Comentariu la un e-mail despre operele lui

1. Comentariu la un e-mail despre operele lui Brâncuşi

2. UN E-MAIL COMENTAT FUNDAŢIA TISMANA Continuată de – Asociaţia Semănătorul Tismana Imagini originale prof. Nicu N. Tomoniu – realizator diaporamă

3. Grădina publică din Târgu Jiu • Interpretarea „unicat” a operelor lui Brâncuşi, cu “patent” admis din start ca universal valabil, eliminând toate celelalte variante, riscă să creeze un fals grosolan şi să aducă o impietate nepermisă operelor grandiosului Ansamblu Monumental al lui Brancusi. • Circulă pe Internet un e-mail care conţine mai multe afirmaţii false! • Le vom demonta, pas cu pas…

4. NIŞTE PĂRERI CARE NE FAC RĂU Cu câţiva ani în urmă, circulau pe reţeaua Internet o serie de scrisori având la origine textul „Adevărul despre operele lui Brâncuşi”. Semnate iniţial de Liviu Popp, emigrat în Canada, mai apoi de prieteni, verişori sau nepoţi ai doctorului Traian Stoicoiu din Târgu Jiu, zice-se “coleg de primară” cu Brâncuşi. Am fi tratat acel e-mail ca un fapt divers, ca un mesaj al unuia care n-are de unde afla despre sutele, poate miile, de manifestări culturale de la Târgu Jiu dedicate operelor lui Brâncuşi dar vremea a trecut iar scrisoarea transmisă prin Internet a devenit vedetă. Postată peste tot ca un fapt senzaţional, adăugându-i-se enigmatic de către comentatori anonimi „Este o problemă complicată cu Brâncuşi” sau "Este o problema mai gravă cu Brâncuşi” scrisoarea a ajuns în majoritatea căsuţelor poştale ale românilor, în acest fel, devenind cu adevărat "o problema gravă”.

5. E-MAIL ORIGINAL Adevarul operelor lui Brancusi. Am aflat de la un doctor de aici, care acum este mort (a murit in 1999) si care a locuit lânga Tg.Jiu. Parintii sai au fost directori la scolile din Tg Jiu: cea de baieti si cea de fete. Tatal sau, Matei Stoicoiu, a cumparat o casa chiar in Tg.Jiu ca sa fie aproape de scoala. Intr- o vara, când se plimba prin parcul dela Tg.Jiu l-a intâlnit pe Brâncusi in parc. Ei se cunosteau, caci fusesera colegi in clasele primare.

6. PRIMELE RÂNDURI PRIMELE NEADEVĂRURI 1. Se afirmă că Matei Stoicoiu, era director împreună cu soţia la „…scolile din Tg Jiu: cea de baieti si cea de fete.”. Autorul scrisorii nu cunoaşte oraşul şi nici istoria lui! Pe vremea când Brâncuşi lucra la ansamblu, prin anii 1937, oraşul avea doar două şcoli? Una de băieţi şi alta de fete? Sesizând că e o făcătură, „Revista AS”, publicând scrisoarea, mai drege puţin busuiocul adăugând „Părinţii săi au fost profesori, directori la liceele “Tudor Vladimirescu” şi liceul de fete”. Aşa o fi?

7. MARE NEADEVĂR ! La Târgu Jiu învăţământul în limba română începe prin sec. al XVIII-lea pe vremea lui Alexandru Ipsilanti. Două "şcoale de panachizi", una pe lângă Catedrala oraşului, cealaltă pe lângă biserica "Sfinţii Apostoli” funcţionau la începutul sec. XIX când nici nu se născuse Brâncuşi. După 1831 La Târgu Jiu, apar deja cele mai importante instituţii de învăţământ. În 1897 „Gimnaziul real din Târgu Jiu” e numit la propunerea lui Iuliu Moisil „Gimnaziul real „Tudor Vladimirescu”” În 1844 „Şcoala naţională” e numită „Şcoala normală” (mai târziu „Spiru Haret”), în 1876 prefectul Ghiţă Magheru transformă pensionul Săvoiu în „Scoala Secundară” apoi în „Scoala Normală de fete” („Ecaterina Teodoroiu”). În 1899 se pun bazele învăţământului profesional înfiinţându-se „Şcoala Comercială” (Virgil Madgearu). Fie şi luând în considerare doar aceste patru mari instituţii de învăţământ din Târgu Jiu, în 1937, n-aveau cum să funcţioneze doar două şcoli, una de băieţi şi una de fete. Mai mult, n-am găsit în arhivele celor patru mari instituţii de învăţământ niciun director „Stoicoiu” si în consecinţă, formularea „Parintii sai au fost directori” nu are nici-o bază reală.

