İ MPORTANŢA AL İ MENTAŢ İ E İ Î N SCH İ ZOFREN İ E

1. İMPORTANŢA ALİMENTAŢİEİÎN SCHİZOFRENİE Autor: ALEXANDRU MARİA AS.PR. DE DİETETİCĂ

2. De ce importanţa alimentaţiei intr-o afecţiune mentală? “Cea mai înaltăactivitate spirituală, legată de perfecţiunea creierului, este în aceiaşi măsură legată de o perfecţiune a intestinului.”Rudolf Steiner

3. De ce importanţa alimentaţiei pentru creier? Alimentele constiuie: -combustibil -ne măreşte coeficientul de inteligenţă nonverbală -ne dau bună dispoziţie şi stabilitate emoţională -ne păstrează mintea tânără -intră în componenţa membranei celulare -contribuie la formarea, reglarea şi performanţa neurotransmiţătorilor -facilitează transmiterea impulsurilor -arhitecţii inteligenţei superioare -iau parte la formarea tecii de mielină a neuronilor -ne apără de declinul memoriei -ne îmbunătăţeşte concentrarea şi viteza de reacţie a reflexelor

4. De ce importanţa alimentaţiei pentru creier? O abordare integrativă a sănătăţii mentale include o evaluare a obiceiurilor alimentare, a activităţii fizice, a condiţiilor de mediu, medicaţiei, comorbidităţilor, factorilor de stres, nivelul suportului social şi istoricul familial

5. Alimentaţie sănătoasă Ce înseamnă? Pentru unii: totul se reduce la: greutate, centimetru, frumuseţe, statut şi percepţie socială, lipsa suferinţelor evidente, vizita şi întâlnirea de bon-ton la nutriţionist, domiciliul internaţional, consultarea tabelelor cu calorii/porţie, religiozitatea reclamelor şi cât/ce ne putem oferi Pentru alţii: Diversitate, echilibru, moderaţie, respect pentru mediu De fapt: să ai puterea să reduci şi să eviţi, să înveţi să le combini, să acorzi prioritate unora, să mănânci mai des altele, să respecţi un orar, să ştii când şi câtă apă să bei, să preferi mâncarea preparată acasă… , să ştii să te încadrezi într-un buget, să mănânci cu cine ţi-e drag şi să ieşi la aer în pas alert. Fă-ţi un jurnal, dansează, fă-ţi prieteni şi râzi ……….Cumpătare şi răbdare A mânca devine şi rămane o experienţă plăcută

6. Alimentaţie sănătoasă De ce este alimentatia atat de importanta? O dieta sănătoasă - ne ajută în prevenirea multor boli degenerative: bolile cardiovasculare, HTA, cancerul, diabetul, obezitatea, artrita, deficienţele imunitare, osteoporoza, schizofrenia, depresiile, anxietatea, bolile coronariene, boala celiacă, bolile renale cronice, boala Alzeimer, sindromul metabolic, cancer -ne schimbă felul de a gândi, simţi şi de a ne manifesta

7. De ce este importantă alimentaţia pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală? -Persoanele cu probleme de sănătate mentală au mai multe dificultăţi în controlul greutăţii, datorită lipsei de activitate şi riscurilor iatrogenice ale medicaţiei specifice speranţa de viaţă este cu 10-15 ani mai redusă datorită problemelor fiziologice asociate -au un risc crescut de 2-4 ori de a dezvolta simdrom metabolic, diabet de tip II, AVC, HTA , probleme cardiace si hepatice -nu însemnă că reducerea simptomatologiei pe o anumită perioadă de timp readuce vechile obiceiuri

8. Ce este schizofrenia? • Schizofrenia este o problemă severă de sănătate mentala care afectează felul în care o persoană acţionează, gândeşte, isi exprima emotiile, percepe realitatea si se raporteaza la ceilalti • Persoanele care dezvoltă această tulburare pot vedea sau auzi lucruri care nu există, vorbesc într-un mod straniu sau confuz, cred că ceilalţi vor să le facă rău sau cred că sunt constant supravegheaţi si că li se răpeşte calităţile de a trăi in societate

9. Mit si realitate despre schizofrenie • MİTURI • ca exista anumite tipare familiale • persoanele pot fi periculoase • persoanele nu pot fi ajutate • toti cei care suferă de schizofrenie ar trebui să fie duşi la “balamuc” (Bălăceanca, Socola, spitale azil închise) • boala evoluează rapid • nu pot avea vieţi productive - pacientii invata reactii si moduri de gandire anormale prin imitarea parintilor ce au probleme emotionale

10. Mit si realitate despre schizofrenie • Industrializarea si urbanizarea ar fi de vina • Stressul psihologic si biologic • persoanele cu schizofrenie trăiesc doar în lumea lor • discuţia cu ei trebuie purtată ca şi când ai avea în faţă un copil mic sau cu retard • persoanel nu au discernământ şi nu pot fi trataţi • schizofrenia este contagioasă • toate persoanele schizofrenice au aceleaşi simptome

