produs la ora 5h46min timp universal, la o adancime de 22 km, iar epicentrul a fost localizat in apropierea coastei estice a insulei Honshu, in aceeasi zona in care sa produs si seismul de 7,2 grade din 9 martie.

3. Conform specialistului Richard Gross, de la un laborator NASA aflat in California, cutremurul a accelerat rotatia Pamantului si a scurtat ziua cu 1,8 microsecunde • Este posibil ca datele sa se modifice, pe masura ce specialistii vor primi mai multe informatii in legatura cu seismul produs. Cutremurul a deplasat teritoriul acestei tari cu aproape 2,5 metri, afirma Kenneth Hudnut, de la un institut geologic american. Nu este pentru prima data cand un seism puternic modifica durata zilei pe Pamant.

4. Cutremurul s-a produs in Oceanul Pacific, aproape de coasta estica a insulei Honshu (cea mai mare insula a Japoniei), la o adancime de 24.4 km. • Pana in acest moment, seismul a fost urmat de peste 25 de replici, dintre care 13 cu o magnitudine de peste 6 grade, una dintre aceste replici avand chiar 6.8 grade.Cutremurul produs in acea dimineata la ora 7:46 (ora Bucurestiului) este cel mai mare din ultimii 140 de ani.

5. Acest cutremur a avut magnitudinea 8,9 pe scara Moment Seismic. Scara Richter e o scara care poate inregistra magnitudinea pana la 8,45, la cutremure de peste 8,45 se satureaza, din acest motiv sunt mai multe scari, sunt 12-13 tipuri de scari seismice. Acest cutremur de 8,9 este al treilea in lume, 9,6 a fost 20 mai 1960, tsunami de 20 de metri, apoi a fost Sumatra cu 9,4 si acesta e 8,9, e unul din cele mai mari cutremure care a fost pana acum in lume".

6. Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia, în urma seismului care a lovit nord-estul arhipelagului nipon. Pagubele materiale sunt uriaşe şi se vorbeşte despre sute de răniţi şi dispăruţi .

7. Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 a fost un seism de magnitudine 9,0 MW cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific, în apropierea orașului japonez Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime. Pe scara de intensitate seismică a Agenției Meteorologice a Japoniei (care nu măsoară energia declanșată de cutremur la epicentru, ci intensitatea mișcărilor tectonice într-un anumit loc) seismul a măsurat la cota de 7 (valoarea maximă a acestei scări) în anumite zone ale prefecturii Miyagi.

8. Cutremurul a declanșat o alertă de tsunami pe coasta japoneză a Pacificului și în țările învecinate: Noua Zeelandă, Australia, Rusia, Guam, Filipine, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Hawaii, Marianele de Nord (americane) și Taiwan. Alerta de tsunami emisă de Japonia este la cel mai înalt grad, ceea ce sugerează că valul seismic ar putea avea până la 10 metri înălțime. Agenția de știri Kyodo a relatat despre un tsunami de patru metri care a lovit prefectura Iwate. Un tsunami de 10 metri a fost observat în portul Sendai. Aeroportul Sendai din prefectura Miyagi a fost inundat și el, valul pătrunzând pe uscat și luând cu el mașini și clădiri întregi. • Viteza de propagare a valului tsunami la suprafața oceanului a fost de 700-800 km/h, cam cât cea a unui avion turbojet de pasageri. În mijocul apelor înălțimea valului poate fi de ordinul a numai 0,5 m, dar, datorită întinderii sale, forțele dezvoltate sunt uriașe. Direcția principală de propagare a fost spre sud-est.

9. Valurile tsunami au atins aproximativ 7,3 m înălțime și au măturat totul în calea lor, inclusiv avioanele din unele aeroporturi de dimensiuni reduse, iar iahturile din marele porturi ale regiunii Sendai au fost aruncate pe uscat, unele ajungând pe dealurile din vecinătatea coastei de est a Japoniei sau și pe acoperișul unor blocuri de 3 etaje.

10. Cum se produc cutremurele

11. Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru miscările pământului, ce constau în vibratii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din miscările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. • În unele tări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele miscări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore si seism sau miscări seismice pentru cele care trec neobservate.

12. Cauzele producerii cutremurelor • Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri: • 1. Naturale: • deplasarea plăcilor tectonice • erupții vulcanice • impactul cu meteoriti • 2. Antropice • mijloacele de transport(produc minicutremure) • explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) • edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu) • Anual se înregistrază circa 500.000 de miscări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube. • Urmări ale miscărilor seismice: energia eliberată declansază avalanse si valuri seismice, produce modificări ale mediului natural si antropic în funcție de intensitatea si de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane si economice.

13. Producerea cutremurelor • Undele P şi S • În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare. • 1. Unda P : • este o undă longitudinală, de compresie • determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare • unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers • amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia cutremurului) • este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical • nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ 20% din energia totală a cutremurului • 2. Unda S : • este o undă transversală, de forfecare • determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de propagare • deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii stânga-dreapta față de direcția de înaintare) • este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal • este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului • determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilatie • clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat

14. Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică si care se miscă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafată roca încinsă din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răceste în apa oceanului, se întăreste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci fortându-le să se depărteze ducând la aparitia cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se numeste zonă de divergentă.

15. Cum se produc tsunami-urile

16. Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice, sau si a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

17. Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 m/s, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.

18. Coasta care are o pantă abruptă provoacă valuri cu potenţial distructiv O pantă mai puţin abruptă ajută la diminuarea puterii tsunami-ului

19. Semne pe coastă la aparitia unui tsunami La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele", dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spațiul gol creat, si intră cu viteză mare pe plajă.

21. By Simina Durac Clasa a V-a D ^__^