8. AL DOILEA MARE NEADEVĂR 2.Se spune despre Stoicoiu şi Brâncuşi „caci fusesera colegi in clasele primare” . În anul 1883, la vârsta de şcoală, Brâncuşi copilul, într-adevăr era prin Târgu Jiu dar… fugit de-acasă de frica învăţătorului! Maică-sa îl prinde, şi-l aduce acasă la Peştişani, unde face clasa I. În clasa a doua, Brâncuşi scrijeleşte banca cu briceagul, învăţătorul îi dă la fund cu nuiaua (apucături de secol trecut!) şi Brâncuşi iar fuge de-acasă… Vine acasă cu ocazia morţii lui Nicolae, tatăl său, şi continuă şcoala primară la Brădiceni. Nuiele pentru uzul învăţătorului se găseau însă şi la Brădiceni. Aşa că, fără să termine şcoala primară fuge şi de acolo în anul 1887. Bântuie prin ţară ca ucenic sau băiat de prăvălie, apoi în anul 1893 se înscrie la Şcoala de meserii din Craiova , unde se integrează perfect, devine bursier, este admis la secţia sculptură în lemn, pe care o termină primul, din 16 elevi, în anul 1897, după care pleacă la Viena. Ca urmare, Matei Stoicoiu din Scoarţa (afirma “Formula AS”), nu avea cum să fie coleg de primară cu Brâncuşi!

9. E-MAIL ORIGINAL L-a intrebat de ce a venit, iar el a spus ca a venit ca sa cerceteze locul in parc, unde sa amplaseze niste monumente, care au fost comandate in memoria eroilor din primul razboi mondial. Apoi Matei i-a spus ca o sa-i faca cunostiinta cu fiul sau, doctorul de care v-am spus, Traian Stoicoiu. Astfel ca atunci când Traian l-a cunoscut pe Brâncusi, a ramas impresionat. Traian era suparat când imi povestea ca comunistii au schimbat adevaratele nume ale operelor lui Brâncusi si anume:

10. - Nu se chema “Coloana infinitului”, ci “Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii nostri. Pe de alta parte, daca numarati modulele din care este alcatuita coloana, veti obtine un numar care reprezinta anul când a fost primul razboi mondial si se termina cu o jumatate din modul, adica reprezinta jumatatea anului respectiv. • Al doilea monument, asa cum l-a conceput Brâncusi, este o masa inconjurata de 12 scaune. Deci nu “Masa tacerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar in mijloc s-ar afla Iisus Christos. • - Al treilea monument arata ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci, nu se numeste “Poarta sarutului”, caci nu are legatura cu memoria eroilor, ci monumentul “Intregirii neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcatuit din 4 stâlpi uniti sus cu o grinda. Sarutul mai inseamna si unitate. Deci acestea reprezinta 8 regiuni care trebuiau sa se alipeasca patriei mame, România.

11. Nimeni n-a schimbat numele operelor lui Brâncuşi! 3. Fără să existe acele rânduri în scrisoarea originală a lui Liviu Popp, „Revista As” adaugă paragrafe imaginare: „Era foarte supărat de câte ori îmi vorbea despre Brâncuşi, spunându-mi aşa: “Am citit multe cărţi primite din ţară despre Brâncuşi. Uite, d-le, cum au schimbat comuniştii numele operelor lui Brâncuşi, din parcul de la Târgu Jiu!” Dacă s-ar fi citit cărţile despre Brâncuşi, şi-ar fi dat toţi seama că nimeni n-a schimbat numele operelor lui Brâncuşi şi că există tot felul de variante privind numele lor. Fiecare brâncuşiolog care s-a ocupat de operele şi viaţa lui Brâncuşi, fie comunist vechi sau vopsit ca astăzi, fie capitalist vechi sau ciocoi nou ca acum, a găsit propria lui variantă! Aşa cum şi Matei Stoicoiu ignorând documentarea, a avut părerea lui în această scrisoare „nemaipomenită” şi „senzaţională” care a făcut înconjurul lumii.

12. Brâncuşi a ajuns la formula unui ansamblu pe parcurs şi a avut diverse variante de nume pentru operele sale! 4. Zice în “Formula AS”: ”Dornic să-l întâlnesc pe marele artist, am reuşit să vin în Târgu Jiu să-l cunosc. A fost un moment memorabil, dar eu am rămas entuziasmat mai ales de felul în care şi-a prezentat lucrările, mi-a spus chiar şi numele monumentelor pe care trebuia să le facă în memoria eroilor români.” Marea parte a variantelor de nume vehiculate pentru componentele ansamblului provin din fazele de proiectare, aprobare, strângere de fonduri, asigurarea amplasamentelor pe „Calea Eroilor”, despăgubiri de terenuri de pe „axul principal”, trasare de străzi etc.V. G. Paleolog, cunoscut biograf al sculptorului, atât în timpul regelui cât şi după a doua conflagraţie mondială, spune că „la începutul începutului, şi Brâncuşi şi comitetul nu intenţionau să ridice decât un singur monument. În şedinţa hotărâtoare a comitetului, cu o voce blândă şi în contrast cu ieşirea lui violentă (care uluise comitetul), Brâncuşi spune, după ce desfăşoară o fotografie: „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o! Ochii celor prezenţi privesc uimiţi fotografia care pentru ei nu reprezenta decât un stâlp ţărănesc”. Brâncuşi n-a ştiut de la bun început nici câţi bani se vor strânge şi nici câte piese va construi din ansamblul care se prefigura pe parcurs ce lucra la coloană. Sanda Tătărăscu, în memoriile ei spune că „artistul a construit o primă masă a tăcerii, din bolovani de râu… O aşezare pe peluza verde, lângă vilă, faţă în faţă cu un semicerc decorativ de coloane, între care se află şi un capitel de la Sarmisegetuza”. Ca urmare, Stoicoiu n-avea cum să spună că Brâncuşi „ şi-a prezentat lucrările, mi-a spus chiar şi numele monumentelor pe care trebuia să le facă” .