11. REALİTATE Studiile şi cercetările arată că: - una din 100 de persoane poate fidiagnosticată cu schizofrenie de-a lungul vieţii majoritatea persoanelor nu sunt nici violente nici periculoase -poate apare la oricine indiferent de religie, sex, nivel socio-economic, in toate culturile Se constata anomalii imunologice Mit si realitate despre schizofrenie

12. schizofrenia nu trebuie privită ca fiind o problemă fără speranţă tratate corespunzator, multe persoane cu schizofrenie se pot bucura de viaţă şi pot trăi in comunitate, alături de familie Singura prejudecată pozitivă ar fi că:”doar oamenii deştepţi înnebunesc” Sub acest termen sunt cuprinse mai multe boli Mit si realitate despre schizofrenie

13. Realitatea experimentată de mine Grup de lucru: - grup format din 8 persoane, 2 bărbaţi si 6 femei - locaţia: centru de zi pentru persoane cu tulburări severe de sănătate mentală • vârste cuprinse între 20 si 55 ani • diagnosticaţi cu schizofrenie, aflaţi în tratament cu antipsihotice

14. Realitatea experimentata de mine -oameni decenţi, plăcuţi, modeşti, conştiincioşi, talentaţi • unii cu inteligenţă peste medie, licenţiaţi • informaţi în foarte multe domenii şi preocupaţi de sănătatea lor şi de efectele consumului îndelungat al medicaţiei specifice

15. Ce mi-am propus să fac • SCOP: • Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu schizofrenie prin oferirea de suport informaţional • Conştientizarea dezechilibrelor alimentare

16. Ce mi-am propus să fac OBIECTIVE: • Familiarizarea cu principiile şi regulile unui stil de viaţa sănătos • Identificarea alimentelor ce pot fi incluse in dieta personalizată • Minimalizarea consumului de “antinutrienţi” • Crearea unui program individual de alimentaţie • Prevenirea şi/sau combaterea obezităţii • Determinarea respectării orarului biologic

17. Ce mi-am propus să fac • ACTIVITATI: • investigarea nevoilor şi dorinţelor participanţilor • evaluarea cunoştinţelor generale din domeniu şi a preferinţelor şi obiceiurilor alimentare • înregistrarea datelor statistice referitoare la greutate, perimetrul taliei, valoarea colesterolului sanguin, trigliceridelor şi gamei GT • Oferirea de informaţii corecte referitoare la alimentaţia sănătoasă şi influenţa dietei asupra sănătăţii mentale

18. Ce mi-am propus sa fac • ACTIVITATI: • Adaptarea informaţiilor la nivelul socio-economic al participanţilor • Crearea de planuri individuale de alimentaţie • Monitorizarea evoluţiei fiecărui participant

19. CE AM CONSTATAT: - majoritatea participanţilor se alimentează după normele obiceiurilor familiale la care adaugă informaţiile mediatizate - cei care suferă de tulburări digestive s-au obişnuit cu ele, nu le mai acordă atenţie - după apariţia semnelor clinice sunt preocupaţi de atenuarea lor - se cred la adăpost de orice greşeală de regim dacă sunt vegetarieni

20. CE AM CONSTATAT: - deşi ştiu care alimente le fac rău nu le suprimă total - nu acordă importanţa stării danturii - iau medicamente care se eliberează fără prescripţie - nu cunosc diversitatea, calitatea şi ritmul secreţiilor - fiecare are posibilităţi proprii de asimilare - nu îşi examinează ritmul şi calitatea evacuărilor

21. CE AM FACUT: - am vorbit si insistat asupra importantei respectarii piramidei alimentare • am prezentat modalitatile de combinare, preparare si de consum, corecte, a alimentelor • am subliniat influenta proceselor si timpilor ce se desfasoara in intestin: digestie, absorbtie si asimilare, asupra starii mintale astfel ca:

22. am recomandat ca pe timp de 2 săptămâni să se renunţe la consumul de produse pe baza de grâu ştiut fiind că cel mai obişnuit aliment asociat cu tulburările mintale este grâul (proteina:gluten); intoleranţa la gluten apare la 80% dintre pacienţi schizofrenici înlocuire cu orez, mei, porumb, hrişca, fulgi de ovăz CE AM FĂCUT:

23. CE AM FĂCUT: - am prezentat alimentele cu indice glicemic mic(eliberare lentă) şi am insistat pentru menţinerea unei valori constante şi normale a glicemiei ştiut fiind că fluctuaţiile glicemice scad puterea de concentrare şi intensifică comportamentul agresiv - am recomandat mestecatul îndelung(ajungerea informaţiei de saţietate) ca o soluţie de evitare a fluctuaţilor glicemice

