770 likes | 1.85k Views
Educaţie pentru dezvoltare durabilă. “Noi trăim pe râuri în aval” Brundland Report. Ce ne propunem:. Să înţelegeţi – din punct de vedere geografic – dezvoltarea durabilă Să înţelegeţi condiţionările dintre geosisteme
E N D
“Noi trăim pe râuri în aval” Brundland Report
Ce ne propunem: • Să înţelegeţi – din punct de vedere geografic – dezvoltarea durabilă • Să înţelegeţi condiţionările dintre geosisteme • Să cunoaşteţi mecanismele care produc o serie de crize în mediul natural şi social • Să puteţi explica elevilor voştri toate acestea
Probleme de abordat: A. Dezvoltarea durabilă – de la concept la acţiune • Apariţia conceptului DD • Evoluţia conceptului DD • Reglementări naţionale şi internaţionale • Acţiuni în sprijinul DD
B. Relaţii conflictuale între mediul natural şi social care afectează DD • Componentele mediului natural • Categorii de activităţi antropice ce afectează mediul natural • Riscurile sociale şi economice cu proiecţie în DD
C. Identificarea resurselor şi industriilor durabile • Activităţi economice durabile • Rolul protecţiei mediului în DD
Cum îi facem pe cei din jurul nostru să înţeleagă DD? • Cunoaştem • Înţelegem • Explicăm • Construim activităţi
De unde a pornit totul... (1) 1980 – World Conservation Strategy of International Union for the Conservation of Nature (IUCN) 1972 – Stockholm Conference on the Human Environment Ţările dezvoltate au înţeles faptul că există un PREŢ pentru creşterea economică.
De unde a pornit totul... (2) 1983 – ONU Degradarea mediului ca urmare a expansiunii economice, pericolul epuizării resurselor WECD (World Commission on Environment and Development) 1984 - Brundtland Commission Scop Să unească ţările într-o misiune comună pentru dezvoltarea durabilă
Comisia Brundland Gro Harlem Brundtland Mansour Khalid A lucrat între 1984 şi 1987 • Unirea comunităţii internaţionale pentru a îmbrăţişa obiectivele de durabilite pentru problemele globale • Conştientizarea problemelor • Soluţii şi implementarea lor
Misiunea comisiei • Să re-examineze problemele critice ale mediului şi ale dezvoltării • Să formuleze propuneri inovative, concrete şi realiste pentru rezolvarea lor • Să întărească în plan internaţional cooperarea pentru mediu şi dezvoltare • Să evalueze şi să propună noi forme de cooperare între organizaţii şi state
Domenii de interes pentru comisie • Ariile de populare intensă • Securitatea alimentară • Extincţia speciilor şi resursele genetice • Energia • Industria • Aşezările umane • Focalizare asupra relaţiilor dintre aceste domenii
1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro Earth Summit (1) • 144 sefi de state şi de guverne • 2.400 reprezentanţi ONG • 17.000 participanţi (Global Forum) United Nation Framework Convention on Climate Change Kyoto Protocol Convention on Biological Diversity
1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro Earth Summit (2) • Documente Declaraţia de la Rio pentru mediu şi dezvoltare Agenda 21 Principiile pădurii
Cine si cum a adoptat Protocolul de la Kyoto? Sursa: Wikipedia
Definirea DD • Dezvoltarea care urmarestesatisfacereanevoilorprezentului,fara a compromiteposibilitatilegeneratiilorviitoarede a-sisatisfacepropriilenevoi".