13. E-MAIL ORIGINAL Trebuie sa stie lumea ca Brâncusi a fost un sculptor simbolist. Comunistilor nu le-au placut numele date de Brâncusi, operelor lui. De atunci a ramas asa, iar romanii parca sunt drogati, nu vor sa schimbe nimic. Doctorul inainte de a muri, mi-a spus sa transmit in tara aceste lucruri pe care el le stia perfect. Cu stima, Liviu PoppMesaj primit cu rugamintea de a-l da mai departe! Chiar suntem noi românii nişte “drogaţi”?. Citiţi mai departe…

14. Variante de nume pentru operele lui Brâncuşi s-au tot vehiculat în timp! Numele şi interpretarea componentelor „Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu” a fost cea mai dificilă încercare a tuturor celor care au scris despre operele lui Brâncuşi. Însuşi Brâncuşi le denumea în diverse feluri. Coloanei, Brâncuşi îi spunea „Coloana infinită” iar Aretia Tătărăscu „Coloana nesfârşită”, pentru ca în final, să o predea primăriei Târgu Jiu sub numele de inventar, „Coloana recunoştinţei”. Aşa stând lucrurile, nici nu mai are rost să comentăm variantele din scrisoare, printre care de tot hazul este aceea că „nu “Masa tacerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar in mijloc s-ar afla Iisus Christos.”! Iată cum dintr-un condei, apostolii lui Iisus ajunseră „apostolii neamului”, adică români! Iată mai departe, câteva denumiri ale pieselor complexului sculptural de la Târgu Jiu, cele mai multe legându-se de renumita vitejie a ostaşilor gorjeni în primul război mondial, printre care se afla şi Ecaterina Teodoroiu!

15. „Masa rotundă”, după modelul mesei rotunde ţărăneşti, este denumită aşa în actele oficiale din 1937-38, iar V. G. Paleolog afirmă că denumirea ar fi aparţinut lui Brâncuşi care a înlocuit-o mai târziu in diverse feluri: „Masa flămânzilor de spirit”, „Masa omeniei” (sau Masa pentru primiri cu omenie), „Masa pomenirii” şi in cele din urmă „Masa tăcerii”. Alte variante ale diverşilor biografi, autori de monografii sau de studii: „Masa familiei”, „Masa cinei nupţiale”, „Masa cinei cea de taină”, „Masa apostolilor”, „Masa dacică”, „Masa căpitanilor”, „Masa de piatră şi cele 12 scaune”.

16. Poarta sărutului! “Poarta sărutului” sau “Monumentul sărutului” au fost nume date de Brâncuşi, folosind la monument tema sărutului. “Portal” l-au numit constructorii, “Portal de piatră” şi “Portalul din gradina publică” au fost denumiri oficiale când au fost donate primăriei, iar diverşi brâncuşiologi i-au zis “Poarta eroilor”, “Poarta”, “Arc de triumf”, “Poartă de triumf”.

17. Coloana recunoştinţei fără sfârşit Denumire dată de târgujieni, de lucrătorii care au participat la construcţie şi de unii cercetători. A fost numită de Brâncuşi „Coloana fără Sfârşit”, apoi numită tot de Brâncuşi „Coloana Infinită”. Alte variante: „Monumentul recunoştinţei”, „Coloana recunoştinţei”, „Monumentul păcii”, „Monumentul Eroilor”, „Coloana Eroilor”, „Turnul eroilor”. Variante nelegate de tema eroilor: „Coloana infinitului”, „Coloana fără sfârşit”, „Columna infinită”, „Columna dorului”

18. ISTORIA SE VA REPETA? • Întotdeauna s-a dat vina pe alţii. Comuniştii, pe vechii capitalişti şi pe legionari. Şi au tras cu tractorul de coloană ca s-o dea jos… N-au putut! • Copiii vechilor capitalişti şi ai foştilor legionari dau vina acum pe comunişti…! • La rândul lor, copiii comuniştilor, vor da vina pe capitaliştii vopsiţi de astăzi. • Oare, noi înşine nu suntem de vină niciodată? De ce moştenim mereu doar ura şi nu păstrăm iubirea ce-ar trebui s-o aflăm din creaţiile de artă şi de literatură? • Fiindcă e ca un blestem: doar vorbim, nu mai citim…

19. Doriţi să stiţi mai multe? Vedeţi aici: www.tismana.ro/semanatorul/brancusi/index.htm