24. CE AM FĂCUT: • Corectarea dezechilibrului acizilor graşi esenţiali (Ω3/Ω6) -prin consum de 3 ori/săpt. de peşte: sardine, somon;- ulei de măsline presat la rece -adaugarea de seminţe de in, susan (râşnite) în salate

25. CE AM FĂCUT: • utilitatea acizilor graşi esentiali este întregită de aport de alimente cu conţinut de: _ vit.B3(niacină)-piept de pui, ciuperci, ficăţei de pui, piept de curcan, ton, somon; _vit.B6- nuci, alune,varză, drojdie de bere, peşte, ficat de vacă; _vit.C- ardei gras roşu, varză, broccoli, pătrunjel, citrice, coada calului; _acid folic- legume cu frunze verzi, cereale, banane, fasole verde, grapefruit, pâine neagră; _Zn –alimente de tip seminţe, ficat de viţel, germeni de grâu, fasole, linte, nuci, gălbenuş de ou;_ vit. E –uleiurile presate la rece, peşte, seminţe; _SE – seminţe de susan, seminţe de floarea soarelui şi dovleac (crude), nuci (antioxidanţi)

26. CE AM FĂCUT: SFATURI • corectarea excesului de oxidanţi prin folosirea metodelor gastrotehnice minimale termic precum: gătitul la abur, fiert înabuşit, copt, grătar fără foc deschis • consum de alimente ce contin antioxidanţi- usturoi, roşii, broccoli, fructe, legume crude, miere, migdale crude, peşte, chimion, boabe de muştar • să evite folosirea vaselor din Al.,cositor,Cu, si bronz • consum de iaurt pentru refacerea florei intestinale • să se bea ceai de lavanda seara • daca sunt alergici depistaţi, să evite produsele alergogene • să evite lactatele bovine în favoarea celor caprine şi ovine • să-şi depisteze intoleranţele şi alergiile alimentare

27. Rezistenţele întâmpinate • consum mare de băuturi răcoritoare acidulate pe bază de îndulcitori • consum mare de pâine şi dulciuri de cofetarie • importanţă mare dată reclamelor alimentare • consum mare de carne de porc, prăjită • lipsa consumului de peşte şi seminţe crude • predominanţa folosirii uleiului de floarea soarelui

28. Rezultate după 6 luni - au aplicat sfaturile parţial datorită lipsurilor materiale - au învăţat prepararea unor noi feluri de mâncare - şi-au diversificat alimentaţia - au abordat metodele cronobiologice ale alimentării - s-au îmbunătăţit valorile analizelor sanguine: transaminaza, gama GT, glicemia, GOT, GPT, LDL, HDL - şi-au redus greutatea ponderala (între 2-10 kg) - sfaturile au fost adoptate şi de familii şi prieteni - şi-au optimizat somnul - şi-au normalizat scaunul - au capatat informaţii despre care medicii nu le vorbiseră(dischinezia tardivă) - au început să practice o formă organizată de mişcare - toţi am devenit câştigători - colaborarea continuă

29. CONCLUZİİ • Este nevoie de informare corectă a persoanelor cu probleme de sănătate mentală în domeniul alimentaţiei • Medicaţia antipsihotică prescrisă pentru schizofrenie are adesea consecinţe asupra sănătăţii, preferinţelor alimentare şi a greutăţii corporale • Persoanele cu schizofrenie au tendinţa de a neglija aspectele legate de greutate si alimentaţie • Nimic nu se poate realiza fără activitatea echipei pluridisciplinare • Informaţiile oferite trebuie mereu actualizate

30. Concluzii si recomandari • Există nevoia unei susţineri motivaţionale din partea unui profesionist pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos • Lucrul în grup creşte motivaţia şi implicarea în program • İnformaţiile si discuţiile pe tema alimentaţiei centrate pe afecţiune ar trebui să facă parte din schema de tratament uzual al fiecarei persoane afectate de boală • Corectarea dezechilibrelor alimentare să se facă cât mai de timpuriu, odată sau înaintea instituirii medicaţiei

31. Contează de când începi să mănânci corect? Când vine vremea să mănânci corect şi să începi să faci miscare,nu există:”VOI ÎNCEPE MÂİNE”. Mâine este deja o boală V.L.Allineare ACUM ESTE MOMENTUL!

32. BIBLIOGRAFIE: • Gandesti asa cum mananci - Patrick Holford • Alergii si intolerante alimentare – Jonathan Brostoff; Linda Gamlin • Dieta si nutritie - Dr.Rudolph Ballentine • Atacul PSI- Ovidiu - Dragos Argeseanu • Suferinte dispretuite - Dr.Janine Fontaine • Studiul China – Dr.T. Colin Campbell • Biblia intolerantelor alimentare – Antony J.Haynes si Antoinette Savill • Imbunatateste-ti digestia – Patrick Holford