Declaraţia de la Rio 27 de principii pentru DD (http://en.wikipedia.org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development) • Oamenii au dreptul să trăiască în armonie cu natura • Oamenii au dreptul la dezvoltare • Protecţia mediului în procesul de dezvoltare • Eradicarea sărăciei • Prioritate pentru ţările mai puţin dezvoltate • Cooperare pentru protecţia ecosistemelor • Participare publică • Compensaţii pentru victimele poluării sau ale crizelor de mediu • EIA – environmental Impact Assessments
Declaraţia de la Rio 27 de principii pentru DD (http://en.wikipedia.org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development) • Dar şi... • Rolul vital al femeilor • Mobilizarea şi încurajarea tinerilor • Rolul vital al populaţiilor indigene • Oameni aflaţi sub opresiune • Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului • Disputele de mediu
Ce a urmat după Rio? • 2002 – “Rio+10” Johannesburg • 2012 - “Rio+20” Rio de Janeiro • 2014\641Synthesis_report_Web_Implementarea_principiilor_2012.pdf • O analiză complexă a aplicării principilor Agendei 21 pe Glob realizată de specialiști ONU
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21(1) • Combaterea sărăciei: • a scăzut ușor numărul oamenilor care trăiesc cu mai puțin de 1,25 dolari/zi • A crescut ușor numărul de copii în școli, mai ales cel al fetelor – educația fiind un avantaj pentru angajabilitatea viitorilor adulți. • Implementarea principiului a fost influențată de criza mondială • Nu s-a reușit reducerea mortalității infantile la nivel global • A scăzut ușor numărul copiilor cu malnutriție • RATĂ GENERALĂ – situație stagnantă
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (2) • Schimbarea comportamentului consumerist: • A crescut comportamentul consumerist și s-a dezvoltat/a apărut și în țări care nu cunoscuseră acest comportament până în 1992 • Țările urmăresc creșterea consumului pentru taxele pe care le încasează • Producțiile mai mari sunt sursa consumerismului • Au crescut sumele alocate consumului • RATA GENERALA: declin
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (3) • Integrarea mediului în dezvoltare și în luarea deciziilor: • Majoritatea țărilor au creat instituții și au adoptat legislație pentru inserția problemelor mediului în procesul de dezvoltare. • Influența și impactul acestora la nivel de planificare și management, rămâne limitată în majoritatea țărilor. • S-au creat instrumente ce promovează integrarea problemelor mediului în afaceri responsabile dar rezultatele – deși notabile – sunt puțin numeroase. • Deși tehnologia a evoluat țările aflate în curs de dezvoltare nu își permit achiziții în acest sens. • RATA GENERALA: ușoară evoluție
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (4) Care sunt principiile implementate foarte bine în ultimii 20 de ani? • P.13.Statele trebuie să dezvolte legislație națională pentru acordarea de compensații victimelor poluării și degradării mediului. • P.14.Statele trebuie să coopereze în descurajarea sau prevenirea relocării și transferului substanțelor care cauzează degradarea mediului • P.18.Statele trebuie să notifice imediat celelalte state despre producerea unor dezastre naturale sau despre apariția unor situații de urgență care au efecte asupra mediului • P.21. Creativitatea, idealurile și curajul tinerilor lumii trebuie încurajate prin crearea unor parteneriate globale cu scopul atingerii dezvoltării durabile și pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru toti. • P.25. Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt interdependente și indivizibile.
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (5) Principiile pentru care nu s-au înregistrat efecte: • P.2. Statele au, în acord cu principiile Chartei ONU si ale legilor internaționale, dreptul să își gestioneze singure resursele, calitatea mediului și politicile de dezvoltare. • P.19. Statele trebuie să notifice imediat și să ofere informații relevante țărilor vecine în cazul unor crize de mediu. • P.20. Femeile au un rol esential în managementul mediului și dezvoltare.
Dezvoltarea durabilă în UE • În UE – Consiliul European de la Goteborg (iunie 2001) adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă • A propus un set de indicatori (36) de DD având drept scop monitorizarea aplicării strategiei • Iunie 2006 – strategia revizuită
In Romaniahttp://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/
În anul 2000 Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), ca agenţie de implementare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), împreună cu Capacity 21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a început implementarea Agendei Locale 21.