Banca Naţională a României

1. Conferinţa Naţională a Asociaţiei de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare Ediţia a II-a Bucureşti, 19 octombrie 2006 AUTORIZAREA, MONITORIZAREA ŞI SUPRAVEGHEREA IFN-urilor Banca Naţională a României

2. AutorizareaInstituţiilor Financiare Nebancare Monitorizarea Instituţiilor Financiare Nebancare Supravegherea Instituţiilor Financiare Nebancare Concluzii Cuprins 2

3. I. Autorizarea Instituţiilor Financiare Nebancare Stadiul procesului de înscriere în registre – 18 octombrie 2006 3

4. I. Autorizarea Instituţiilor Financiare Nebancare (2) • Procesul de înscriere în registre a IFN-urilor existente în piaţă la momentul intrării în vigoare a noului cadru legislativ este îngreunat la nivelul băncii centrale, principalele cauze fiind: • depunerea documentaţiilor de notificare la termenul maxim admis (3 august 2006) • deficienţe de formă şi conţinut ale documentaţiilor transmise (lipsa anumitor documente/informaţii; documente completate eronat) • Statistica finală a entităţilor care desfăşurau activitate de creditare la momentul intrării în vigoare a ordonanţei înscrise în Registrul general - 1 ianuarie 2007 4

5. II. Monitorizarea Instituţiilor Financiare Nebancare • Cine este supus monitorizării? Instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul General, respectiv entităţi care prin tipul/tipurile de activitate de creditare desfăşurată au acces la publicul larg de o manieră care poate influenţa obiectivul urmărit de BNR – asigurarea stabilităţii financiare. • Care este data începerii monitorizării? • Monitorizarea fiecărei entităţi în parte este demarată la data înscrierii în Registrul General şi se realizează pornind de la informaţiile cuprinse în documentaţia de notificare • Monitorizarea, ca proces la nivelul autorităţii de reglementare şi supraveghere, a început, practic, odată cu intrarea în vigoare aOrdinului nr.3/2006 privind modelele situaţiilor financiare periodice ale IFN( doar IFN care au primit de la Banca Naţională a României notificarea de înregistrare în registre până la data de 30 septembrie 2006, inclusiv, întocmesc raportările periodice aferente trimestrului III al anului 2006) 5

6. II. Monitorizarea Instituţiilor Financiare Nebancare (2) • Ce presupune monitorizarea? Urmărirea de către direcţia de specialitate a băncii centrale, în principal pe baza raportărilor transmise periodic sau la solicitare expresă dar şi prin inspecţii la sediul instituţiilor financiare nebancare, a modului în care sunt respectate cerinţele impuse acestora prin cadrul legislativ şi cel de reglementare. Impunerea măsurilor de remediere a deficienţelor constatate sau aplicarea, când este cazul, a sancţiunilor. • Monitorizarea – noutăţi ale cadrului de reglementare • Norma nr.20/2006, de modificare a Normei nr.10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice – intră în vigoare la 22.10.2006 • Regulament privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu acestea – transmis spre publicare • Regulament privind standardele de cunoaştere a clientelei – în curs de aprobare • Regulament privind clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc de credit – în curs de definitivare • Reglementare privind ţinerea evidenţei contabile aferente exerciţiilor financiare începând cu anul 2007 - în curs de definitivare 6

7. III. Supravegherea Instituţiilor Financiare Nebancare • Ce presupune supravegherea? Suplimentar faţă de cerinţele legate de monitorizare, entităţile supuse supravegherii trebuie să respecte cerinţe de prudenţă referitoare la nivelul fondurilor proprii, nivelul expunerilor, mod de organizare, conducere, activitatea de control intern şi audit intern, auditarea situaţiilor financiare. După caz, accentul în activitatea de urmărire a modului în care sunt respectate cerinţele impuse acestor entităţi poate cădea pe inspecţiile la sediul instituţiilor financiare nebancare. • Cine este supus supravegherii? Instituţiile financiare nebancare înscrise şi în Registrul Special (dat fiind volumul activităţii de creditare şi potenţialul de creştere comparabile, practic, cu ale unor bănci). • Supravegherea – cadrul de reglementare specific • Norme privind fondurile proprii • Norme privind supravegherea expunerilor • Norme privind organizarea, controlul intern, auditul intern şi administrarea riscurilor semnificative 7

8. IV. Concluzii • Impactul (scontat) reglementării instituţiilor financiare nebancare asupra mediului economic • Creşterea pe baze sănătoase a creditării • Consolidarea stabilităţii pieţei financiare • Posibilitatea evaluării dimensiunii şi calităţii reale a pieţei creditului prin stabilirea unor cerinţe uniforme pentru toate entităţile care desfăşoară activităţi de creditare şi prin utilizarea unor practici şi metode unitare de raportare • Crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi transparent • Impactul noilor reglementări asupra instituţiilor financiare nebancare • Creşterea credibilităţii • Diminuarea riscurilor generate de activitatea de creditare • Asigurarea unor condiţii echivalente de desfăşurare a activităţii de creditare pentru toţi jucătorii de pe piaţă • Impactul noilor reglementări asupra consumatorilor de servicii financiare • Protecţia consumatorilor de produse de creditare, inclusiv prin evitarea supraîndatorării • Crearea unui mediu competitiv care să asigure servicii financiare de calitate pentru toţi consumatorii • Îmbunătăţirea percepţiei consumatorilor faţă de serviciile financiare oferite de instituţiile financiare nebancare aflate sub monitorizarea sau supravegherea Băncii Naţionale a României 8